2,626 matches
-
bascul și ghetrele lui Noica, adică anecdotica și, în cel mai bun caz, un anumit patos existențial grefat pe o bucată de istorie și povestea unei Castalii românești. Greșeala asta au făcut-o și oameni care i-au stat în preajmă: de la Paleologu, care a scris un text devastator despre Noica limitîndu-se la experiența comună de la Câmpulung, și terminând cu Pleșu, care a declarat într-un frumos articol din anii '80 că în "cazul Noica" mai important e omul decât opera
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Noica limitîndu-se la experiența comună de la Câmpulung, și terminând cu Pleșu, care a declarat într-un frumos articol din anii '80 că în "cazul Noica" mai important e omul decât opera. Operă despre care, toți care i-am fost în preajmă, credeam la un moment dat că o știm numai pentru că respiram un aer comun, pentru că Noica ne mai citea pagini din câte o carte la care lucra sau ne "povestea" câte o idee a lui. (Ca și cum filozofia se poate lua
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au fost strânse numeroase bucăți de lupă metalică, provenită de la instalații primitive de redus minereu din fier. Nu credem că asemenea materiale sunt resturi de la arsul paielor cu ocazia treieratului, așa cum apreciază un reputat arheolog gălățean, ci resturi metalice. În preajmă, pe vechiul curs al apei Bârladului, acum acoperit în întregime pe acest segment, se puteau vedea cu mai multă vreme în urmă acele „centimetrice lentile de acumulări feruginoase”, pe care localnicii de altădată știau, probabil, să le extragă și să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
derivat de la stăpânii locului, ce au avut această poreclă și care se referă la moșia Țigăneilor. Așa cum s-a întâmplat cu multe sate mici din vechime, și locuitorii din Țigănei, cu timpul, se vor muta în satele mai mari din preajmă, cum ar fi Torceștii, Salcia, iar cei mai mulți credem că au intrat în componența satului Suraia, sat în care s-a păstrat și perpetuat numele de familie Hrăbor (Viteazul), cu varianta Hărăbor, prezentă și în zilele noastre, poate descendenți ai marilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comunități. Acum, deși stabiliți pe vetre diferite, unitatea lor de origine și interese era încă vie în activitatea lor și a vecinilor. O situație similară aceleia de la Durăști întâlnim și în cazul vânzării satului Curmezișeni și ale unor ocine din preajmă, la sud de Cudalbi, vânzare ce se realizează tot în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, actele fiind confirmate și întărite inițial de oameni cu mici dregătorii, dar și de mari demnitari, precum Miron Costin, Ionașco
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din localitatea noastră și acum s-a înapoiat la locul de obârșie. Desigur că numărul celor veniți de prin satele vecine este mai mare decât cazurile citate, dar și al celor plecați din satele Umbrărești și Torcești în satele din preajmă sau în altele mai îndepărtate este la fel de mare. De exemplu, sunt considerați strămutați 4 răzeși de la Umbrărești și 3 de la Slobozia-Torcești. Se mai notează „fugiți unde nu să știe” 4 din Umbrărești, 8 din Slobozia-Umbrărești, 5 din Condrea, 5 din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în preajmă, nu era ceva înjositor, așa cum se considera în vremea copilăriei noastre. Mai avem o sumară prezentare de gospodărie țărănească făcută într-un certificat de proprietate a lui Ghiță M. Strătulat, eliberat de Primăria comunei Umbrărești, pe data de 5 octombrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pomet”. Este locul unde a stat Ghică Teleoacă și Constantin Răducan, ambii căsătoriți cu fiicele lui Vasile Năstase. Desigur că lipsesc descrierile necesare privind arhitectura locuinței lor, dar din cele menționate desprindem câte ceva: învelitul cu stuh, chilerul, iatacul, căsoaia din preajmă, vie, pomi împrejur. Iar în interior coții de pânză și alte țesături, lada „de Brașov” și altele rămase acum în domeniul vestigiilor istorice. CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE „Drumu-i rău și zgrunțuros Și nu pot merge pe jos” Folclor. 1. Drumurile În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el își asumă în scris obligațiile ce țineau de „obicei” și pe care le avea orice dijmaș, inclusiv „adetul”, ce reprezenta plata în bani pentru imașul folosit și îndatorirea de a nu face stricăciuni cu vitele sale în culturile din preajmă. Nu se spune nimic despre obligația muncilor gratuite, probabil în virtutea dregătoriei ce o deținea și prin care era trebuitor țării la hotarul cu Muntenia. E posibil ca dregătorul, profitând de schimbările din 1711, să nu-și mai fi respectat obligațiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la biserica din Slobozia, nu ne mai ocupăm de ea, mai ales că unele informații au fost date în urmă. Arătăm aici și situația că locuitorii răzeși din satul Umbrărești - partea de jos - neavând biserică locală, frecventau pe cele din preajmă (Siliștea, Condrea, Tămășeni, Bozieștii), la aceasta din urmă în cele mai multe situații. Iată și câteva nume de preoți arătați ca fiind din Umbrărești, dar prin care trebuie să înțelegem că se referă la acei care au slujit la biserica Costăchească și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reveni detaliat. Cele trei sinteze sunt totuși clare și dezmint, de altfel, afirmațiile lui Fillieule (2000) din sinteza sa, de altfel foarte interesantă, de sociologie a delincvenței. Statutul social inferior și sărăcia, dezorganizarea comunitară, prezența armelor și a drogurilor în preajmă, expunerea la violență și rasism și, aspect ce ar trebui mai bine studiat, prezența infractorilor adulți în comunitate sunt factori care explică atât delincvența violentă a tinerilor, cât și tulburările de comportament. Sărăcia este unul dintre cei mai importanți factori
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului. Numeroase sunt documentele medievale care consemnează livezile și locurile de „pomat’’. În anul 1448, în satul Tomozia- Oncești erau consemnate locuri de prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în grădinile din preajma gospodăriilor țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la drum. Chiriile au continuat să se facă în condiții foarte grele, pe drumuri desfundate, până către jumătatea secolului al XX-lea, când căile și mijloacele de transport au fost modernizate. GRĂDINĂRITUL Grădinăritul s-a practicat mai cu seamă în preajma surselor de apă pe Valea Berheciului sau a pâraielor ce traversau satele. În evul mediu se practica în zonă grădinăritul intensiv, de vreme ce pe la 1688 se lua zeciuială din grădinile de legume și zarzavat. În anul 1851, răzeșii din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din care pornea poteca ce străbătea în curmeziș delnița și dădea în drumul ce ducea în pădure. La marginea ei se aflau câțiva stejari uriași, dar mai în adânc, existau arbori fascinanți și misterioși, pe care nu-i cunoșteam. În preajma lor, lumina părea că ia forme omenești, iar sunetele se deformau. Intram într-o altă dimensiune. Verișorului meu Valentin îi era așa de frică de întunericul din pădure, încât începea pur și simplu să urle ori de câte ori ne apropiam de locul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nou. În anul 1939, școala din Dealu Perjului funcționa într-o casă închiriată, ce avea o suprafață de 20 m 2, sub îndrumarea învățătorului Bichescu urmând cursurile un număr de 62 de elevi, după cum urmează: Acesta a fost învățământul până în preajma celui de-al doilea război mondial. După decretarea păcii la 9 mai 1945, s-au depus eforturi considerabile pentru refacerea țării, atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere cultural. Trebuia lichidat analfabetismul. În acest scop
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cinste locurilor natale, sunt prezentați într-un capitol de la sfârșitul lucrării. Un fost discipol, domnul Costel Vraciu, mărturisește pe un ton ușor elegiac, admirația față de școala din sat - o vatră de lumină care a răspândit cultură și în satele din preajmă. Este cunoscut că în anii 80 ai secolului trecut, în clasele IX-X veneau la școala Tarnița elevi din toate satele comunei. Situația cu cadrele didactice din comuna Oncești, în anul școlar 2005-2006 1.Școala cu clasele I-IV Bărboasa: Ada
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la ziarul „Steagul roșu” din Bârlad, am mers des la Tutova. Am participat la multe spectacole culturale pregătite de învățătorul Aristide Petcu, iar doamna sa, Elena Petcu, mi-a fost gazdă primitoare la biblioteca comunală Tutova. Să fi fost prin preajmă și învățătorul P. Strat Delatutova? * Informatorul teatrului cinematografic Informatorul Teatrului Cinematografic, apare în 1931. * 85 Intransigentul, ziar conservator, apare în lunile mai-iunie 1914 La 15 iunie era la al treilea număr. Editorialul „Noul șef al partidului conservator” arăta că Al.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unor idealuri, dezinteres pentru muncă, regres economic etc. Dacă sunt prea mulți tâmpiți, în fiecare sector de activitate, adio performanță ! întrebarea "emisiunii" ar fi cum îi facem pe oameni să aibă cuvânt ? Adică, înapoi... la caracter ! Ca să nu avem în preajmă pré mulți tâmpiți ! (MERIDIANUL, An IX, nr.17 (695), joi, 26 aprilie 2007, Editorial) SÂNT|M|RIA este printre sărbătorile mari ale sfârșitului verii și, cu dată fixă, deci moment de orientare în organizarea trebilor gospodăriei. După Anul Nou (Sf.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cimpoi, președintele reales, care părea excedat de propria-i popularitate, deși ar fi putut să o facă, nu a sugerat deloc că ar vrea să fie înconjurat de alți oameni decât cei pe care i-a avut până acum în preajmă. Prin urmare, totul a rămas, vorba ceea, „așa cum am stabilit”. Adunarea Generală a Scriitorilor a refuzat să privească realitatea în față, să se confrunte cu niște probleme ale instituției scriitoricești care nu dispar prin simpla lor eludare, ci, dimpotrivă se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
regatelor de scaune și verze, acele fabuloase, rare momente când suntem Îngeri, și ne transformăm În Îngeri (ceea ce Îngerii din ceruri nu pot niciodată) și atunci când facem Împreună lumea să se iubească și să se Înflăcăreze, eu aș sta prin preajmă citind și scriind și spălându-mă pe dinți, știind că În tine se află semințele unui Înger, genul meu de Înger, de flacără și paloș și-o putere strălucitoare, de ce oare Îmi dau eu seama atât de lent pentru ce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de gândire creativă. Cercetarea psihopedagogică, documentele oficiale abordează sistematic statutul și sarcinile școlii creative. Dar, la nivelul tehnologiilor didactice, școala nu răspunde printr-o practică propriu-zisă în acest sens. Unii elevi, parafrazând pe T.M. Amabile, sunt norocoși să aibă în preajmă un profesor sau un părinte care să-i îndemne să-și descopere propria motivație interioară pentru a învăța într-un mod creativ. Un motiv care împiedică abordarea predării - învățării în manieră creativă ar fi absența din curriculumul școlar a legăturii
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și de gust artistic, ceramica care și astăzi își etaleaza virtuțile în obiecte de o rară frumusețe. Printre satele cu olari vestiți se numară și Marginea, undeva între Rădauți și Mănăstirea Sucevița, pe locuri legendare. Stând un răstimp aici, in preajma olarilor făurari, artistul le-a furat meseria. Vrând parcă să sublinieze, legătura străveche dintre om și olărit, Antonică a conferit vaselor gesturi și relații umane, le-a însingurat sau le-a adunat în colectivități sumare, sugerându-ne astfel forme de
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
amanta mea. În casa unde a murit cuceritorul Europei s-a amenajat un muzeu (pentru cei care ajung în mijlocul Atlanticului!), cu fotografii, tipărituri, ceasul de buzunar, patul de campanie, masca mortuară, portretele și alte obiecte ale ilustrului captiv. Mormântul din preajmă este, însă, astăzi gol, înconjurat doar de un simplu grilaj. Și aceasta pentru că, în 1840, cadavrul împăratului a fost deshumat de aici, transportat în Franța și instalat în locul său de veci, de la Domul Invalizilor. Interesant este că trupul lui Napoleon
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de cea mai... beton calitate, cum numai demnii reprezentanți ai acestui acest popor, în general prost de pute, sunt în stare să comită. Este vorba de un imbecil cu inițiativă, care s-a cocoțat mai presus de ceilalți giboni din preajmă, ajungând pastor. Și așa cum în societatea americană, totul trebuie să poarte un nume, și pastorul acesta a căpătat un nume. I-au spus Terry Jones, ca să sune cât mai american cu putință. Ce a făcut acest Terry Jones la viața
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nedescoperite încă și toți ceilalți care mișună încoace și încolo în jur într-o necontenită mișcare browniană, nu sunt decât niște exemplare umane care au mai puțină minte decât noi, deci mai pe românește, sunt mai proști și chiar dacă prin preajmă ar fi Einstein, dacă m-aș include într-o anumită categorie de oameni despre care urmează să vorbesc mai jos, aș crede că este mai prost decât subsemnatul, fiindcă am aflat eu din sursă sigură, că nu putea ține minte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]