8,177 matches
-
autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât soluția legislativă criticată este clară și previzibilă. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.199/245/2020, Judecătoria Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (5
DECIZIA nr. 505 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295090]
-
ale legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire și să fie clare, previzibile și predictibile. În acest sens este indicată jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011) și cea a Curții Europene a
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
ale legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism de stabilire transparent și să fie clare, previzibile și predictibile. În acest sens este indicată jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011) și cea a Curții Europene a
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
pronunțată în Cauza Ex-regele Greciei și alții împotriva Greciei, și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei) au statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. ... 10. Se mai arată că principiul legalității înseamnă existența unor norme de drept intern, suficient de accesibile și previzibile (Hotărârea din 22 septembrie 1994, pronunțată în Cauza Hentrich împotriva Franței, paragraful 42, și Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 110). ... 11. În final, se susține că cerința previzibilității presupune ca
DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294809]
-
ale legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire și să fie clare, previzibile și predictibile. În acest sens, este indicată jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011) și cea a Curții Europene a
DECIZIA nr. 388 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292187]
-
nr. 210 din 20 aprilie 2023, precitată, cu atât mai mult explicitarea/definirea unor termeni se poate face prin acte infralegale, așa încât nu poate fi reținută susținerea autoarei excepției. ... 17. Ca atare, textele criticate reglementează în mod clar, precis și previzibil atât faptele a căror sancționare o prevăd, cât și pedepsele contravenționale aplicabile, nefiind de natură să contravină principiului legalității incriminării prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituție. ... 18. Cu privire la principiul legalității incriminării, prin Decizia nr. 537 din
DECIZIA nr. 415 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293759]
-
și adoptată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și, în acest sens, arată că dispozițiile cuprinse în art. 1-8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 nu sunt clare și previzibile, ceea ce determină ca însuși obiectul reglementării să fie lipsit de claritate și previzibilitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție raportat la dispozițiile Legii nr. 24/2000. ... 12. În acest context se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Curtea reține că autorii obiecției susțin, în esență, că dispozițiile art. 1-8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 nu sunt clare și previzibile, făcând trimitere, în principal, la modulele de valorificare a datelor și informațiilor, termeni pe care îi apreciază ca fiind insuficient definiți, lăsând loc pentru interpretări variabile și subiective. În opinia autorilor sesizării, ordonanța de urgență analizată introduce reglementări ambigue și
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
judecătorești definitive altor salariați care prestează aceeași activitate în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice a mai fost adresată Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Pe calea mai multor interpretări de principiu menite să asigure practica judiciară unitară și previzibilă, jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a oferit reperele concrete de interpretare a dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4), precum și ale art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, dispoziții legale în legătură cu care instanța de
DECIZIA nr. 108 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293757]
-
pot să prevadă, într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. ... 15. În continuare, se arată că textul art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul muncii nu este clar, previzibil ori accesibil în ceea ce privește perioada de timp până la care măsura suspendării poate sau trebuie menținută de angajator odată ce salariatul său este declarat nevinovat; mai grav, textul criticat nu impune în sarcina angajatorului absolut niciun termen pentru
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
de muncă), incluzând și situația/„cazul“ de suspendare pe durata procedurii disciplinare până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare, trebuie să fie reglementată și să se realizeze doar într-un cadru normativ prevăzut în legea statutară, unitar, clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă măsurii (judecătorul sau procurorul suspendat „provizoriu“ din funcție), cât și pentru autoritatea publică desemnată de lege să pună în aplicare și executare efectivă măsura suspendării. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
hub strategic pentru transportul de marfă, iar îmbunătățirea conexiunii feroviare în această zonă va spori semnificativ eficiența și capacitatea de tranzit. Prioritatea va fi modernizarea infrastructurii feroviare din jurul și din interiorul portului, pentru a asigura un flux rapid și previzibil al mărfurilor către și dinspre port; ... – Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă; ... – Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
pompe de căldură la locuințele aflate în zone izolate, finalizând procesul de electrificare a României. ... – Protejarea consumatorilor și reducerea sărăciei energetice: • Elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale; • Introducerea unui sistem de compensare a costurilor energetice, pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și a combate sărăcia energetică, astfel încât, după plata facturilor la utilități, nicio gospodărie să nu coboare sub
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
verde*40) a prezentat un plan cuprinzător pentru sporirea competitivității industriei care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Europa și pentru sprijinirea tranziției rapide către neutralitatea climatică. Planul se articulează în jurul următorilor patru piloni: (i) un mediu de reglementare previzibil și simplificat; (ii) un acces mai rapid la finanțare; (iii) îmbunătățirea competențelor și (iv) un comerț deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. *40) https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal/green-deal-industrial-plan_en Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete se încadrează în primii doi piloni
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
judecătorești definitive altor salariați care prestează aceeași activitate în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice a mai fost adresată Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Pe calea mai multor interpretări de principiu menite să asigure practica judiciară unitară și previzibilă, jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a oferit reperele concrete de interpretare a dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4), precum și ale art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, prevederi legale în legătură cu care instanțele de
DECIZIA nr. 71 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293108]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, au fost abrogate dispozițiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 46/2003, contrar principiului separației puterilor în stat și dreptului la o lege previzibilă și accesibilă. ... 6. Tribunalul Neamț - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, cât privește dispozițiile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, invocă deciziile Curții Constituționale nr. 484 din 23 iunie 2015, nr.
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
de expropriere - încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 44 din Constituție. ... 10. În acest sens se susține că, astfel cum a reținut Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil și, totodată, să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi. Totodată, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). ... 11. Astfel, principiul previzibilității impune autorităților publice să reglementeze relațiile sociale prin adoptarea de acte normative previzibile și care să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi. Lipsa unor asemenea exigențe ale normelor juridice determină o nesiguranță a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vătămarea drepturilor subiecților de drept vizați de ipoteza normei legale. Totodată, asigurarea securității
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
în jurisprudența sa că principiul statului de drept presupune securitate juridică, respectiv încrederea legitimă a destinatarilor în efectele dispozițiilor legale în vigoare și în modul de aplicare a acestora, astfel încât orice subiect de drept să își determine în mod previzibil conduita (a se vedea Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 22 iunie 2021, paragraful 86). Deși nu este în mod expres consacrat de Constituție, principiul stabilității/securității raporturilor juridice
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
pronunțată în Cauza Ex-regele Greciei și alții împotriva Greciei, și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei) au statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei. Legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
Patrikligi împotriva Turciei) au statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei. Legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care dreptul însuși a creat-o sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (a se vedea Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012). ... 46. Or, în condițiile în care respectarea drepturilor fundamentale ale fostului proprietar - expropriat este dependentă exclusiv
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
de la Clauza 20.4(g) , Partea care se confruntă cu un astfel de Eveniment de Forță Majoră va informa fără întârziere cealaltă Parte printr-o notificare scrisă ("Notificare de Forță Majoră") în care se precizează natura, durata probabilă și efectele previzibile. La primirea unei Notificări de Forță Majoră, Părțile vor iniția imediat consultări și vor depune toate eforturile pentru a minimiza orice prejudiciu cauzat de apariția Evenimentului de Forță Majoră în cauză, înțelegându-se că niciuna dintre Părți nu va fi
ACORD DE FINANȚARE din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297998]