2,086 matches
-
care ar fi trebuit să apere legea o încălcau mai frenetic. Din lupta celor două facțiuni ale securității, au rezultat victime colaterale, adică niște oameni din vârf care, deși cotizaseră, au fost înhățați. La propriu aceștia își ascundeau marfa, luxul, prisosul în boxe pe care le păstrau prin bunăvoința cumpărată a unor securiști. Unul dintre ei consimte să mărturisească la anchetă unde își are „înmormântată” averea (la picioarele centralei de încălzire a casei). Discreția era principala lor grijă. Capitalismul are alte
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din umbră cum se lasă" sau "cum se lungește umbra după pomi" înseamnă a sta în mișcare, a fi în starea unei continue prefaceri, în stare să vezi transformările pe care le imaginează lumina văzătoare. Cuvintele aproape că sunt de prisos, căci ceea ce se vede nu se rostește; se vede prin cuvântul de-rostit, destituit din ființa sa discursivă. A rosti "cum omul după om se prelungește,/ cum zidul dimineții lent se năruiește" nu aduce la înțelegere decât semnele imediat vizibile
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
obligația - scara de mătase pe care s-ar fi putut, eventual, înălța până la ea. Nu-i deloc de mirare că, printre șerpuirile aflate acasă în mâna ei, în ochii celor mai mulți curteni obligația alunecă banal în pielea unei simple invitații. De prisos, însă, căci Dedal țâșnise deja în salt în întâmpinarea ei. Ciopli mai întâi o statuie de marmură translucidă generalului Taurus, căruia știa că regina îi rezerva favorurile intime. Cum acesta era pizmuit la Cnossos pentru câștigarea tuturor probelor la jocurile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
birjărești, lungi și Întortocheate ca un descântec Împotriva frigurilor, bălmăjit din cele mai murdare expresii”. Pretutindeni domnea dezordinea, ignoranța, nepăsarea și cruzimea. Singurul mod de a se exprima al acestor oameni era văicăreala: „niște ratați, nevropați și pesimiști, oameni de prisos”. Cuvântul „paria”, notează Cehov, definește perfect „omul decăzut, ajuns la ultima limită, prăvălit pe treapta de pe care n-ar putea să lunece mai jos”. Pierderea umanității, iată efectele reeducării prin ocnă. Singurul lor vis, fericirea, este reîntoarcerea În patrie: sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
decisiv a fost schimbarea cultural? introdus? de c?tre etică protestant?. Fiindc? subiectul acesta a dat na?tere la numeroase dezbateri contradictorii (lupta cu colegul Sombart r?m�n�nd celebr?) c�teva preciz?ri suplimentare nu vor fi de prisos. Weber nu pretinde c? protestantismul a fost istorice?te, la originea capitalismului, sau c? a fost cauza acestuia. Propun�nd un model (sau un �tip-ideal�) care are meritul de a simplifica rela?iile �ntre fenomenele amintite �ngro?�ndu-le, el avanseaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu numai că refuză să asigure reînnoirea generațiilor, dar se și condamnă pe ei înșiși la pierzanie. Se condamnă la degenerescență morală și fizică. Ca și onanismul, flirtul duce mai devreme sau mai târziu la o "dragoste bolnăvicioasă". Este aproape de prisos să reamintim că onanismul face în la Belle Époque obiectul unui oprobriu unanim în lumea științifică și în cea medicală. Cei mai mari medici europeni subliniază la unison că acesta slăbește organismul din punct de vedere fizic. De ce? Pentru că, așa cum
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a lui Malin, o lacrima cade pe nevinovăția acestui suflet care totuși, grație părinților lui, care s-au dovedit a fi mai tari că ,,evenimentul” să-l facă să fie mereu printre noi. Ori ce aș spune ar fi de prisos. Și apoi, cuvintele sunt atat de sărace Încât nu pot vindeca răni sângerânde. Un gând bun tuturor celor din familia Alexandru Tăcu: Doamnei Tăcu Îi sărut mâna, Alinei Îi transmit numai realizări, dumneavoastră domnule Sandu, ca și celorlalți, sănătate, Împliniri
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
domeniu nerelevant pentru sociologie, un cimitir al gândurilor ori un lux pe care sociologia nu și-l mai poate permite. Empirismul american a lansat acest îndemn sociologilor, arătând că vremea marilor sisteme a apus, rememorarea lor fiind o întreprindere de prisos. Mai mult, constatând că astăzi cercetarea sociologică folosește mai puțin decât a abandonat din tot ceea ce s-a acumulat ca idei sociologice, concluzia acestei poziții se întărește ca opinie valabilă. Ceea ce este, ceea ce trebuie să fie istoria sociologiei reprezintă un
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
aceste direcții în care poate acționa istoria sociologiei ca disciplină academică, au un rol mai însemnat sau mai puțin însemnat; este cert însă că niciunul dintre cei ce parcurg această disciplină nu vor putea să afirme că a fost de prisos, adică nu a avut niciun rol în modelarea personalității sale de sociolog. Cu alte cuvinte, istoria sociologiei este unul din factorii educativi cei mai influenți în structurarea configurației intelectuale a celui care, profesionist, se dedică deslușirii tainelor vieții sociale. Jens
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
fiind alcătuită din les industriels, adică toți oamenii folositori și productivi (muncitori, bancheri, comercianți) aflați în continuu conflict cu feudalii și militarii etc. * Societatea imaginată se va sprijini pe participarea la muncă a tuturor cetățenilor, iar statul va deveni de prisos, dizolvându-se natural în societate. Noua societate se numește sistem industrial, ca expresie a încrederii lui Saint-Simon în forța biruitoare a economiei, singura prin care formele vechi își vor pierde caracterul de necesitate și, în mod firesc, vor fi înlocuite
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
prin relațiile nemijlocite, din punct de vedere funcțional, dintre aceste părți de vorbire. De altfel, cu valoare de determinant, ca și genitivul, unele adjective au devenit substantive propriu-zise, dacă, printr-o întrebuințare frecventă cu un anumit adjectiv, au făcut de prisos prezența acestuia, vorbitorul subînțelegîndu-l: lat. hibernum (tempus) > rom. iarnă, it. inverno, fr. hiver, sp. invierno, pg. inverno; lat. diurnum (tempus) > fr. jour, prov. jorn, it. giorno. În latina clasică, adjectivele realizau, după forma lor trei clase: 1) adjective cu trei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bună. Cel ce ucide un om, ucide o ființă rațională, o oglindire a lui Dumnezeu, dar cel ce nimicește o carte bună ucide rațiunea însăși, ucide chipul lui Dumnezeu în germene. Mulți oameni trăiesc pe lume ca niște poveri de prisos, dar cartea bună este sângele unui spirit maiestru...” După alte două secole distanță, John Rușkin afirma că ceea ce un scriitor pune în cartea sa este viziunea pe care „partea sa din lumina soarelui, lotul său de pământ i-au permis
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
distins printr-un spirit pătrunzător, a dat probă de o curiozitate nețărmuită. Acesta a fost Pausanias. Vorbind undeva despre criticii timpului, el zice: <<E un neam de oameni căruia îi place să se ocupe cu lucrurile de nimic sau de prisos din cărți; scriitorii, observând și ei, în fine, că au dreptate, s-au hotărât să smulgă din cărțile lor toate ramurile putrede și uscate sau chiar și pe acelea care cresc neregulat>>. Vrea să zică, acesta e rolul criticului, să
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
apreciat până și de luminiștii veacului al XIX-lea. Era cât pe ce să-i spun că, după atâția secoli scurși, niște cărturari români i-au confirmat ideile, i-au augmentat convingerile asupra vieții și culturii. Ar fi fost de prisos probabil, nici nu știu dacă auzise în vremea lui de unele scrieri și personaje trăitoare în zona țărilor est-europene, inclusiv în România. Important este că un Constantin Noica, Dinu Pillat, Sergiu Al-George sau N. Steinhardt au reflectat și ei asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
exaltare a formelor din arta gotică. Iașul păstrează frumusețea unui mare decor și demnitatea unui mare trecut, recâștigând, prin pitoresc și prin mândria siluetei, lipsa de organizare și excesul său de hazard". Aproape că orice cuvânt în plus devine de prisos. Și totuși, alți termeni își fac curaj pentru a fi și ei relevanți, fie și în doze mai mici. Unii istorici s-au oprit mai mult la Iașul medieval surprinzându-l ca un veritabil microcosmos, iar arheologii au dat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
am trecut în starea de spirit a bisericii vechi din Dobrovăț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare spre sfârșitul vieții sale. Splendoarea naturii și mesajul ei au asigurat o circulație biunivocă, de la pădure la ființă și invers. Cuvântul este de prisos, rămâne doar semnificația ca o convenție, ca un artificiu al comunicării, în schimb frumusețea naturală e indescriptibilă, cu toate tainele ascunse. Nu spunea Heraclit că naturii îi place să se ascundă? ÎN ATMOSFERA LIRICĂ DE ODINIOARĂ Fac ce fac și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
aforistică, fraze scurte, expresive și pregnante, formulări esențiale, înțelepte. Stilul plastic, conținutul ingenios și laconic. Fiecare răspuns este o cugetare în formă condensată, ca rezultat al experienței de viață dintr-o perspectivă filozofică. Lapidar, nuanțat, paradoxal, orice adaos este de prisos. Răspunsuri aproape canonice. 29 Suntem vulnerabili? Dacă am fi doar fizic și într-un singur loc trupesc, ca și Ahile, ca și Siegfried, am fi aproape nemuritori. Așa, acceptăm de bună voie trecerea, în ritualul diferit de la zonă la zonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dureros sentiment al regretului că nu m-am putut ridica la înălțimea lor... De unde acea energie și pasiune în tot ce făceau, acea totală dăruire acestei nobile profesiuni în care, asemenea slujitorilor altarului, cei lipsiți de har sunt tot de prisos? Fire voluntară, energică, harnic și devotat slujitor al școlii, profesorul MIHAI ALEXANDRU se bucura de un neștirbit prestigiu de educator, fiind preferat de autoritățile vremii pentru pasiune și perseverență, regăsite în toate întreprinderile sale. Era un „manager” iscusit, fără măcar
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
Griviței de Vasile Alecsandri, muzica de Grigore Ventura. O mare știre artistică pentru București: marele artist tragedian Rossi vine în București pentru o serie de 14 reprezentațiuni. Întâia reprezentațiune a fost cu Othello, în ziua de 20 ianuarie. Este de prisos să spunem marea impresiune produsă de jocul artistului neîntrecut al Italiei. La Senat, Dimitrie Ghica (Beizade Mitică) interpelează guvernul în urma zvonurilor ce au început să circule cum că Rusia pretinde României Basarabia. Iată interpelarea anunțată în urma comunicării făcute în Camera
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai greu impuși și orășanii asupra proprietarilor de moșii. Art. 71. Dacă între cei mai greu impuși ar fi mai mulți cu același venit și dacă prin numărul lor ei ar covârși pe cel cerut pentru complectarea colegiului, elimina rea prisosului se va face prin tragere la sorți. Art. 72. Legea electorală determină celealte condițiuni cerute de la alegători precum și mersul operațiunilor electorale. Art. 73. Universitățile din Iași și București trămite fiecare câte un membru la Senat, ales de profesorii universității respective
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
susține că ar fi drept de a li se da o mai mare întindere de frontiere meridionale în Dobrogea. Principele Gorceakoff observă că într-o ședință precedentă a demonstrat deja că despăgubirea oferită Principatului era suficientă, că Dobrogea compensa cu prisos cesiunea Basarabiei și că de altminterelea România păstra Delta Dunării. Alteța-Sa își explică greu în ce sens generozitatea Rusiei ar putea să se exercite deoarece Dobrogea s-ar mări în paguba principatului bulgar, deja atât de mult redus. Principele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sunt impulsiunile inimii noastre, fiecare din dv. o simte; acei cari au vorbit, le-au expus cu elocință; și fiecare din noi, membri ai guvernului, ca români, nu poate să aibă decât aceleași simțiminte. A le repeți, ar fi de prisos; dv. le-ați exprimat așa de bine încât noi, ca români, nu putem decât să ne asociem cu dânsele. Îmi propun dar a zice câteva cuvinte în privința numai a ceea ce rațiunea noastră ne arată, în această mare cestiune în care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cruce, pînă am fost acoperiți de pămîntul aruncat peste noi de explozia bombelor. După ce primejdia trecuse și scăpasem cu viață, nu l-am mai întrebat de ce și-a făcut cruce dacă nu crede în ea. Am socotit că era de prisos. Pe lîngă suferințele războiului, România era bîntuită de tot felul de epidemii, care făceau ravagii, mai cu seamă de teribila boală ucigătoare, tifosul exantematic, împotriva căruia mijloacele medicale la epoca aceea erau foarte puține. Într-o noapte m-am trezit
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care numai Dumnezeu îl poate înfăptui. Din acea coloană, la un moment dat se desprinde un militar și se îndreaptă spre noi, era fratele meu de care nu mai știam de doi ani. A descrie așa ceva în cuvinte este de prisos. Acel moment miraculos, avea o explicație: de ani de zile sărmana noastră mamă se ruga la Dumnezeu zi și noapte “să-l mai vadă măcar o dată”. Acum dorința ei se înfăptuise. Acel militar, fratele meu, după ani și ani, a
ÎN REFUGIU AM FOST MEREU ALĂTURI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Tamara Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1672]
-
lăsat mașina în cală, iar noi am urcat pe puntea doi, unde este și o plasmă agățată pe un perete. O parte dintre călători urmăresc meciul Corea-Japonia. Pentru mine peisajul este superb și găsesc că prezența unui televizor este de prisos. În larg se zăresc bărci de pescari, pescăruși și rândunici de mare. Apa este plumburie. Câteva păsări zboară la joasă înălțime, chiar la prova feribotului, „Kamome”. O barcă cu motor pare o pasăre uriașă zburând deasupra apei. În urma ei a
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]