8,496 matches
-
înapoi din ghemuit în ghemuit, rostogolire înainte din depărtat în ghemuit, rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat); ritmice sportive (balansări de brațe, variații de pași, întoarceri pe loc, echilibru); aerobice (pași aerobici de bază). Specifice jocurilor sportive - jocuri dinamice și pregătitoare, specifice fiecărui joc sportiv predat (minibaschet, minifotbal, minihandbal, badminton, tenis de masă și de câmp). Specifice sporturilor sezoniere (schi, patinaj role/ gheață, înot, sanie). Noțiuni de regulament sportiv. Educarea spiritului de fairplay. 7. Informații sportive Standarde curriculare de performanță pentru
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
materialelor elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, de către fiecare cadru didactic implicat în procesul educațional, vom prezenta în cele ce urmează doar: Standardele de evaluare pentru disciplina Educație fizică și sport la clasa a IV-a Jocuri dinamice și pregătitoare pentru pasarea și preluarea mingii cu piciorul din deplasare, dribling multiplu din deplasare și conducerea mingii cu piciorul printre jaloane recomandate pentru clasa a III-a și clasa a IV-a 1. Lupta pentru minge în cercuri Vârsta elevilor: 8-11
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fotbal în lecția de educație fizică. În cadrul acestei unități de curs, am prezentat programele analitice ale claselor I - IV, aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, am elaborat pentru clasele I - II și III - IV exemple de jocuri dinamice și pregătitoare, jocuri de întrecere și ștafete pe care noi le recomandăm pentru folosirea în lecția de educație fizică cu conținut din fotbal. Considerăm un aspect important pentru viitorul profesor de educație fizică dobândirea capacității de proiectare a structurilor operaționale specifice lecției
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
semifond; startul de sus și lansarea din start. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri succesive cu desprindere de pe unul sau ambele picioare. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer: exerciții pregătitoare; fazele săriturii (elanul, bătaia-desprinderea, zborul și aterizarea). 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării”; Aruncarea mingii de oină de pe loc la distanță. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente statice: cumpăna pe un genunchi și pe un picior; semisfoara și sfoara (fete); podul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pe mâini cu sprijin. Elemente dinamice: rulări înapoi; rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în ghemuit; rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat; răsturnare lentă înainte (fete); roata laterală; rostogoliri laterale. Linii acrobatice (cuprinzând elementele însușite) 2. Sărituri la aparate elemente pregătitoare pentru sărituri; săritură în sprijin depărtat peste capră; săritură în ghemuit pe lada așezată transversal. Jocuri sportive 1. Baschet Procedee tehnice folosite în atac: prinderea, ținerea și pasarea mingii cu două mâini de la piept, de pe loc și urmată de deplasare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a VI a, trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, criterii pe care nu le vom repeta având în vedere că ele au fost prezentate în subcapitolul „Mijloace de acționare pentru lecția de educație fizică clasele I - II - Jocuri de mișcare pregătitoare” (pag. 113 - 126). Plecând de la afirmația lui Epuran, M, (1973): „jocul de mișcare este o variantă a activității de joc, baza ei o constituie diferitele acțiuni motrice active, motivate de subiect și parțial îngrădite de reguli; ele urmăresc condiții mereu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Moldovei. La fel și literatura. Excepție fac începuturile, versuri, proză și câteva încercări dramatice, redactate în neogreacă. Bibliografia menționează și două titluri în limba română. Unul corespunde traducerii propriei lucrări: Arătarea mijloacelor de întrebuințare întru siguripsirea plutirii pe Siretiu. Măsuri pregătitoare ce trebuie a se lua de către Ocărmuire, pe cheltuiala ei (1850). Pe această lucrare, Nicolae Suțu operează modificări. Celălalt este titlul unei redactări directe în limba română: Propunere pentru osebitele mijloace țintitoare la propășirea industriei (1861). Reproduc aceste titluri, fără
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
și ea în consecință. Și, de la bun început, trebuie amintit faptul că desenul reprezintă, pentru Vlad Ciobanu, un nivel de sine stătător, că el nu se găsește într-o poziție de subordonare față de sculptură, după cum nu este nici un simplu moment pregătitor pentru lucrarea tridimensională. El este desen pur și simplu, complex ca proiect și variat ca expresie, acoperind cam întreaga plajă de la stilul grafic, sec și oarecum maniheist prin cultivarea polarității, pînă la compoziția elaborată, amplă ca desfășurare, și de aici
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
cele din urmă la o creație nouă, autonomă și, în același timp, solidară prin simbolurile fundamentale cu celelalte secvențe ale compoziției. Punctul de plecare este și aici Siliștea Gumești, centrul universului romanesc al lui P., însă după cincizeci de pagini pregătitoare, excepționale sub raport literar (scena de dragoste dintre Paul Ștefan - „al lui Parizianu” - și tânăra țărancă Ioana), acțiunea se mută la oraș (București), și de aici, pe urmele evenimentelor, în alte centre europene. O scenă se petrece în cabinetul lui
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
pentru a putea face față cheltuielilor pe care le presupune acțiunea de igienă mintală; d) mijloacele de difuzare în masă a informațiilor legate de problemele de sănătate mintală, familie, școală etc. După ce am trecut în revistă aceste aspecte cu caracter pregătitor, să vedem în ce constau acțiunile propriu-zise de igienă mintală. 5) Acțiunea de igienă mintală Orice discuție referitoare la acțiunea de igienă mintală privește două componente: acțiunea de igienă mintală propriu-zisă și formele de igienă mintală utilizate în acțiunea respectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
școlară. Este știut că nici un școlar nu traversează etapa școlară cu plăcere și ușurință. Ea coincide cu anii cei mai frumoși ai copilăriei și adolescenței, răpind libertatea și timpul copilului. Mediul școlar trebuie să reprezinte un mediu de tranziție socială, pregătitor pentru individ în vederea integrării sale ulterioare în societate. În această privință, igiena mintală se studiază înaintea pedagogiei. Pedagogia se ocupă cu instrucția și formarea copilului prin metodele cele mai eficace. Igiena mintală urmărește formarea personalității, păstrarea și dezvoltarea stării de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adunare și scădere în concentrul 0 10 și voi exemplifica cu câteva modele. Primele 10 numere constituie fundamentul pe care se dezvoltă întreaga gândire matematică a școlarului. La conceptul de număr, elevul ajunge progresiv și după o anumită perioadă pregătitoare. Înregistrarea în scris a numărului, introducerea simbolului său, reprezintă o etapă superioară a procesului de abstractizare. Pentru ca activitățile să fie mai plăcute și cunoștințele să fie însușite mai ușor am utilizat jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare—numărători despre
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
bunul gospodar” învățătorul. De aceea am încercat să răspund cât mai clar și concis care sunt etapele proiectării corecte a jocului didactic și operațiile proiectării didactice corecte acestuia. Pentru reușita jocului didactic, învățătorul respectă, de regulă, următoartele faze (momente): discuții pregătitoare (introducere în joc); anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia; prezentarea materialelor utilizate în joc; fixarea regulilor; explicarea și demonstrarea regulilor jocului; desfășurarea jocului (executarea jocului de către elevi); introducerea unor variante sau complicarea jocului (numai dacă acest lucru se cere
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
nemulțumiți deoarece starea de sănătate se înrăutățește și copilul nu mai frecventeză grădinița. Timp de câteva luni urmează ședințe de logopedie, iar rezultatele sunt satisfăcătoare. La vârsta de 8 ani ( septembrie 2008) este integrat în grădinița de masă la grupa pregătitoare. Se integrează ușor, este acceptat de ceilalți copii, își face prieteni noi, acumulează multe informații și deprinderi. Toate acestea sunt posibile datorită interesului și sprijinului deosebit oferit de educatoare, dar și de părinți. În toamna anului 2009, copilul a fost
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
larg utilizată în procesul de predare-învățare a muzicii, în care practica (cântarea) este un domeniu predilect. Exercițiile muzicale se pot clasifica: I. După momentul în care sunt aplicate, în: o exerciții de bază (pentru formarea diferitelor deprinderi); o exerciții muzicale pregătitoare ( introductive, de acomodare) o exerciții de sinteză (recapitulative). II. După domeniul educației muzicale, în: o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor ritmice: exerciții de ritmizare, de tactare, de recunoaștere a ritmului, de citire ritmică, de dirijare; o exerciții destinate formării
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
și a unor deprinderi practice de cântare vocală sau instrumentală. A. ALGORITM utilizat în cazul citirii ritmice: prezentarea exercițiului ritmic (scris la tablă, pe fișe sau în manual); analiza valorilor de note; stabilirea duratei etalon (timpul) și executarea unor timpi pregătitori (bătăi egale în bancă, mișcări egale ale brațelor); executarea duratelor (folosind mai întâi silabele ritmice, apoi cu silaba „ta”). B. ALGORITM utilizat în recunoașterea orală a ritmului: intonarea exemplului (fragmente de cântec, exercițiu ritmic); repetarea lui de către elevi; executarea unor
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
egale în bancă, mișcări egale ale brațelor); executarea duratelor (folosind mai întâi silabele ritmice, apoi cu silaba „ta”). B. ALGORITM utilizat în recunoașterea orală a ritmului: intonarea exemplului (fragmente de cântec, exercițiu ritmic); repetarea lui de către elevi; executarea unor timpi pregătitori, învățătorul precizând faptul că mișcarea brațelor în sus sau în jos reprezintă un timp; reluarea exercițiului însoțit de tactarea timpilor; recunoașterea duratelor și executarea lor cu durate ritmice. La clasa a III-a, de exemplu, duratele de un timp și
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
citirea cuvântului va trimite la esența cunoașterii (de sine...) și chiar regăsirii... Plin de tâlc, fiecare “joc” îndeplinește o funcție necesară, fiind acceptat ca punct de plecare al oricărei cercetări și considerații științifice; jocul poate fi o destindere, o treaptă pregătitoare în vederea unei activități, un exercițiu de stăpânire de sine, o armă a dominării sau chiar posibilități de conversație - interpretări. Într-o concluzie , funcția jocului se poate reduce la două aspecte esențiale sub care se prezintă - este o luptă pentru ceva
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
sens. Iar reflecția asupra simbolului vizează o filosofie a limbajului și chiar a rațiunii pentru că suscită o activitate intelectuală de descifrare, de decriptare și suprimă încă de la început „sfera” non limbajului. „Colajul Antologic” întocmit în rândurile precedente formează tocmai schema pregătitoare unei analize ce va sublinia elementele percepției artistice raportate la binomul Mental-Senzorial. Așadar prin percepție, decriptăm fenomenele complexe ale vizualului/figurativului care „pliază” noi rosturi imaginii artistice. Astfel, între monopol și diversitate, percepția artistică probează înainte de toate o formă de
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
activarea unui proiect pentru un nou studiu, conflictul, insatisfacția, tensiunea, frustrarea, realizarea noului stadiu. Muler - Frinfels are altă percepție. După părerea sa, etapele sunt: pregătirea; concepția; esența; G. Constantinescu are la rândul său o altă părere. Etapele ar fi: etapa pregătitoare; etapa elaborării teoretice; etapa analizei critice; etapa analogiilor experimentale; etapa aplicațiilor multiple; Ștefan Odobleja consideră că etapele creației ar fi: descoperirea întrebării; analiza; sinteza; clasificarea; obiectivarea; retorica; critica; scrierea operei ( a lucrării); Tudor Vianu afirma că, din punctul său de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
teritoriului, cu scopul de a ști unde să se intervină pentru a corecta anumite evoluții care-l pot conduce spre direcții nedorite și propunerea de soluții; Profesorul aduce la cunoștință cursanților planul de lucru pentru parcurgerea acestui modul: 1. Etapa pregătitoare (lecție - tip expunere didactică, completată ulterior de munca individuală și în grup), în scopul cunoașterii unor aspecte geografice de interes specific ale teritoriului luat în studiu. 2. Organizarea unei ieșiri în teren pentru studierea unor procese geomorfologice actuale care afectează
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
competențelor de evaluare (și de autoevaluare) a activității elevilor, a actvității didactice desfășurate de către colegi, respectiv a activității didactice proprii. 2.2.2. Desfășurarea practicii pedagogice . Practica pedagogică se desfășoară pe parcursul a două semestre și presupune parcurgerea următorilor pași : Etapa pregătitoare. a) Studenții sînt informați, de către coordonatorul de practică, cu privire la: importanța acestei activități; locul de desfășurare și mentorul fiecărei grupe; programul care trebuie urmat; maniera de lucru; instrumentele necesare; maniera finalizării demersului; b) Studenții iau legătura cu mentorul, primesc orarul activităților
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
și alte modele. Caietele din această epocă, păstrate de Doina Ciurea, a doua soție a lui S., cuprind, în afară de balade (publicate ulterior sub titlul Argotice), parafraze după Tudor Arghezi și Ion Barbu. Este vorba de însemnări de atelier din faza pregătitoare. Poetul își face mâna copiind tablourile maeștrilor. Parafrazează, de pildă, Flori de mucigai și, într-o oarecare măsură, psalmii arghezieni. Alt model, în această fază, este G. Bacovia. Lipsește, acum și mai târziu, Lucian Blaga. Argoticele (într-o variantă ele
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
el nu străbate-n afară nimic; de aceea nu are chip / și nici formă. El este înlăuntrul-desăvârșit / și / deși fără margini, e profund limitat. Dar de văzut nu se vede...”. Stilul este solemn și ermetic ca în vechile cosmogonii. Stil pregătitor, inițiatic, cu propoziții oraculare din care fiecare înțelege ceea ce poate. Elegia a doua, numită și Getica, destramă, în stil aproape eseistic, această solemnitate dă o idee despre popularea universului cu zei. Zeul apare acolo unde se produce o ruptură în
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Davila de Arșavir Emin (Arșavir Acterian), răzbat atât mâhnirea și disperarea neascunsă a unui om bolnav irecuperabil, țintuit în cărucior, cât și a unei individualități creatoare ignorate de oficialități și de confrați. Sub genericul „De vorbă cu...”, concurat de „Ancheta pregătitorilor”, apar interviuri cu Eugen Goga, Lucian Grigorescu, Olga Greceanu, Constantin Baraschi, Tony Bulandra, Lucia Sturdza Bulandra, Ion Minulescu. Promisiunea de a tipări „producție originală (eseuri, schițe, poate și poezii)” s-a realizat doar prin câteva versuri de Barbu Brezianu, Radu
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]