2,828 matches
-
pământului; teoria potrivit căreia o civilizație, ca un organism viu, are o durată determinată de către legile biologice ale propriei ei firi și teoria potrivit căreia destrămarea civilizațiilor se datorează degradării calităților indivizilor care iau parte la fenomenele de civilizație, degradare pricinuită de o slăbire a energiei vitale de-a lungul unui șir genealogic de strămoși ,,civilizați". Mai trebuie considerată ipoteza cunoscută sub denumirea de teoria ciclică a istoriei". Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, pp. 339-340. 1 Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
relativ este conceptul de fericire de la o țară la alta. Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 16. 86 Un clasic al economiei politice, John Maynard Keynes arată: ,,Oamenii nu vor muri totuși întotdeauna în liniște; căci foamea cumplită care pricinuiește la unii letargie și deznădejde neputincioasă, aruncă alte temperamente în agitația nervoasă a istoriei și în disperare nebună. Aceștia, în nenorocirea lor grozavă, s-ar putea să dărâme și ce mai rămâne organizat și să scufunde civilizația însăși, sub străduința
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unesc să se asemene. De aceea, pe bună dreptate s-a spus: «Tovărășiile rele strică obiceiurile bune» (I Cor., 15, 33). După cum aerul respirat în locuri infectate de boală transmite încetul cu încetul celor sănătoși boală, tot așa tovărășiile rele pricinuiesc mare rău sufletelor, chiar dacă nu se simte îndată vătămarea”{\cîte 74}. Pe aceeași linie se înscrie și celălalt mare capadocianSfântul Grigorie de Nyssa -, fratele Sfanțului Vasile, când afirmă: „Căci altele (prieteniile - n.n.) sunt cele cu adevarat bune, care și sunt
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
perverșii, ci inventează mecanisme de reducere sau diminuare a disonanțelor, evită conflictele de opinii, se obișnuiește cu ideile opuse, uneori se baricadează în spatele moralității proprii și a competenței profesionale. Unii sunt marcați de experiențe negative (excluderi din liceu sau facultate pricinuite de „originea socială nesănătoasă”, biografii sociale deviate datorită acelorași cauze. Ambivalentul se complace într-un comportament defensiv, adoptă de nevoie sau agreează compromisul, identifică - în context sau în existența proprie - justificări pentru atitudinea de împăcare a contrariilor, pentru gestul autoconservării
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
datorită faptului că vom pune în prim-plan evoluția organizației școlare. 1. Globalizarea: procese de frontieră și de integraretc "1. Globalizarea\: procese de frontieră și de integrare" În 1999, în Italia, tânărul Giulliani devenea, în timpul ciocnirilor cu forțele de ordine pricinuite de o demonstrație de amploare, primul om care a murit manifestând împotriva globalizării. Dacă în trecut practicile și procesele sociale și culturale puteau fi înțelese ca un set de fenomene locale, relativ „independente”, globalizarea face ca lumea să devină „un
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ură împotriva unor persoane ce rezultă din aceasta. Există de asemenea o relatare privind o scrisoare trimisă de el mamei sale, pe 15 august sau în jurul acestei date, care a fost scrisă cu atît de multă apăsare, încît i-a pricinuit extrem de mare neliniște. Această scrisoare - ultima pe care a primit-o de la el - nu s-a păstrat; dar Dna Edkins - soția unui zugrav și geamgiu din Bristol, care a trăit mult după aceea și a comunicat multe amănunte despre familia
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
murit din cauza unei supradoze accidentale de medicamente anti-venerice (Rawson 1999: 17), episod imortalizat remarcabil de Ackroyd (1993: partea III, 13 și 15) în senzaționalul său roman (vezi infra). O ipoteză conexă este că Chatterton s-ar fi sinucis din cauza suferinței pricinuite de un sifilis sau o gonoree incurabile (cf. Kaplan 1989: 2). Oricare ar fi însă adevărul, cert este că există mai recent o oarecare reținere în critică de la a vorbi tranșant în cazul morții lui Chatterton de suicid: nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pe dinafară decât restul corpului. Parul scurt, des, era mai mult ruginiu pe spate și mai deschis pe pântece. Am urmarit-o cu privirea până a intrat În adâncul pădurii. Mi-am dat seama că este un animal care nu pricinuiește rău oamenilor și trebuie ocrotit de lege. Îngrijind căprioarele, ocrotim și pădurea care ne-a fost casă, leagăn, scut de apărare, cămară de bunuri, sursă permanentă de influențe binefăcătoare. Hurmuzache Gabriela - cls. a IV-a C VIII. CARACTERIZĂRI Colega mea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
în „Tribuna” din Cluj (1962). Prima carte de versuri, La poarta pietrelor, îi apare în 1972. Pentru romanul Vina (1980) obține Premiul Uniunii Tineretului Comunist și Premiul Asociației Scriitorilor din București. Poeziile din La poarta pietrelor stau sub semnul nostalgiei pricinuite de trecerea inexorabilă a timpului, care aduce cu sine pierderea inocenței primordiale. Vocea lirică este încă lipsită de consistență și personalitate, uneori imaginile sunt indecise, alteori tributare (strident) unor modele celebre (lui Ion Barbu, de pildă, în Lasă-mi doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
de la spate. MECENA: De la spate... împins de la spate. (din nou se holbează o pereche la cealaltă lung și cu un aer victorios. Apoi Cântăreața pășește încet spre Compozitor și Mecena către Pianistă) PIANISTA: Aha, am ajuns deja acolo. Înstrăinarea absolută, pricinuită de contrariu. COMPOZITORUL (ridică mâna încet): Adio! PIANISTA: - Adio. (Cu gest de stăpână Cântăreața îl apucă pe Compozitor și îl trage în spate ) COMPOZITORUL (se oprește scurt, ridică mâna, tare): Lumea ne are din nou. (Cântăreața deschide o ușă, prin
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care se termină la iuțeală și tu ești ca o noapte răcăroasă de toamnă. Dar nici filmul din căpățână cu erupția câinelui nu a putut să ferească lumea de cumplita Mariedl. Ghinionul a lovit cu verdele lui nemilos că a pricinuit toate din pripă, pentru că m-a silit și m-a împins să găsesc cățelul cu erupție excitant. Și de asta tu, mamă, ai putut să arunci afară unealta morții care este Mariedl. MAMA LUI MARIEDL (îi ridică fusta sus lui
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
slavi au rămas și unele cuvinte. Moartea lui Gelu Românul După zile și săptămâni de luptă, în Munții Meseșului și în toată Valea Someșului, Gelu era istovit. Avea răni grele; toate îl dureau. Dar cea mai ucigașă durere i-o pricinuia moartea vitejilor din juru-i. Rămăsese aproape singur, iar soldații cuceritorilor veneau tot mai mulți, mai bine înarmați. Privindu-i cum vin, și-a încordat încă o dată puterile. A mai dat un atac, acolo, pe malul Someșului. A mai oprit o dată
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cu el pe catedră și citiți peste umărul lui această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți: Domnului Jacques Eyssette, strada Bonaparte, la Paris "Iartă-mi, mult iubitul meu Jacques, durerea pe care ți-o pricinuiesc. Pe tine, care nu mai plângeai, te voi face să mai plângi o dată. Va fi ultima, într-adevăr... Când vei primi scrisoarea aceasta, bietul tău Daniel va fi mort..." Aici tărăboiul din sala de meditație se întețește. Piciul se oprește
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Boccaccio, Fiammetta, ed. cit., p. 2. 240 Ibidem, p. 3. 241 Ibidem, p. 7. 242 Ibidem, p. 100. 87 plasele, să asmută câinii, să poarte pasărea răpitoare pe braț. Dansează la îndemnul celorlalți, dar sufletul îi este încărcat de durerea pricinuită de absența iubitului. Ajunge să deteste viața mondenă și nu mai găsește alinare nici în excursiile în munți sau la băi, nici pe țărmul mării sau la turnire. Trăirile sunt denudate, sentimentele disecate, sufletul oferit tuturor prin confesiune. Nu mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
descriau împotrivirile destinului, care îi aducea pe cei nobili în poziții mai mult decât umilitoare. Poemul chaucerian trebuia să fie „o tragedie a dragostei”960, eroul urmând să cadă din pasionalitatea cea mai intensă în abisul suferinței și al deznădejdii pricinuite de trădarea femeii iubite. „Povestea lui Troilus, dacă este o tragedie, reprezintă, în același timp, o tragedie a destinului și o tragedie a personajului. Poate fi amândouă în același timp deoarece pentru Chaucer natura înseamnă destin. [...] Pentru scriitorul englez și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lucrurilor coruptibile, corporale și vizibile. Primul este Dumnezeul Luminii, al doilea - Dumnezeul Întunericului. Îngerii erau răi prin natura lor și nu puteau să nu păcătuiască. Lucifer s-a urcat la cer, s-a luptat acolo Împotriva lui Dumnezeu și a pricinuit căderea multor Îngeri. Sufletele sînt demoni Închiși În trupuri. Îngerii cei răi, Închiși În trupuri, se vor Întorce la cer prin botez, purificare (purgationem) și penitență. Respingînd și osîndind Vechiul Testament, ei spun că este al Prințului Întunericului 72. S-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se hrănește din holocaust. Hai, sfâșie-te, biciuiește-te, rostogolește-te prin cenușă, înjosește materia, scuipă peste trupul tău, smulge-ți inima! Vei fi singur, picioarele îți vor sângera, un dezgust infernal te va însoți în călătorie, nimic din ce pricinuiește bucuria celorlalți nu o va pricinui pe a ta [...] și te vei rostogoli, pierdut în uragan, cu o luminiță în zare. Dar ea va crește, va crește ca un soare, razelei de aur îți vor acoperi chipul, vor trece în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-te, biciuiește-te, rostogolește-te prin cenușă, înjosește materia, scuipă peste trupul tău, smulge-ți inima! Vei fi singur, picioarele îți vor sângera, un dezgust infernal te va însoți în călătorie, nimic din ce pricinuiește bucuria celorlalți nu o va pricinui pe a ta [...] și te vei rostogoli, pierdut în uragan, cu o luminiță în zare. Dar ea va crește, va crește ca un soare, razelei de aur îți vor acoperi chipul, vor trece în tine, vei fi luminat dinăuntru, te
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care din mai multe vocabule reface un cuvânt total, nou, străin limbii și oarecum incantatoriu desăvârșește (achève) această izolare a vorbei: negând cu o trăsătură suverană, hazardul rămâne termenilor în ciuda artificiului reclădirii lor alternative în sens și sonoritate, și ne pricinuiește această surpriză de a nu fi auzit vreodată cutare fragment ordinar de elocuțiune, în timp ce reminiscența obiectului numit se scaldă într-o nouă atmosferă" (Divagation première, în vol. Vers et prose, Librairie Académique Perrin, 1925, p. 190). Devenită aproape un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zi când vizite le sau chiar for țând una dintre fami lii să se mute cât mai departe pentru a evita ori ce sexual: „dar soacră-mea nici cum să numai vie în ca sa-mi ca să nu mi să mai pricinuiască nis ca re va gâl ce vuri“, cere Mi ha la che, răspunzând jalbei date chiar de Marica, mama so ției sale. Un alt ginere este și mai ca tego ric și acceptă sfaturile părinți lor clerici cu condiția ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de a democratiza supraviețuirea. Fiecare cu proviziile lui de drum, cu pașaportul lui spre soare. Disocierea dublului de cadavru este o operație de salubritate publică, pentru a instaura demarcația între pur și impur în cadrul grupului cea mai rea fiind murdăria pricinuită de confuzia celor două. Liniștea celor vii nu depinde de odihna celor morți? Este totodată, ca o alungare a efemerului, o frumoasă dovadă a voinței de a trăi. Precum religia la Bergson, figurarea asigură o prelungire a instinctului: "o reacție
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este greu de imaginat modul cum își vor rezolva disputele de patrimoniu țările civilizațiilor următoare. (Pentru că un minim simț moral ne obligă să ne gândim și la cei ce ne vor succeda. Cum descendenții noștri direcți vor pieri în urma cataclismului pricinuit de tehnica scăpată de sub control, pe reprezentanții următoarei civilizații trebuie să-i socotim moștenitorii noștri! Aceasta este o datorie de onoare!) Cu granițele bine marcate, copiii noștri de peste timp vor obține dreptul legal de proprietate asupra pieselor din minunatele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
tipărit în această primăvară. Astfel, am pierdut două luni sau mai mult! Hartman nu și-a distribuit încă teza, întrucât a vrut să tipărească mai întâi corecturi și adăugiri. Cu siguranță veți primi un exemplar. Congresul de la Roma 1955 ne pricinuiește deja încurcături. V-am propus pentru o conferință generală despre regalitatea sacră, dar, din păcate, nu știu dacă această propunere va fi acceptată, căci propunerile sunt, evident, mai numeroase decât orele pe care le avem la dispoziție, chiar dacă eu însumi
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
gelozia, ura, resentimentul, sau triumful în caz de lichidare a obstacolului. Ceea ce formează nota distinctivă/definitorie a fenomenului de frustrare este - după cum s- a arătat - sentimentul privațiunii, pe care subiectul frustrat îl explică fie prin nedreptatea pe care i-o pricinuiește altcineva, fie prin cauze găsite în propriul mediu intern, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest sentiment restrânge, prin urmare, aria situațiilor în care se poate vorbi de frustrare: nu toate situațiile în care rezultatul acțiunii este resimțit ca insucces, sau
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
lucru, cu siguranță că dintr-un hoț ocolit de colegi, va deveni un copil apreciat și iubit de toți cei din jurul său. Când a aflat despre cele pertecute, impresionat de bunătatea profesorului său, băiețelul care până atunci furase și le pricinuise atâtea necazuri celor din jurul său, a promis că se lasă de furat. Și s-a ținut de cuvânt, fiindcă - așa cum spusese și domnul profesor - de data aceasta, el era cel care dorea din tot sufletul să fie mai bun. b
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]