4,565 matches
-
Horodincă, Un regat imaginar, RL, 1996, 7; Monica Spiridon, Un prozator nepereche, R, 1996, 4-6; Nora Iuga, Neasemănarea geniului, „22”, 1998, 24; Dicț. analitic, I, 131-134, 326-328, II, 145-148; Glodeanu, Dimensiuni, 110-115; S. Damian, Opera lacomă, RL, 1999, 19; Cărtărescu, Postmodernismul, 334-336; Dimisianu, Lumea, 191-194, 586-589; Dicț. esențial, 75-79; Monica Spiridon, Ștefan Bănulescu, Brașov, 2001; Alex. Ștefănescu, Ștefan Bănulescu, RL, 2001, 20, 37; Manolescu, Lista, I, 101-102, II, 142-147; Cristea-Enache, Concert, 145-153; Popa, Ist. lit., II, 820-823; Negrici, Lit. rom., 218-219
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
postmodernă (Allen, 1989, p. 2). În același sens, Willimon afirmă că „între anii 1960 și 1980 a luat sfârșit o lume veche construită neadecvat și a început o lume nouă” (Willimon, 1997, p. 30). Această nouă civilizație poartă denumirea de postmodernism. Cu toate că marea majoritate a autorilor sunt de acord cu faptul că rădăcinile postmodernismului se regăsesc în modernism, definirea conceptului „postmodern” rămâne, însă, o problemă controversată. Astfel, în timp ce unii autori preferă o abordare cronologică, definind postmodernismul ca fiind ceea ce urmează secvențial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1960 și 1980 a luat sfârșit o lume veche construită neadecvat și a început o lume nouă” (Willimon, 1997, p. 30). Această nouă civilizație poartă denumirea de postmodernism. Cu toate că marea majoritate a autorilor sunt de acord cu faptul că rădăcinile postmodernismului se regăsesc în modernism, definirea conceptului „postmodern” rămâne, însă, o problemă controversată. Astfel, în timp ce unii autori preferă o abordare cronologică, definind postmodernismul ca fiind ceea ce urmează secvențial modernismului, alții propun o abordare în termenii conținutului, mai precis ai schimbărilor paradigmatice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nouă civilizație poartă denumirea de postmodernism. Cu toate că marea majoritate a autorilor sunt de acord cu faptul că rădăcinile postmodernismului se regăsesc în modernism, definirea conceptului „postmodern” rămâne, însă, o problemă controversată. Astfel, în timp ce unii autori preferă o abordare cronologică, definind postmodernismul ca fiind ceea ce urmează secvențial modernismului, alții propun o abordare în termenii conținutului, mai precis ai schimbărilor paradigmatice care au loc în cultura contemporană. De exemplu, Guiness afirmă că „modernismul înțeles ca un set de idei a falimentat și, prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mai precis ai schimbărilor paradigmatice care au loc în cultura contemporană. De exemplu, Guiness afirmă că „modernismul înțeles ca un set de idei a falimentat și, prin urmare, este legitim ca setul de idei care-i succedă să fie denumit postmodernism” (Oden, apud Veith, 1994, p. 27). Prin înlocuirea concepției moderne asupra lumii cu o multiplicitate de concepții despre lume, postmodernismul a înlocuit cunoașterea cu interpretarea. Anthony C. Thiselton afirmă că „postmodernismul semnalează o pierdere a încrederii în strategiile globale de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
set de idei a falimentat și, prin urmare, este legitim ca setul de idei care-i succedă să fie denumit postmodernism” (Oden, apud Veith, 1994, p. 27). Prin înlocuirea concepției moderne asupra lumii cu o multiplicitate de concepții despre lume, postmodernismul a înlocuit cunoașterea cu interpretarea. Anthony C. Thiselton afirmă că „postmodernismul semnalează o pierdere a încrederii în strategiile globale de planificare socială și în criteriul universal al raționalității” (Thiselton, 1995, p. 11). Secularizarea, globalizarea și modificările demografice generate de imigrație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
setul de idei care-i succedă să fie denumit postmodernism” (Oden, apud Veith, 1994, p. 27). Prin înlocuirea concepției moderne asupra lumii cu o multiplicitate de concepții despre lume, postmodernismul a înlocuit cunoașterea cu interpretarea. Anthony C. Thiselton afirmă că „postmodernismul semnalează o pierdere a încrederii în strategiile globale de planificare socială și în criteriul universal al raționalității” (Thiselton, 1995, p. 11). Secularizarea, globalizarea și modificările demografice generate de imigrație au produs o diversitate etnică, culturală și religioasă fără precedent. Această
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Cornel Ungureanu, Strategiile seducției, O, 1998, 7; Vasile Popovici, Această exaltare a culturii, O, 1998, 11; Luca Pițu, La cafeneaua hermeneutică, București, 1998, 242-243; Sergiu Ailenei, Ultimul om universal, CL, 1998, 8; Monica Spiridon, Modelul Cantemir, RL, 1999, 1; Cărtărescu, Postmodernismul, 444-456; Dicț. analitic, II, 63-65; Petraș, Panorama, 108. S.V.
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Ovid. S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 161-166; L’Avant-garde roumaine, îngr. Petre Răileanu, „Le Rameau d’or”, 1995, 2; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Gabriela Duda, Câteva „cuvinte pădurețe” despre avangarda literară, RITL, 1996, 1-4; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Dumitru Micu, Romul Munteanu, Lucian Raicu, G. Dimisianu, Ion Pop, Dan Grigorescu, Mircea Martin, Virgil Podoabă, Cristian Moraru, Radu Călin Cristea, Cornel Regman. Un număr care s-a bucurat de un ecou deosebit, în contextul epocii, a fost cel dedicat postmodernismului (1-2/1986), în colectivul de redacție al numărului fiind Eugen Simion, Mircea Iorgulescu, Ion Bogdan Lefter, Damian Necula, iar consultanți speciali, Monica Spiridon și Ștefan Stoenescu; semnează Eugen Simion, Ovid S. Crohmălniceanu, Livius Ciocârlie, Breon Mitchell, Ion Lucăcel, Ștefan Niculescu
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
ca formă aparte de mânuire a limbajului. Dintre volumele anterioare exilului, acestea două își trădează continuitatea speculativă cu variantele sintezei dedicate, dincolo de Atlantic, modernității: Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch (1977) și Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism (1987, tradusă în japoneză, în spaniolă și, în 1995, în română). Nu numai cărțile din țară pregătesc lucrarea de referință despre modernitate, ci și o serie întreagă de studii satelite, publicate în reviste sau în volume colective, intră în sfera
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
sfera ei de gravitație. O mențiune aparte merită capitolul Modern, Modernism, Modernization, apărut în volumul editat de Walter de Gruyter, The Turn of the Century (1992). Mai mult de o decadă, C. a fost unul dintre animatorii dezbaterilor internaționale consacrate postmodernismului, ca participant la simpozioane sau congrese, ca moderator la mese rotunde sau coeditor al unor antologii critice consacrate problemei. Sinteza lui C. asupra modernității împlinește două dintre tendințele definitorii ale producției sale de anatomist și de istoric al formelor culturale
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
sau precedenței în termeni generici, după aceea, modernității burgheze, încrezătoare în utilitate, rațiune și progres. În sfârșit, modernitatea se opune sieși, pe măsură ce amenință să devină ea însăși o sursă de autoritarism și chiar de tradiție. Modernismul, avangarda, decadența, kitschul și postmodernismul sunt rezultatul unui joc de forțe, incluzând complementarități și contraste, proiectat pe fundalul acestei triple tensiuni. Poziția principială adoptată în lucrare îl determină pe C. să asume frontal dependența axiomelor estetice ale modernității mai curând față de discursul intelectual al epocii
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
european, București, 1971; Clasicism, baroc, romantism (în colaborare), Cluj, 1971; Umbre de apă, București, 1972; Conceptul modern de poezie, București, 1972; Fragmentarium, Cluj, 1973; Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Bloomington, 1977; Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism, Durham, 1987; ed. (Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism), tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Exploring Postmodernism (în colaborare cu D.W. Fokkema), Amsterdam, 1988; Rereading, Londra, 1993; ed. (A citi, a
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
apă, București, 1972; Conceptul modern de poezie, București, 1972; Fragmentarium, Cluj, 1973; Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Bloomington, 1977; Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism, Durham, 1987; ed. (Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism), tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Exploring Postmodernism (în colaborare cu D.W. Fokkema), Amsterdam, 1988; Rereading, Londra, 1993; ed. (A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii), tr. Virgil Stanciu, Iași, 2002
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Bloomington, 1977; Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism, Durham, 1987; ed. (Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism), tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Exploring Postmodernism (în colaborare cu D.W. Fokkema), Amsterdam, 1988; Rereading, Londra, 1993; ed. (A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii), tr. Virgil Stanciu, Iași, 2002; Amintiri în dialog (în colaborare cu Ion Vianu), București, 1994; ed. 2, Iași
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
că sunt și câteva greșeli de redactare,dar am intuit ce se voia să fie.Mecanismele ambigutății au efect deliberat,funcționează calitativ.Arta de a stăpâni trăsăturile caracteristice curentului amintit și limbajul folosit fac posibilă recunoașterea apartenenței textului la școala postmodernismului,de către oricare cititor. Participant:Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă "Romeo și Julieta la Mizil" </biography> Predestinare candrie a lumii astrale Predestinare candrie a lumii astrale în vuiet de moarte născută din vidul de vremuri crezute uitate blestem ca o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
italiană atenție se închid ușile de piatră în budoarul său prințesa își aranjează decolteul urmează stația noile tendințe în artele plastice cu peronul pe partea stângă eu scriu cu rujul pe geamul din spate noțiunea abstractă ajutor urmată de cuvintele postmodernismul noul posmodernism gradualizat so flo noile orientări de la chicago noile reprezentări arta algoritmică alternomodernismul arta transgresivă metamodernismul net art atenție se închid ușile de piatră Balada inimii țin ochii închiși în fața orologiului sau oglinzii balada din inima ta sau a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ele făceam cerc de filosofie, comentam „reacționarii” de atunci și de azi: Noica, Cioran, Vulcănescu și filosofia științei, că doar la astea aveam acces dincolo de gândirea epocală a partidului, vremea existențialismului trecuse, iar față de marxismul structuralist nu aveam nici o simpatie. Postmodernismul filosofic? Haida de! A venit târziu, pentru unii, abia după revoluție, pentru alții nu a venit încă, ba mai sunt și cei pentru care a venit degeaba, ca o cabală sau ca o păsărească pe care o recită, dar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
acelei cărți nu am mai fost același om. Sau am devenit om. Îl cunoșteam pe Ioan Lăcustă din facultate, când îl considerasem una dintre cele mai stranii apariții din volumul Desant ’83: era mai în vârstă decât colegii săi, aplica postmodernismul ca la carte, cu obstinație, însă un anumit ingredient al textului său îl distingea de restul celor prezenți în volum: pregnanța dimensiunii umane a scriiturii. Naratorul său, chiar dacă evolua în sfera conceptului aplicat de odstranenie, păstra întotdeauna un grăunte familiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se manifestă însă cu dezinvoltură, deși nu poate fi ignorată autocenzura, până la un punct, a expansiunilor sufletești, pe care și-o impune. Scrise în vers liber, apropiindu-se uneori de fragmentarism, poemele din volum pot fi considerate o ilustrare a postmodernismului, aici regăsindu-se multe dintre atributele fenomenului cultural amintit, între care desolemnnizarea discursului, apelul la intertextualitate, la parafrază, prezența ludicului (spre exemplu în etimologii fanteziste: domnule Becket / pare-se / am reușit să descifrez / mersul acestui Godot / al dumitale / al nostru
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poate să-l accepte impasibil. Prolegomene la singurătatea visătorului - Daniel Corbu: Poftiți, domnule Kafka! Daniel Corbu este unul dintre cei mai valoroși poeți români contemporani. Volumul său de versuri Poftiți, domnule Kafka! - PRINCEPS EDIT, Iași, 2010 - atestă apartenența poetului la postmodernism, în latura autentică a acestuia, însă, prin numeroase trăsături, poemele care-l alcătuiesc sunt mult superioare curentului, evadarea din plutonul optzecist - care se proclamă drept purtătorul de stindard al acestei orientări - fiind sugerată chiar prin cuvintele autorului din însemnările În loc de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
se proclamă drept purtătorul de stindard al acestei orientări - fiind sugerată chiar prin cuvintele autorului din însemnările În loc de prefață, în care afirmă că Nici un poet nu iubește și nu aplaudă canoanele, fie ele și postmoderniste. În spațiul cultural românesc actual, postmodernismul este o provocare, impactul său neputând fi eludat, în special când e vorba de poezie, nici de creatori, nici de public, fiindcă, în timp ce unii scriitori se proclamă, cu entuziasm, reprezentanți ai lui, supraestimându-l, alții, ostentativ, își declară absența oricărei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
rămâne pe undeva prin literatură, mai ales când n-au prea multe / nimic în comun cu arta, iar alta, cuprinzând poeți valoroși (nu la fel de numeroși, desigur!), care scriu neținând seama de tendințe, orientări etc. Fiind un concept atât de permisiv, postmodernismul îi poate îngloba însă, parțial, chiar și pe cei care își exprimă programatic detașarea față de el, această obstinație putând fi citită, paradoxal, și invers, ca formă de afirmare a apartenenței Ca și în cazul altor curente literare (al simbolismului, de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
însă, parțial, chiar și pe cei care își exprimă programatic detașarea față de el, această obstinație putând fi citită, paradoxal, și invers, ca formă de afirmare a apartenenței Ca și în cazul altor curente literare (al simbolismului, de pildă), mutatis mutandis, postmodernismul românesc se manifestă în două moduri: pe de o parte, e vorba de cei pentru care talentul e revărsat în formele acestei orientări (adică nevoia de scris vine dinăuntru și alege aceste tipare pentru a se exprima), și, pe de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]