3,525 matches
-
să gândească, în mod obișnuit, la fel ca ei. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există în general o neîncredere în fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a judecății critice. Dar, după cum vom vedea atunci când vom studia gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginate. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
într-un orfelinat unde nu are parte de o prezență quasi-permanentă a adultului, el nu crește în greutate în mod normal și dezvoltarea sa suferă pe toate planurile (fenomen numit hospitalism). Dar și mai târziu, chiar adultul are nevoie de prețuire, de afecțiune. Alfred Adler vorbește de „sentimentul comuniunii sociale” care stă la baza solidarității și colaborării cu ceilalți. În condiții favorabile se formează dispoziția altruistă, tendința de a ajuta pe acei ce întâmpină dificultăți. b. La polul opus atașamentului găsim
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
timp, un sistem formal și un mediu de relații interpersonale informale. Este formală prin faptul că prescrie reguli și norme, sancționează conduitele individuale prin raportare la regulament, prin proceduri de control. Dar dezvoltă, chiar în acest cadru formal, relații de prețuire, simpatie, antipatie, alegere și respingere între elevi sau între elevi și profesori. Substructurile psihosociologice informale răspund nevoilor reale ale indivizilor și sunt tributare structurii formale. Dacă adaptarea la cerințele formale poate fi numită adaptare primară, înscrierea comportamentelor într-un sistem
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o vor distruge din nou. Contextul social Chiar și psihologii cei mai preocupați de individ sunt de acord cu faptul că, pentru a fi considerată creativă, o nouă „memă” trebuie să fie apreciată pe plan social. În lipsa unei forme de prețuire socială, este imposibil să se deosebească ideile care sunt, pur și simplu, bizare de cele ce sunt, într-adevăr, creative. Dar se consideră, de obicei, că această validare socială urmează actul creativ individual și poate fi separată de el - cel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre ei au considerat-o mai oportună decât sterilizarea forțată. Lor li se datorează introducerea programelor sociale, a orelor de educație fizică, a organizațiilor de cercetași - „Șoimii Carpaților”: băieți (și numai băieți) educați pentru curaj, moralitate și responsabilitate eugenică, pentru prețuirea „ideii de România”. Aceste achiziții noi În peisajul românesc au venit mai ales pe filiera influenței americane și preponderent cu finanțarea Fundației Rockefeller, fără de care, de exemplu, Institutul de Igienă din București poate nu exista, fiindcă pe studii asupra igienei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a lumii convingerea că nu poate fi nimic mai frumos În existența umană ca faptul de a reuși să ne formăm tot mai mult În ideea sentimentului social, pentru a putea astfel să ne hrănim sufletul Întru acea nevoie a prețuirii și a respectului reciproc. Trebuie să vedem În această nevoie semnul cel mai revelator al faptului că spiritul omenesc nu se poate lipsi de perspectiva morală asupra Înțelesului existenței sale, că aspirația către desăvîrșire este expresia sacrului din noi, a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sînt judecați În taină, dar cu asprimea meritată; avînd Însă o nesocotită poftă de măguliri, a căror lipsă o simt, sau măcinați de dorința de a părea că au calități pe care nu le au, ei speră să capete ușor prețuirea sau inima celor care nu-i cunosc”. Unor astfel de oameni, avizi de un prestigiu nemeritat, nu le sînt străine strategii dintre cele mai josnice: „Este un truc al celor nedemni să se prezinte ca adversari ai unor oameni mari
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că la artiști „melancolia” este mai mult o stare intelectuală, decît una strict afectivă - nu oricine Își poate sublima depresiile, transformîndu-le Într-un sentiment superior (estetic). Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare „În dorul de un lucru stă măsura prețuirii lui.” (B. Gracian) CÎnd, dimpotrivă, abuzăm de un lucru Îi scădem valoarea, de aceea ajungem la un moment dat să nu-l prețuim În măsura În care ar merita. La fel se Întîmplă și cu Însușirile sufletești: dacă suprasoliciți o Însușire, ea Își
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Nietzsche sunt frecvente, în multe din eseurile lui de filosofia culturii. Deseori, cu adeziune, deseori, în dezacord, Ralea revenea mereu la Nietzsche cu un interes și o atracție evidente. Îl atrăgeau la filosoful acesta, desigur, ascuțimea criticii morale și antifilistine, prețuirea moraliștilor francezi, libertatea spiritului, gustul pentru viață și artă și, fără îndoială, stilul aforistic, strălucit și ferm. Temele nietzscheiene mitice și tragice nu l-au respins și nici nu l-au influențat. Uneori însă, excedat sau rău dispus, vedea în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în Vechiul Testament. Nu importă câtă dreptate are obiectiv pamfletarul (căci aici e vorba de pamflet și am vrut ca prin exemplele la care m-am referit să arăt cât de tare greșesc cei care-l consideră nedemn de o înaltă prețuire), ci câtă dreptate are el subiectiv. Adică de câtă bună credință (și mai ales mare credință) e însuflețit. Mânia lui trebuie să fie o sacră mânie; aceasta face parte esențial chiar din geniul pamfletului. Căci pamfletul nu are voie să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
din care faima i-o fac numai două volume publicate în 1923. În ce mă privește, nici aceste două volume nu am avut răbdarea să le citesc în întregime, așa că s-ar putea să-mi fi scăpat părți demne de prețuire. Recunosc că îl judec cu antipatie și fără a dispune de toate probele. Dar nu cred să greșesc fundamental. Era un ratat și un neputincios, orice s-ar spune, și a reușit să-și facă o glorie postumă din asta
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de capul lor. Oricum, dacă în literatură lecturile infidele pot fi sugestive și fecunde, în materie de cosmografie (și de alte științe, exacte sau nu) lucrurile stau nițel diferit. P.S. Între timp, N. Manoleseu a rectificat astfel: „Așa se explică prețuirea Amintirilor colonelului Locusteanu publicate în Revista Fundațiilor cu o lungă prezentare de Camil Petrescu”. Ar trebui deci să credem că la tipar s-au omis cuvintele “în Revista Fundațiilor” și că din eroare s-a cules „introducere” în loc de „prezentare”. Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
biserica Sfântului Francesco, preferând să viziteze nu știu unde un oarecare templu al Minervei. De altfel, în cei doi ani cât a călătorit prin Italia, nu a fost niciodată la Florența. Voltaire cel puțin acorda, cum am văzut, o deajuns de bună prețuire literară Divinei Comedii. Dar asta nu are prea multă importanță. Grav e de a considera naturale, adică spontane și întâmplătoare, frumusețile poemului și de a nu înțelege că el e exemplar pentru spiritul rațional și constructiv al culturii medievale, a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
primului, care implică prudență și chiar Înțelepciune. Μ Cel cu adevărat curajos nu are nevoie de intimidări prealabile făcute adversarului, pentru a-l Învinge. Μ Respectul pe care cei doi și-l acordă În confruntare provine, În primul rând, din prețuirea reciprocă a curajului de care fiecare a dat dovadă atunci când a luat hotărârea de a se Întrece cu celălalt. Μ Pare un lucru paradoxal, dar uneori Învingi tocmai pentru că ai știut să faci, la momentul oportun, o concesie majoră: Întreaga
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
au nici o Însemnătate dacă nu se bazează pe munca „de bucătărie”, concretă, a celor din eșaloanele inferioare. Într-o oarecare măsură, conducerea politică a României postrevoluționare a menținut această valorizare exagerată a vizitelor oficiale, văzute ca un semn de extremă prețuire din partea celuilalt stat; același Răceanu oferă un exemplu grăitor În 1999 (În „CÎteva considerente pe marginea relațiilor româno-americane”, Sfera Politicii, nr. 66, http://www.dntb.ro/sfera/66/bilant-art2.html): „În cazul vizitei la Washington a președintelui Emil Constantinescu, partea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
exprimată chiar din primele pagini, Idei în mers (I-II, 1975-1981) dezvoltă motive și întrebări prioritare în dezbaterile epocii, structurându-le în „Paradigmele viitorului” - despre existență și dezvoltare - și în „Paradigmele formației umane” - despre educație. Între ele sunt inserate, în virtutea prețuirii dialogului și a reflecției critice, punctele de vedere a zece renumiți autori asupra unor probleme vitale: pace, război, creștere economică, relațiile est-vest, oferindu-se și o viziune asupra evoluției istoriei în viitorul apropiat sau mai depărtat. Discursul aparține omului de
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
literatură, aflat într-un dialog lipsit de complexe cu modelele românești și universale, este preocupat de ideea modernizării. Scrie poezie, proză, teatru, operele lui căpătând statutul de puncte de referință în evoluția speciilor pe care le ilustrează. Foarte buna cunoaștere, prețuirea înaintașilor, de la începuturi până în epoca pașoptistă, nu rămân la nivel declarativ, ci se transformă în studiu, în exegeză. Privindu-și contemporanii, încearcă lucid, fără iluzii, dar nu întotdeauna obiectiv, să detecteze carențe, să disocieze și să definească valoarea și nonvaloarea
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
și Muntenia, rubrica cea mai bine alimentată fiind cea dedicată cântecelor. Rubrica de recenzii și cea de polemici sunt întreținute de redactorul revistei. Apreciată de Titu Maiorescu, B. Delavrancea, Al. Vlahuță și I. Bianu, revista s-a bucurat și de prețuirea unor oameni de știință străini, ca Gustav Weigand, J. Urban Jarník și M. Friedwagner. I.D.
ION CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
și a reușit să tipărească în două decenii aproximativ două mii de texte și melodii. Pe lângă textele propriu-zise, sunt inserate utile medalioane despre o serie de folcloriști, semnate de Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, G.T. Niculescu-Varone și C. Ciobotea. În afara numeroaselor semne de prețuire primite de la personalități din țară (între alții, Simion Mehedinți, N. Iorga, Adrian Maniu, I. Simionescu, V. Bogrea, Sabin Drăgoi), I. s-a bucurat de popularitate și peste hotarele României (Canada, Statele Unite ale Americii, Cehoslovacia, Bulgaria, Italia, Grecia, Elveția, Iran, Israel
IZVORASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287660_a_288989]
-
poate și studia. Se califică în meseria de tipograf și ajunge chiar proprietar ori conducător al unor tipografii: Naționalul, Tipografia Statului, Tipografia Academiei Române. Activitatea de tipograf îi înlesnește contactul cu cei mai de seamă cărturari din epocă, de a căror prețuire s-a bucurat. Îndemnat și încurajat de A.I. Odobescu, B.P. Hasdeu, J. Urban Jarník ș.a., stimulat mai ales de pasiunea sa pentru lectură, I., un autodidact, devine un bun cunoscător al literaturii române, al preocupărilor de folclor de la noi. Debutează
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
să-i ajute pe preoți la exegeza și propovăduirea corectă a Sfintei Scripturi și Tradiții, la oficierea sfintelor Taine, la executarea cântării omofone, la îndrumarea credincioșilor pe calea dreptei credințe, la păstrarea disciplinei în viața religioasă și respectarea canoanelor, la prețuirea și păstrarea bunurilor sacre, la îndeplinirea obligațiilor pe care preoții le au în calitate de cetățeni devotați ai R.P.R. și la comportarea preotului în acord cu principiile moralei creștine, cu scopul de a oferi un model exemplar tuturor credincioșilor 72. Iar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
artistic 110. Obiectul urii și al batjocurii nu putea fi decât filistinul, ipostază tipică a ipocriziei burgheze 111. Exemplul cel mai bun îl constituia Germania, unde critica mentalității filistine - cu toate îngâmfările ei greoaie și stupide, cu prozaismul cras, cu prețuirea falsă și total disproporțională a valorilor intelectuale, pentru a masca preocuparea obsesivă față de cele materiale - a jucat un rol esențial în tabloul vieții culturale din prima jumătate a secolului XIX112. Aprecierile gravitau în jurul antitezei dintre puterile creatoare ale imaginației și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Corneliu Baba, Ion Vlasiu, Virgil Gheorghiu, M.R. Paraschivescu, Demostene Botez, Ionel Teodoreanu. Gustul ales, pasiunea pentru poezie, dăruirea ei pentru viață au transformat locuința din Brașov a Gherghineștilor într-un viu salon al artelor: Arghezi și Blaga i-au arătat prețuire și iubire. Lui Blaga i-a inspirat poemele din volumul Nebănuitele trepte. Tălmăcirile sale (Cărarea pierdută, după Le Grand Meaulnes de Alain-Fournier, apărută în 1942, Prințișorul, după Le Petit prince de Antoine de Saint-Exupéry, publicată în 1946, în „Femeia”, apoi
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
n. Palatini) și al lui Constantin Duțescu, ziarist. A urmat cursurile Liceului „Gh. Șincai” din București (1929-1937) și ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, secția limba și literatura engleză (1937-1941). În liceu, s-a bucurat de prețuirea profesorului de limba română, Ion Negoescu, care i-a publicat versurile în revista școlii (1934), iar în facultate a fost unul dintre studenții preferați ai lui Dragoș Protopopescu. După 1944, a urmat o lungă perioadă în care D. a avut
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
1937), Mihnea Gheorghiu (poezia Week-end, 28/1938), dar și Mihu Dragomir (Paralelă, 24/1938), Traian Lalescu, Ion Șugariu, Ion Aurel Manolescu, C. Barcaroiu, Gh. Manolache, Ion Marinescu, Emil Vora, E.Ar. Zaharia, Iulian Vesper, Ovid Caledoniu, George Meniuc. De multă prețuire se bucură în paginile revistei Vintilă Horia, căruia i se prezintă volumul Procesiuni și i se anunță apariția Cetății cu duhuri, Ștefan Baciu, foarte comentat la rubrica „Note”, sau Virgil Treboniu. Altor trei poeți, care au murit tineri, le vor
FESTIVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]