1,967 matches
-
lui Constantin erau jalnic de rare. Ei își consumau cea mai mare parte a timpului disputându-și hotarele la care Constantin renunțase în favoarea lor, când devenise împărat. Și-au mai atras și dușmănia Veneției, încurajându-i pe tâlharii albanezi să prade pământurile din jurul coloniilor venețiene. Când turcii s-au hotărât în cele din urmă să încheie cucerirea și ocuparea Moreii, au găsit treaba mult prea ușoară. Constantin nu avea să primească nici un ajutor de la membrii familiei sale. Și-a agățat ultimele
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
cuhnie și brutărie lipită de zidul de incintă sudic, o clădire cu rol de trapeză a obștii monahale ridicată în partea de sud-est a incintei, și o anexă gospodărească aflată în colțul sud-vestic. Potrivit mărturiilor documentare, Mănăstirea Probota a fost prădată în anul 1622 de tâlhari, care au incendiat unele clădiri din incintă și au profanat unele morminte. Distrugerile au fost confirmate de cercetările arheologice. În anul 1646, s-a început o serie de lucrări de refaceri și restructurări ale ansamblului
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
a văii Siretului, turlele bisericii mănăstirești. Chinovia era împresurată cu zid ca o cetate”, scrie Sadoveanu. Oștenii pribegi sunt găzduiți și ospătați, iar fratele Agatanghel le povestește o întâmplare reală despre un grup de slujitori domnești care au încercat să prade mănăstirea.
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Rorheim“, „Ober Rorheim“ și din anul 1689, . În evul mediu ea a aprținut familiei nobiliare Lorsch și apoi trece în posesia mai multor familii ca a familiei Bickenbach, acontelui de Erbach, casei Katzenelnbogen. în 1714 este vândută orașului Hessen-Darmstadt. Este prădată în războiul de treizeci de ani și mai târziu în timpul incursiunilor de jaf franceze. În 1659 Landgraf Georg II. von Hessen, acordă localității privilegiul de târg, drept pe care comuna o are și în prezent.
Groß-Rohrheim () [Corola-website/Science/309437_a_310766]
-
stăpânește mai multe moșii în această zonă, printre care și Câmpu lui Neag (Nzakmezeu). Harta Iozefină a Transilvaniei elaborată între 1769 și 1773 arată că în zona Uricaniului exista un număr însemnat de gospodării românești. În anul 1788, Uricaniul este prădat de turcii adalai care iau robi 16 oameni, îi taie capul preotului de la acea vreme și dau foc bisericii. Prima atestare oficială a orașului, sub denumirea de Hobiceni-Uricani, este menționată într-un document datând din 1818, numele venind de la locuitorii
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
tributul anual de 10.000 de ducați din 1459. Pe lângă această sumă, Mehmed i-a mai cerut și 1000 de băieți, care urmau să devină ieniceri. După ce cererea le-a fost refuzată, turcii au trecut Dunărea și au început să prade și să ia prizonieri, însă Vlad i-a capturat și i-a tras în țeapă pe toți. Conflictul a continuat până în 1461, când Mehmed i-a cerut lui Vlad să meargă la Constantinopol să negocieze. Spre sfârșitul lunii noiembrie 1461
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
gravă. Elitele române chiar își îndreptau tot mai mult cererile de ajutor către germanici. În regiunea adiacenta a limes-ului, legăturile dintre imperium și barbaricum deveneau tot mai strânse. În căutare de pășuni sau atrași de civilizația română și de prazi, hunii, de origine mongola sau turcica, au traversat, după 350, spațiul de la nord de Marea Neagră. Au distrus uniunea de triburi alana de origine iraniană, stabilită între Don, Caucaz și Marea Caspică, si au cucerit Regatul Bosforului din zona Mării de
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
În [[443]], au ajuns în zona Constantinopolului. Au devastat provinciile balcanice și în [[447]], bizantinii au cumpărat retragerea prin subsidii de aur. În [[451]], conduși doar de Attila, hunii s-au îndreptat către Imperiul Român de Apus, traversând Rinul și prădând orașele Metz, Reims și Troyes, asediind Orleansul. Dar au fost înfrânți de generalu român [[Flavius Aetius]] și aliatul său vizigot, Theodoric I, în [[Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice]] la vest de Troyes. Iordanes scrie că au murit 300 000 de soldați
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
mai târziu, în realismul socialist. - Konstantin Fedin, autor al romanului "Orașe și ani" (1924) - Leonid Leonov, "Viezurii" (1924) - Aleksandr Fadeev, "Cei nouăsprezece" (1927), mai târziu "Tânăra gardă" (1946). Secretar al Uniunii scriitorilor sovietici (1936-1944 și 1946-1954), reprezentant tipic al stalinismului, pradă alcoolismului, se sinucide (1956) după moartea lui Stalin. Perioada așa zisei "Noii Politici Economice" (NEP), se caracterizează printr-o relativă liberalizare, care se reflectă și în producția literară. Scriitorii grupați în "Asociația pentru o artă reală" ("OBERIU") își permit experimentări
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
Arheologii cât și istoricii constată că pe aceste locuri au trăit băștinași cu mult mai înainte, primii oameni stabilinduse aici cu sute de ani în urmă. Au fost și ei atacați de nomazii de câmpie, dar nu s-au lăsat prădați cu una, cu două sau duși în robie și se împotriveau cum puteau, adesea răzbunându-i pe războinici. Alte referințe mai importante din istoria localității: În 1859 - satul Harmațca avea 158 curți, din care 490 bărbați și 445 femei. La
Harmațca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305121_a_306450]
-
de 20 m. se înalță la nordul satului, La Movilă și La Șora. Majoritatea movilelor la Drepcăuți în prezent se ară. Nu se cunoaște exact cauza decedării nomazilor, dar e clar că băștinașii nu se lăsau cu una, cu două prădați de migratorii străini și nu o dată intrau în luptă cu ei, uneori pierzându-și viața, iar alteori răpunându-i pe musafirii nepoftiți. Cercetătorul Vladimir Nicu a studiat și el această localitate și chiar a publicat în ziarul «Moldova Suverană» (10
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
le acopereau cu stuf. Pe lîngă case mai construiau și diferite anexe, săpau gropi pentru depozitarea produselor agricole. Dar nici această așezare n-a avut parte de liniște. Au năvalit peste ea nomazii barbari tocmai de dincolo de munții Ural, au prădat-o și au ars-o, fapt adeverit de anumite obiecte depistate de pe aici. Băștinașii, desigur, nu le-au cedat averea de bună voie, au luptat cu ei și pe mulți i-au răpus. Dovadă sînt cîteva movile mari, care nu
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
bolnăyior, învinat/înyinat (cu sensul de băut, cinstit), viscol/yiscol, vină/yină etc. Primii oameni s-au stabilit aici cu traiul în timpuri străvechi, după ce Dacia a fost cucerită de Imperiul Roman. În anul 376 e.n. sătucul lor a fost prădat și ars de triburile barbare ale hunilor. Tocmai după anul 800 s-a format aici o nouă așezare umană. Ea a existat până în 1100, când a fost devastată din nou. Lângă Crihana Veche se pot observa 10 movile funerare (tumuluri
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
și odihnă. Biserica „ Sfinții Voievozi” înconjurată de 8 răstigniri, a fost menționată prima dată în anul 1780, fiind atunci construită din lemn. Sfântul locaș avea icoanele necesare și o bibliotecă completă de cărți bisericești. Mai târziu, în 1834, a fost prădată de cazaci din regiunea Orenburg care au trecut prin frontiera dintre Prut și satul Bujor. Biserica a fost reînnoită în 1864 de către Ion Curlivan. În anul 1835, în biserică slujeau 2 preoți: Ion Severin și Ion Vedrașcu. Este de menționat
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
meleag a existat din timpuri preistorice . Ion Hîncu scria, ca „specialiști au descoperit aici” (la Rublenita) „vatra unui sat, format după cucerirea Daciei de Imperiul Român”.Satul a existat deci pîn la invazia hunilor din anul 376 , cînd a fost prădat și ars. Pe locul lui au fost atestate urme de case arse , grămezi de lut ars , amprente de lemne și diferite obiecte din perioada română tîrzie (sec. II-IV)”. Aici șunt cîteva dealuri mai înalte : la nord de s.Solcani - avînd
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
lor a fost atrasă de movilele mari, înalte de 8-10 m, de pămînt - peste 20 la număr, ridicate cu mult înainte de apariția satului, cu multe veacuri în urmă. S-au dat lupte pe aici între băștinași și nohaici, care le prădau avutul. Războinicii răpuși erau înmormîntați sub acești tumuli. După prima mențiune următoarea intervine abia la 24 apr. 1902. Din ea aflăm că preotului Arefa Batițchi de aici i se conferă Crucea cu diamante a Sinodului. Chiar și în listele recensămîntului
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
de cai. La 1876 datoriile constituiau 760 ruble. La 26.07.1894, ziarul „Бессарабский вестник” informează: „Roada este destul de bogată: grîul s-a strîns către 170-200 puduri de falce, orzul - 160-200 puduri, însă negustorii plătesc foarte puțin, pur și simplu prădau țăranii... Țăranilor le era foarte greu să achite datoriile, la 1 august 1900 constituiau 660 ruble, prețurile produselor fiind de batjocură. După recensămîntul din 1904 în Alcedar erau 105 case cu 920 de locuitori, care aveau 577 de vite mari
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
plâns cu mare jăluire ... că privilegiul de danie ce l-au avut de la Alexandru Voievod (Lăpușneanu) pe două sate, Iezerenii ... și Găurenii, ce sunt în Ținutul Cârligăturii ... ele l-au pierdut în zilele lui Ioan Voievod (cel Cumplit), când au prădat turcii și tătarii toată țara noastră și când însuși Ioan Vodă a pierit..."" După înscăunarea sa, mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei a hotărât să înființeze un seminar teologic. La îndemnul său, domnitorul fanariot Alexandru C. Moruzi a dat la 1
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
fost ocupat de cruciați ( Richard Inima de Leu intra în port în 1191 și în Acra se pot vedea locuințele cruciaților, scoase la lumină nu de multă vreme ) și Napoleon în 1799 cucerește portul, armata franceză intrând în oraș și prădând, omorând și violând tot ce le stă în cale, aducând moarte și jaf. Intrarea în locaș se face dintr-o ulicioara îngustă , păstrată în forma ei originală de sute de ani, numită "Nativ Hamazlot" ( în ebraică = "נתיב המזלות", adică "Poteca
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
metri și tot atât de adânc și întărituri la marginea șanțului din două rânduri de trunchiuri de copaci îngropați care aveau spațiul dintre ei umplut cu pământ. Bisericile au devenit Moschei . La retragerea turcilor din București, în octombrie 1595, Sinan Pașa a prădat și a incendiat orașul. Noul domnitor, Radu Șerban, preferă Târgoviște ca cetate de scaun dar nu neglijează Bucureștiul și construiește în 1631 podul Șerban-Vodă, amenajează heleșteul Șerban-Vodă (astăzi parcul Carol). Radu Mihnea ridică mănăstirea Radu-Vodă care deținea câteva mahalale și
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
se ridică Biserica Catolică din București. Începând cu 1640, domnitorul mută capitala înapoi la Târgoviște . <br> Pentru București urmează o perioadă neagră: orașul este devastat în urma "răscoalei seimenilor" din 1655 și a incendiului din 1658. Un an mai târziu este prădat de tătari iar în 1660 în urma unei secete care a durat doi ani, o foamete cumplită se abate asupra țării. Bucureștiul devine Capitala Țării Românești în 1659 în timpul domniei lui Gheorghe Ghica și începe o perioadă de refacere și de
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
intenționează să treacă la acțiuni agresive împotriva vecinilor săi de peste Carpați, Moldova și Țara Românească. Radu Șerban încheiase între timp relații de prietenie cu noul domn al Moldovei, Constantin Movilă. La 20 decembrie 1610 mercenarii lui Gabriel Bathory, după ce au prădat timp de cinci zile Țara Bârsei, au trecut peste Carpații înzăpeziți și au intrat prin surprindere în Țara Românească. Radu Șerban, fiind nepregătit, a fost nevoit să părăsească Târgoviștea și să se refugieze în Moldova, la prietenul său Constantin Movilă
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
nepregătit, a fost nevoit să părăsească Târgoviștea și să se refugieze în Moldova, la prietenul său Constantin Movilă. Timp de trei luni oștile lui Gabriel Bathory au jefuit crunt Țara Românească; inclusiv bisericile și mănăstirile au avut de suferit, fiind prădate de sfintele odoare și de acoperișurile de plumb (topite pentru turnarea gloanțelor), iar mormintele profanate. Între timp, Radu Șerban se străduia să-și adune oști în tabăra sa de la Roman și a reînnoit tratatul de alianță cu Imperiul Habsburgic. La
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
fost în mitologia greacă fiul regelui Tesaliei, Iphiclos. a participat cu 40 de corăbii la războiul troian și a fost prima victimă din rândurile grecilor în cadrul acelui conflict. Etimologia numelui denotă soarta personajului: el este primul (πρώτ-ος, protos) care va prăda, va distruge (σύλ-ησις, sylesis). El este primul dintre greci care sare pe țărmul troian, deși un oracol îl avertizase că-și va găsi moartea imediat după ce va atinge pământul Ilionului. Destinul i se împlini prin mâna lui Hector. Conducerea tesalienilor
Protesilaus () [Corola-website/Science/305574_a_306903]
-
toate provinciile Califatului, în încercarea umayyazilor să cucerească Europa la nord de Pirinei. Ducele Eudes (numit și rege de unii cronicari), i-a întâmpinat pe arabi la Bordeaux cu armata sa, dar a fost învins, iar orașul Bordeaux a fost prădat. Măcelul creștinilor de la bătălia de la râul Garonne a fost evident îngrozitor; "Cronica Mozarabică din 754" spune (în "latină") "solus Deus numerum morientium vel pereuntium recognoscat" ("numai Dumnezeu știe numărul celor uciși"). În continuare umayyazii au devastat în totalitate acea porțiune
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]