1,908 matches
-
lui Alex. D. Atanasiu. În 1939 i se conferă și mandatul de rector în locul lui N.N. Toniza, grav bolnav. Din 1942 este și director al Pinacotecii ieșene. De la început își va îndeplini obligațiile de răspundere cu pricepere, tact și devoțiune, preocupat să asigure buna funcționare a celor două așezăminte artistice. Gospodar destoinic, întreprinzător, efectuează ample reparații la sălile Pinacotecii și la atelierele școlii. Cu sprijinul și al Universității ieșene, mărește pentru studenții Academiei numărul burselor; le asigură locuri în căminele și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pe fata asemenea împrejurări și cere explicații, purtătorul de cuvînt al Președenției (Traian Chebeleu, n.n) reacționează indignat și consternat, afirmind în gura mare că nici un cetățean arab nu a lucrat vreodată în structurile din apropierea șefului statului. Președinția este, evident, preocupată să dezmintă dar nu întreprinde nimic spre a vedea cum se face că legitimații și documente de acces oficial ajung în posesia unor persoane dubioase. (Existența uneia din legitimațiile în cauză a fost recunoscută chiar de dl. Dan Poenaru, prefect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
India, contrastau în mod brutal cu zgomotul infernal produs de miile de mașini mecanice unde în schimbul sumei de 25 de dolari îți poți încerca norocul, cu mesele de biliard, pocker, 21 și alte jocuri cunoscute și necunoscute, populate de oameni preocupați, încrâncenați, disperați sau agasați, toți având un singur scop, toți având un singur țel, toți având un singur zeu, BANUL, a cărui simfonie nu cred că s-a gândit cineva s-o înregistreze pentru că de descris ar fi absolut imposibil
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
foarte bună și nu folosea niciodată "proiectele" de răspunsuri pregătite, vorbind liber. Am avut ocazia să stau de vorbă cu colegii din minister care de obicei asigurau în atare situații translația și i-am surprins de multe ori timorați și preocupați ca nu cumva să greșească și să se supere "tovarășul". Față de presa străină tovarășul nu se supăra și, când o propoziție sau un cuvânt nu erau bine înțelese de translator, le repeta. L-am surprins de câteva ori chiar sesizând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Fenice". Teatru cu tradiție, de pe vremea lui Goldoni, avea niște fotolii tip "strană", înguste și cu laterale înalte de lemn, model incomod pentru monumentalul cântăreț și ministru. Așa că la 5 minute după începerea spectacolului, Spiess îmi șoptește cu o mină "preocupată": "Vasilică, hai să plecăm ca mi-a amorțit fundul!". Al doilea moment a fost într-o după-amiază plină de soare, când mă aflam alături de Spiess în cocheta șalupă a primarului Veneției, oferită pentru o plimbare pe Canal Grande. Lume peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mare putere de muncă și talent a fost unanim apreciat. Sârguința la învățătură i-a dat forță să urmeze 4 facultăți universitare și a fost cunoscător a 9 limbi printre care greaca veche și ebraica, a fost un bun familist preocupat să asigure un viitor mai bun reușind în anii socialismului să obțină plecarea în Australia a soției și copiilor. A dat dovadă de consecvență în studiile și cercetările privind trecutul Moldovei. A fost un om de mare curaj, combătând pe
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
rector al Institutului Agronomic din Iași între anii 1951-1956 și 1961-1965. Prof.dr.doc. Constantin Pântea a desfășurat o rodnică activitate științifică, abordând teme din domeniul chimiei agricole, al biochimiei, industriilor agricole, istoriei învățământului agronomic. În ultimii ani ai activității sale lau preocupat aspecte de biochimie vegetală. A publicat peste 100 lucrări științifice, multe dintre ele în reviste din țară și de peste hotare. A luat parte la Congresul Internațional de Biochimie de la Gatersleben (1955ă, la cel de Agrochimie de la Belgrad (1956ă, de Biochimie
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
că mi-am văzut mai Întâi propriile mele obstacole, că am avut un gust concret al propriilor mele slăbiciuni și clișee. Am trecut și eu prin dificultatea pe care o Înfruntă oricine urcă pe scenă, simțindu-se privit de alții, preocupat de cum apare, Îngrijorat de succes și În același timp vrând să fie sincer.... Cum poate un actor să găsească În personajul pe care-l joacă ceva care e esențial pentru el, să descopere un dublu, o ființă necunoscută care deodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
la bătrânul ăsta, care trece acum, îl vezi, acela, da, acela!” Un ins cocârjat, îmbrăcat destul de ponosit, ținând în mâna stângă, „la vedere”, o geantă burdușită. Merge cu pași mici, fără a arăta nici un interes străzii, eventualelor ei evenimente, parcă preocupat, chiar în acele clipe, de un lucru foarte presant. În sfârșit, dispăru din raza privirii lor, se topi undeva, în întuneric. „Cine e?” „Un tip bizar, l-am cunoscut de mult...” Și cel care-l cunoscuse cândva pe bătrân începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Congresul al V-lea al spiritualității românești (Herculane) Desfășurat În zilele de 28-29 noiembrie 2001 la Herculane cel de-al Vlea Congres al spiritualității românești a reunit reprezentanți a 80 organizații, societăți, intituții, publicații, posturi de radio și televiziune, toți preocupați să afle perspectivele celor 12 milioane de români din afara hotarelor țării. Comunicările, dezbaterile, declarațiile, propunerile, relatările celor ce au luat cuvântul precum și auditoriul au adus un riveriment În comunitățile lipsite de drepturi În apărarea ființei naționale. Societatea "Ginta Latină" prin
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
foarte bună și nu folosea niciodată "proiectele" de răspunsuri pregătite, vorbind liber. Am avut ocazia să stau de vorbă cu colegii din minister, care de obicei asigurau în atare situații translația, și i-am surprins de multe ori timorați și preocupați ca nu cumva să greșească și să se supere "tovarășul". Față de presă străină tovarășul nu se supăra și când o propoziție sau un cuvânt nu erau bine înțelese de translator le repeta. L-am surprins de câteva ori chiar sesizând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
În situația de mai sus, dorind s-o feresc pe tovarășa mea de viață de avalanșa de necazuri, documentele privind demisia, imputația, procesul... le "ascundeam" într-o mapă cu cifru, cumpărată "afară" în anii mai buni. Văzându-mă trist și preocupat fiind de obicei vesel și bine dispus dumneaei a intrat "la idee", cum se spune și, nerăspunzându-i la întrebări, a început în lipsa mea să caute prin apartament "cauzele schimbării de comportament". Și le-a găsit, fiind o persoană pricepută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
câte unul. Se auzea bine freamătul sălii, simțeam că îl vom pierde, că vom rămâne pe dinafară. Panaitescu și cu mine ne-am sprijinit unul de altul, am ajuns pe ultima scară și l-am văzut, un om frumos, elegant, preocupat, străbătea încăperea dintr-un colț la altul, fumând. Din cauza unor concurenți care s-au urcat peste noi, scara s-a rupt și ne-am trezit jos, la vreo trei metri. Zgomotul s-a auzit, ușa s-a deschis și Ionel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ritmica picurare a ploii pe frunzele cafenii și îmi place să scormonesc frunzișul cu un băț, descoperind alune, un măr chircit, ghindă, într-o zi, o vulpe roșcată își ducea, vigilentă, puiul între dinți. Într-un loc, un cioroi zburlit, preocupat, se străduia să scoată nu știu ce din rădăcinile unui stejar. Apropiindu-mă atent, alungându-l cu puterea aceea nesimțită a omului asupra ființelor mai slabe, am controlat obiectul pe care se căznea să-l extragă din împletitura viguroasă a copacului: un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
foarte specială, adusă de la Londra de o prietenă, o umbrelă mare, albă, impermeabilă la ploaie și la soare, care se plia foarte strâns în jurul unui baston negru de abanos, cu mâner de argint, cu capul unei păsări fantastice. Era foarte preocupată să nu rătăcească originalul obiect, mormăind întruna "mon sontic", într-un idiom din acelea pe care le folosea cum îi trecea prin cap. Parfumată totdeauna cu un parfum foarte rafinat, care mirosea a mere, pe care îl primea de la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
încărcată; practica studenților și perioada de sejur solicita din plin salariații, însă aceștia răspundeau totdeauna cu înțelegere. Doamna Mia Barbu pot spune că a preluat funcția Doamnei Ioana. Doamna Mia este un om cu suflet de aur, foarte muncitoare și preocupată, o femeie care pune inimă la tot ce face. Locuind în Stațiune a devenit o adevărată gazdă a acesteia. O Stațiune al cărei director este la o depărtare de sute de kilometrii nu poate ființa fără oameni de bază. Alături de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
subiect care îi stătea la suflet: mântuirea oferită tuturor (universalitatea mântuirii), docți și ignoranți, bogați și săraci; o atenție aparte trebuia rezervată însă celor săraci, celor umili, celor bolnavi, muncitorilor, marii mase a poporului ignorant. Spre deosebire de predecesorii săi, care păreau preocupați îndeosebi de magisteriul teoretic, pentru el, acțiunea pastorală trebuia să fie concretă și să meargă în întâmpinarea necesităților reale ale turmei. Și arăta că toți creștinii sunt chemați la sfințenie. Pe scurt, acest episcop a dat Bisericii veroneze câteva directive
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
atent cu oaspetele român. Subsecretarul de stat, colonelul Beck, stătea în planul al doilea, ceea ce nu însemna că nu-și țesea pînza în care urma să cadă în curînd șeful său direct. Președintele Republicii, Moczinski, era un profesor universitar foarte preocupat să-și continue, în biroul său de șef de stat, aplicarea studiilor științifice la care ținea foarte mult. Primea în audiență purtînd pe cap, ca un grădinar, o pălărie mare de paie, menită să-l protejeze de razele ce veneau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
când era mai rău? Am simțit eu că Pastenague, care mi-a citit peste umăr ultimele două tablete, nu e prea mulțumit de ce citește (nimeni nu l-a silit să citească!). Pentru că-l văd cam încruntat și arborând un aer preocupat, catadicsesc să-i pun întrebarea eliberatoare: — Ce ai, ți s-au înecat corăbiile? N-am nimic, ce să am... — Văd eu că nu ți-s boii acasă. Mă enervezi cu stilul ăsta forțat paremiologic. Ce, ești Creangă în exil? Sau
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
religioase, adică nevoii de a introduce în realitatea haotică și îndeosebi în viața socială, o ordine rațională." Firește, rațiunea condamnă războiul, instinctul național care îi e cauză, idealizarea "trecutului barbar". Sanielevici întrevede un clasicism țărănesc, întemeiat pe imaginea unui țăran preocupat numai de problema proprietății. De unde și simpatia pentru cosmopolitul Slavici. Critica lui Sanielevici e mai degrabă o eseistică în care se discută "probleme sociale și psihologice", făcîndu-se mari asociațiuni biologice în stilul unei erudiții vii, extravagante, tip Hasdeu. Prin compararea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
primul rând să formeze critici și eseiști cu cultură solidă, universitară. El a izbutit, cu toată neprielnicia vremurilor, să ofere presei literare câțiva tineri de un merit inegalabil. Al. Piru continuă a se documenta, în articole speciale, încet și adânc, preocupat îndeosebi de stabilirea valorilor. El e un spirit critic tinzând la construcție. Adrian Marino e mai ales un eseist, curios și malign, mare scotocitor de cărți, cu un stil intelectual și acut, încă de pe acum, de excursie livrescă. G. Mărgărit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a măsurat cu din ce în ce mai multă acuitate hrănită de anxietate cât de mult depinde soarta oamenilor de modul în care își trăiesc viața politică. Dacă Primul Război Mondial nu a fost suficient pentru a zgudui certitudinile unui număr mare de francezi preocupați să-și reînceapă, inclusiv sau chiar mai întâi din punct de vedere intelectual, viața de dinainte, ceea ce care era pe cale să se întâmple de cealaltă parte a Rinului a fixat foarte repede atenția lui Aron și a pus în mișcare
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
inedită: „bovarica” Smaragda sfârșește în ipostaza de cenzor al moralității obștei, dar și într-un persistent resentiment față de fiul ei. Cei doi capătă în carte o fizionomie memorabilă, cu toate că pe alocuri naratorul cedează pasul moralistului ce expune „cazul” ex cathedra, preocupat să nu lase nimic neexplicat. Și tabloul mediului reține atenția, deși e realizat cu precădere - folosindu-se ca pretext nunți, botezuri, baluri și „sobraniile dvorenilor” - prin aglomerare întrucâtva mecanică de tipuri, multe pitorești, dar care nu contribuie esențial la înaintarea
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
sunt mai ales moderniștii: Arghezi, Bacovia, Adrian Maniu, Blaga, Ion Barbu. În fine, poet el însuși, S. lasă în volumul, postum, Ritm imanent (1971) o selecție foarte riguroasă a creației proprii. Lovinescu îl caracteriza drept un tip de poet intelectual, preocupat să producă emoție artistică printr-un complicat mecanism de condensare a substanțelor în versuri lapidare, aparent enigmatice. De fapt, el anunța ermetismul, cam odată cu Ion Barbu, influențat și de Mallarmé și Valéry. Poeziile de după 1950 sunt de esență muzicală, fără
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Alexandru Hoțopan, Ioan Sz. Kiss, Mihai Cosma, Ambrus Miskolczy, Teodor Oltean, Gheorghe Santău. În editorialul Către cititor se afirmă: „Revista «Timpuri» nu-și propune altceva decât a contribui, între limitele posibilităților sale, la motivarea cunoașterii acestei comunități, oferind loc scrierilor preocupate de realitatea cu multe fețe a populației române din patria noastră, având încredere în comunicarea dintre culturi, limbi și popoare”. Sunt publicate mai multe articole privind trecutul istoric și cultural al românilor din Ungaria, între care sunt de amintit Despre
TIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290182_a_291511]