5,162 matches
-
și pe Ion Bogdan Lefter și Traian T. Coșovei. Mariana Marin se "salvează" de la textualism prin "consistență" (în cazul ei "intertextualitatea nu exclude nici lirismul, nici fiorul tragic", p. 164), poeți optzeciști basarabeni, cînd nu pun în discuție "valabilitatea demersului postmodern", stăpînesc cu toții "știința versului", Ioan Es. Pop are acces "la o secțiune monadică a lumii, formulată în limbajul timpului său" (p. 184), Vasile Baghiu "repudiază postmodernismul și intertextualitatea" în ciuda faptului că e caracterizat ca "spirit decadent și matein" (p. 196
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
soi de șef de școală, în nici un caz nu se face trimitere la vreun textualist veritabil iar conceptul e folosit foarte larg), în urma acestei concesii, în poezia lui Gheorghe Grigurcu autorul descoperă "asumarea unei conștiințe textualiste" (p. 130), pericolul demersului postmodern rămînînd același prin, de exemplu, "teroarea intertextualității" (p. 150). Analizele aduc deseori în discuție evoluția anterioară a autorilor studiați, receptarea critică a acestora (față de care rareori apar diferențe notabile), precizări despre metoda cea mai adecvată (studierea biografiei, oricît de sumar
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
Nicolae Militaru, publicate de "Le Point", autorul cărții deduce fără dubiu că cei care investiseră speranță și sânge în revoluție fuseseră înlăturați. Revoluția fusese oprită, deturnată, travestită. Nici că se putea să fie altfel în era mediatică: o adevărată revoluție postmodernă. "Revoluția română a fost transformată într-un spectacol postmodern." (146). Autenticul era acoperit de fals, iar tragicul de farsă. Aparatul de partid trecut la rezervă fusese reactivat, cu un scop vădit prestabilit, în limitele unui vis gorbaciovist de resuscitare a
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
fără dubiu că cei care investiseră speranță și sânge în revoluție fuseseră înlăturați. Revoluția fusese oprită, deturnată, travestită. Nici că se putea să fie altfel în era mediatică: o adevărată revoluție postmodernă. "Revoluția română a fost transformată într-un spectacol postmodern." (146). Autenticul era acoperit de fals, iar tragicul de farsă. Aparatul de partid trecut la rezervă fusese reactivat, cu un scop vădit prestabilit, în limitele unui vis gorbaciovist de resuscitare a sovietismului, aflat la limita picăturii chinezești... "A existat, a
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
nu pleca, vrem pantofi din pielea ta!" (81). A învins, neconvingător, ritualul militar. Și Conducătorul a fost condus într-un simulacru juridic. Apoi, la zidul execuției și al extincției lumii pe care a înscenat-o. Execuția ca operă de artă postmodernă, titrează capitolul 10. Limbajul nu ajută identificării și definirii protagoniștilor și faptelor lor. Proces, călău, victimă intră în contexte manipulate și se supun unor sintaxe variabile. A sluji și a (auto)condamna ajung, așadar, acte contradictorii. Ele impun firescul în
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
român” - după cum spune autorul într-o scurtă prefață -, Făt Frumos din lacrimă este o epopee: „Cântă epopeea, tu, ultim aed...” Și acest ultim aed român de la sfârșitul secolului al XX-lea cântă, poate, ultima epopee românească. O epopee modernă și postmodernă, pe o temă străveche. Epopeea căutării nemuririi și a nemuritorului. Precum eroul eminescian, eroul lui K. va rătăci prin mitologii, va fi, rând pe rând, sumerian, egiptean, hindus, elen, evreu, musulman și îl va întâlni pe Hristos. O epopee cu
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
confesiune și ficțiune”. Criticul pledează, în general, pentru revizuirea imaginii asupra literaturii din Bucovina, ce trebuie despovărată de culpabilizare, și face pași importanți spre cunoașterea integrală a acesteia, optând pentru un demers „fără pledoarii artificiale și fără umori”. În Poezia postmodernă (2002) se oprește la unele dintre cele mai noi manifestări ale poeziei românești. După ce încearcă o definiție a conceptului de postmodernism în „fragilitatea” lui pe teren românesc, dată de oscilațiile, ezitările și rezervele care s-au manifestat în conturarea lui
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
în conturarea lui, autorul stăruie asupra dezbaterilor pe care acesta le-a suscitat, amintindu-i pe principalii participanți la discuție și pe precursorii postmodernismului, mai apropiați sau mai îndepărtați în timp. Sunt sintetizate o serie de note care particularizează literatura postmodernă (resurecția realului, ironia și parodia, biografismul, intertextul, textualismul, impuritatea genurilor, autenticismul, atenția acordată detaliului, preferința pentru banal, anodin, derizoriu, abolirea purității lirismului). În fața unui tablou deconcertant prin diversitatea de opinii, exegetul speră că unica soluție de cunoaștere a fenomenului este
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Ciopraga, Rădăuți, 1998; Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998; Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999; Fețele poeziei, Iași, 1999; Cezar Baltag, Brașov, 2000; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existențe, Suceava, 2001; Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Mihail Iordache, Singurătatea și tristețea oglinzilor, pref. edit., Iași, 2001; Mircea Streinul, Drama Casei Timoteu, pref. edit., Iași, 2001; Iulian Vesper, Glasul, pref. edit., Iași, 2001; Simion Mehedinți, Corespondență, pref.
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Postmodernismul nu mă entuziasmează” (interviu cu Mihai Spăriosu), LCF, 1992, 7; Monica Spiridon, Dincolo de „bătălia” cuvintelor, RL, 1992, 19; Robert S. J. Garland, „God of Many Names”, „Ancient Philosophy”, 1994, 14; Marcel Corniș-Pop, Contest vs. Mediation: Innovative Discursive Modes in Postmodern Fiction, în Violence and Mediation in Contemporary Culture, îngr. Ronald Bogue și Marcel Corniș-Pop, Albany (New York), 1996, 181-200; Andrei Marga, Două sinteze majore, APF, 1997, 1-2; Andreea Deciu, Miza cea mare și o miză mai mică, RL, 1998, 43; Spiridon
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
serie de discursuri ale unor personaje ciudate (animale, păsări, obiecte etc., foste cândva oameni și care, în urma „deconspirării” din final, se vădesc a fi pensionarii unui ospiciu psihiatric), transcrierea fiind atribuită unui Anonim, și un masiv corp de „note”, foarte postmodern, asumat de autorul real în pretinsa lui postură de editor și glosator al scrierii Anonimului. În afară de comentariile caleidoscopice și fanteziste (ce includ uneori mici narațiuni independente etc.) ale pseudo-„îngrijitorului de ediție”, sunt introduse și fragmente ale unui al doilea
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
211-221, passim; Negrici, Lit. rom., 379-388; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 191-196; Emil Vasilescu, Despre arta romanului, „Biblioteca”, 2003, 1; Alex. Ștefănescu, Mircea Horia Simionescu, RL, 2003, 4; Ioana Pârvulescu, Biblioteca particulară, RL, 2003, 4; Ioan Bogdan Lefter, Primii postmoderni. „Școala de la Târgoviște”, Pitești, 2003, 129-165. N. Br.
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Gelu Neamțu, O carte document, TR, 1996, 47; Ion Bălu, Bătălia pentru roman, APF, 1998, 5; Ion Simuț, Un dicționar la jumătatea drumului, „Cuvântul”, 1999, 2; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 41-44; Iulia Popovici, Jurnal din anii postmoderni, RL, 2000, 28; Dan C. Mihăilescu, „Dicționarul esențial al scriitorilor români”, „22”, 2001, 576; Remus Grama, A Significant Book Review, „Solia” (Jackson, Michigan), 2001, 9; Daniel Cristea-Enache, Un dicționar de autor, ADV, 2001, 3 567; Petraș, Panorama, 562-564; Popa, Ist.
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
este deci căderea Babilonului, sensul evoluării narative fiind dinspre trecut către prezent. Uzând de un bogat repertoriu de personaje, tehnici și formule literare, S. produce o amplă babilonie narativă, copios ramificată epic, dominată de ideea ciclicității istoriei. În spirit eventual postmodern, prozatorul filtrează documentul brut prin sita alegoriei și instrumentează trecutul ca paravan pentru nevrozele actualității. Scheletul ciclului, structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
House ș.a. În pofida titlului, prima carte a lui Ș., Firește că exagerez, nu oferă o mostră de iconoclastie lingvistică, ci o paletă variată de modalități poetice, un imaginar bogat; tonalitatea, domoală, este egală și se recunoaște în ea o voce postmodernă: detașată față de ea însăși și față de actul poetic, cu moderație ludică și ironică, mai totdeauna ambiguă. Dacă tehnica - recompunerea imaginii realului din fragmente disparate - nu aduce noutăți în planul structurii, poemele se disting prin naturalețe, prin firescul lor. Surprinde trecerea
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
să scriu un roman ca o suită de senzații, o carte ca un flux de imagini” - ar fi arta poetică a autorului-personaj. Tratat asupra cozii este un eseu despre așa-numita „epocă de aur”, pamflet în care autorul raportează efectele postmoderne la cauze mai vechi ale lumii socialiste, urmărind „insecta umană”. Coada (cu sensul de „rând în așteptare”) poate fi, nu doar în mod ironic, ci și tragic, un topos al unei realități dispărute - și nu prea - după 1989. Critica acestei
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
consecințele „alienării sociale” a persoanei. Un conflict extern interiorizat sub forma absurdului vieții și a depersonalizării individului. Omul modern, format după „modelul cibernetic” al comunicării, va avea un stil de gândire, o sensibilitate și conduite diferite. El va fi „omul postmodern”, tipul schizoid, rece, calculat, riguros, pragmatic, impersonal, dar eficient, modelat în scopul realizării unor performanțe precise. Va fi „tipul uman programat”, care va deplasa automatizarea tehnică în planul formării omului. Rezultatul va fi „tipul robotizat” al umanului. Dar va mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sub toate aspectele sale, trebuie să „introducă individul” într-un „univers informațional” pe care acesta să-l folosească selectiv în interesul propriu și conform cu nevoile sale, fără a se lăsa sedus de el. În condițiile lumii moderne și mai ales postmoderne, atenția acțiunii de igienă mintală trebuie centrată pe „formarea personalității” și a identității individului, pe libertatea sa interioară de a lua decizii, pe dezvoltarea creativității și a originalității în conduite și modul de gândire ale persoanei. Pag. 58 CAPITOLUL 7
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
posibil, întrucât, așa cum am mai arătat în lucrarea de față, igiena mintală este și o „paidee a sănătății mintale” a individului. Schimbările sociale produse de „criza valorilor” impun formarea de specialiști, cadre calificate capabile a rezolva problemele lumii moderne și postmoderne, legate de adaptarea și integrarea socială sub toate aspectele sale. În această privință, măsurile de psihoprofilaxie trebuie combinate cu educația individului. Trebuie restructurate „modelele de educație” și regândite „obiectivele” pe care le urmărește educația ca formare a persoanelor. Este absolut
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se impune ca atât noile forme de educație, cât și măsurile de igienă mintală să se înscrie într-un program social-politic de reforme complexe, pentru a putea fi concordante cu măsurile globale care se impun în condițiile societății moderne și postmoderne. Ceea ce se va schimba, în mod inevitabil, vor fi formele, esența rămânând însă permanent aceeași - formarea personalității umane. Ca și în cazul psihoigienei familiei, și psihoigiena școlară pune probleme serioase pentru individ, grupurile umane și structurile sociale. Ele trebuie privite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și concepției despre om, despre sănătate și boală, iar în final despre viață și moarte. Acceptarea „utopiilor medico-psihologice” se suprapune peste o nouă „concepție despre lume” (Weltanschauung) proprie societății moderne, care anunță intrarea într-o „epocă nouă”, cea a societății postmoderne. Cele mai importante practici și teorii medico-psihologice și medico-sociale intrate astăzi în practica curentă care privesc în mod direct igiena mintală sunt următoarele: eugenia, eutanasia, geriatria, bioetica și clonarea. Le vom descrie succint în continuare, întrucât ele au mai fost
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
București, 2001; Popa, Ist. lit., II, 412-427; Doina Uricariu, Ecorșeuri, 2001, 342-377; Ion Bălu, Biobibliografia lui Nichita Stănescu, CL, 2002, 8; Horia Avrămuț, Nichita Stănescu în sinele tragic, Iași, 2002; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 117-225; Maria-Ana Tupan, Discursul postmodern, București, 2002, passim; Cassian Maria Spiridon, Etic și estetic la Nichita Stănescu, CL, 2003, 4,5; Alex. Ștefănescu, Nichita Stănescu, RL, 2003, 32, 33; Vasile Spiridon, Nichita Stănescu, Brașov, 2003; Vasile Spiridon, Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
nivel de adâncime simbolică e de fapt o bătaie a pasului pe loc. Mai târziu apare romanul „antitotalitar”, parabolic și cu „cheie” Vitrina cu păsări împăiate (1994), topit, conform autorului, în 1986. Romanul Rătăcirea Domnului (1999) descoperă roata câtorva procedee postmoderne pentru a trata tema artistului de geniu în conflict cu societatea ostilă, iar Batalioane invizibile (2001) redescoperă parabola à la Coroana Izabelei, nu cu alte mijloace și posibilități decât acolo: un crater pe nouă nivele, ascuns în mijlocul unei câmpii, maschează
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
polemice, între altele, că Al. Macedonski nu a fost inițiatorul modernismului în literatura română. Discursul modernist este urmărit în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, în scrierile lui Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Camil Petrescu. Într-o nouă carte, Discursul postmodern (2002), T. cercetează scrieri ilustrative din perioada contemporană, individualizate prin „deconstrucția spațiului și timpului” (Cezar Baltag), „alegoria ca trop al postmodernității” (Marin Sorescu), „criza epistemologică - o consecință a incertitudinii ontice” (Nichita Stănescu), „deconstrucția reprezentării: preeminența limbajului” (Ana Blandiana), „metafizica clișeului
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
limbaje poetice, București, 1989; Marin Sorescu și deconstructivismul, Craiova, 1995; A Survey Course in British Literature, I-II, București, 1997-1998; Scriitori români în paradigme universale, București, 1998; A Discourse Analyst’s Charles Dickens, București, 1999; Discursul modernist, București, 2000; Discursul postmodern, București, 2002. Traduceri: Regele visurilor (Povestiri americane din secolul la XIX-lea), postfața trad., București, 1980; Isaac Asimov, O piatră pe cer, București, 1981; Proză fantastică americană, I-II, îngr. și pref. trad., București, 1984; William Gilmore Simms, Paddy McGann
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]