5,783 matches
-
mea, să fie trecuți în rețeaua informativă a fostei Securități”, a mai afirmat Roland Vasilievici. „Această rețea informativă a fost treptat educată în spirit naționalist-șovin și xenofob, după formula promovată de fostul dictator. Vârfurile clericale au beneficiat de un statut privilegiat, ele intrând în atenția compartimentelor profilate pe spionaj și contraspionaj” . Securitatea a acordat o atenție deosebită forurilor conducătoare ale Bisericii. Liderii acesteia au beneficiat de instructaje complexe, urmând apoi să fie infiltrați în diferite acțiuni organizate de Securitate. „Ei au
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de expansiune complicată și riscantă, deoarece aceasta constă În integrarea diferitelor activități ale aceluiași lanț sectorial al valorii. Această integrare poate genera disfuncționalități care afectează armonia și coerența ansamblului. Dar mizele ei, precum și avantajele multiple, fac din aceasta un mijloc privilegiat pentru a domina piața și pentru a crește În mod profitabil. Integrarea În aval dă naștere unor sinergii care se reflectă, potrivit lui Mahoney (1992), În contracte exclusive, impunerea prețului de vânzare, teritorii exclusive de vânzare, o sursă sigură de aprovizionare
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
identifică patru surse de avantaje după intrarea pe o piață: brevetele sau secretele de fabricație, controlul exclusiv al unui input, penuria unui factor de producție (ce va mări costul de producție dacă pe piață mai pătrunde o firmă) și accesul privilegiat la capitalul financiar. Aceste avantaje pot fi obținute prin realizarea unei operațiuni de fuziune sau achiziție, ce poate mări costurile noilor intrați pe piață. În același timp, existența unor bariere la intrare Împiedică alte firme să pătrundă În spațiul unei
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
lui de făptură divină, trădată de strălucirea eidolon-ului său. Dar concluzia corului ne va avertiza în privința surprizelor pe care zeii le rezervă oamenilor. Cum am putea să nu deslușim aici, în filigran, tema vicleniei divinităților, acea viclenie al cărei instrument privilegiat este nălucirea înșelătoare? Aceasta este și tema principală din Elena, piesa lui Euripide, căci la baza întregii tragedii stă fabricarea de către zei a unui dublu al Elenei, un dublu fantomatic ce servește drept ispititoare momeală. În tragedia greacă, statutul Elenei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
masca dramatică purtată de un actor n-ar putea fi confundată cu masca având statut de efigie divină, cu masca imaginilor de cult. Ea rămâne totuși semnul unei alterități care îl deosebește pe erou de cor, alteritate datorată raportului său privilegiat cu zonele aflate la limita spațiilor nelocuite, a regiunilor învăluite de tenebre, învecinate cu împărăția morților. Purtând marca unui semn divin și, în același timp, a unei relații cu moartea, ca în cazul măștii de cult, masca eroului tragic sugerează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și ca el să fie un poet pribeag. Prin acest waki-poet, poezia aliată cu muzica (mijloc de intrare în contact cu divinul sau cu fantomele) se vor afla permanent în centrul unei piese no. Cu ajutorul lor, scena no devine locul privilegiat al apariției invizibilului. Pinul, emblemă a locului aparițieitc "Pinul, emblemă a locului apariției" Veritabil loc al aparițiilor, scena teatrului no se înfățișează ca un spațiu vid, cu podeaua goală, al cărui unic decor este pinul, simbol invariabil, desenat pe peretele
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de ceară, marionetele sunt purtătoarele dimensiunii metafizice a spațiului ce desparte viața de moarte. Toate aceste efigii 1 sunt reprezentări simbolice ale prezenței/absenței vieții. Ca și statuile sculptorului, ele devin metafore ale creației poetice. Teatrul însuși devine o metaforă privilegiată a creației poetice în legătura ei cu moartea sau, mai bine zis, cu indeterminabilul viață-moarte ca unică figură poetică. „Atmosfera de teroare în care se mișcă șmanechinul de cearăț este atmosfera unui poem. Cei ce par să ne vorbească sunt
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în materie sunt, înainte de toate, tragedia greacă și teatrul japonez, marile forme din istoria dramaturgiei în care măștile de teatru își mai păstrează încă străvechea lor semnificație ritualică. Acestea sunt măștile care ar putea constitui, în opinia lui Craig, instrumentele privilegiate ale teatrului imaginat de el: un teatru unde să ne simțim „strămutați într-o altă lume”, iar asta nu stă în puterile unui chip uman. De altfel, nici n-ar fi drept, repetă Craig, să-i cerem acestui chip, „care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vinovate de prăbușirea și îngroparea statuilor sunt cuvintele, triumful logos-ului. Ei bine, demersul lui Artaud pare să țintească tocmai dezgroparea statuilor, repunerea pe soclu a idolilor din străvechile culturi magice, în încercarea de a face din teatru acel loc privilegiat unde, opusă unei culturi a logos-ului, s-ar afirma o cultură a materiei, preeminența lumii fizice, concrete, a unei materialități pe care să se sprijine manifestarea invizibilului, așa cum se întâmplă în cazul colossos-ului ori în acela al zeului-obiect. Căci
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
japonez contemporan Mishima reia, în piesele sale de no modern 2, referința la modelul antic, scopul său este acela de a afirma importanța fantomalului ca revelator al esenței teatrului și de a-i restitui scenei vechiul ei statut de spațiu privilegiat al întâlnirii amintirilor și de poartă deschisă spre puterile visului. Se întâmplă însă ca, în aceste piese, funcțiile tradiționale ale lui shite și waki să fie uneori schimbate între ele, astfel încât să nu se mai știe cu precizie cine e
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
4 ani și până la 5-6 ani Pascal prezintă un răspuns depresiv destul de tipic, prin intermediul a ceea ce pare să fi fost o încetinire motorie, o repliere, apariția tulburărilor de somn, anorexie. Acest răspuns depresiv a apărut în urma pierderii brutale a obiectului privilegiat de care era atașat, adică sora mai mare. Între 6-7 ani și 12-13 ani, notăm o dispariție relativă a răspunsului depresiv și o multiplicare a comportamentelor simptomatice care apar ca tot atâtea mijloace de luptă împotriva suferinței depresive sau a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu întârziere. Se poate vorbi de o subevaluare relativă a acestui diagnostic la grupa de vârstă 15-20 ani. Această situație nosografică des întâlnită era direct înscrisă în modelul kraeplian al afecțiunilor mentale. „Regula lui Jaspers” clasică recomanda „acordarea unei poziții privilegiate” simptoamelor psihotice față de simptoamelor timice. Această regulă a condus la o supradiagnosticare a psihozei și a schizofreniei, situație ce a fost denunțată de numeroși autori la începutul anilor optzeci, între care și de Pope și Lipinski (1978; 1980). Cahn (1991
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de la o stare de exaltare la faze de repliere sau de depresie (sub acțiunea, între altele, a neurolepticelor) sau invers, apariția unei stări de excitație sau de stare maniacală după o fază depresivă. Autorul acordă în mod sigur o poziție privilegiată unui travaliu de reflexie psihopatologică și de elaborare psihodinamică. Se pare însă că unele cazuri ar fi putut, probabil, să beneficieze de o poziționare în prim plan a problematicii depresive și de o abordare farmacologică care să țină cont de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ultimii ani, în literatura economică, și apoi în cea financiar-contabilă a apărut un nou curent de lucrări teoretice regrupate sub denumirea de „semnalizare”. Această teorie are la bază ipoteza asimetriei informației, susținând că directorii întreprinderilor sunt în posesia unor informații privilegiate și de o calitate mai bună, în raport cu cele vehiculate pe piață în general. Teoria semnalizării precizează că mecanismele pieței sunt suficient de incitative pentru directorii de întreprindere încât aceștia înșiși să publice informații, cu scopul de a preveni o situație
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
ridice la înălțimea așteptărilor părților participante. Cu toate că informațiile contabile se adresează unei game largi de utilizatori, stakeholders (manageri, creditori financiari, creditori comerciali, clienți, salariați, guvernul și instituțiile sale, publicul etc.), investitorii (shareholders) sunt recunoscuți de Cadrul general ca fiind utilizatorii privilegiați ai informației contabile: „Cu toate că situațiile financiare nu pot răspunde tuturor necesităților informaționale ale utilizatorilor, există cerințe comune tuturor utilizatorilor. Deoarece investitorii generează capital de risc pentru entitate, furnizarea de situații financiare care răspund cerințelor acestora va răspunde și majorității cerințelor
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Platon, Marcus Aurelius, Seneca. Atomiști, moniști, abderitani, materialiști, hedoniști, contraidealiști, dualiști, eleați, spiritualiști și partizani ai liniei ascetice. Filosofia, în perioada ei grecească, dar și mai târziu, n-a încetat să prezinte un dublu chip, din care nu este arătată, privilegiată, decât o singură față. Căci, câștigând confruntarea, Platon, stoicii și creștinismul își impun logicile lor: ura față de lumea terestră, detestarea pasiunilor, a pulsiunilor, a dorințelor, discreditarea trupului, a plăcerii, a simțurilor, jertfa adusă forțelor nocturne, pulsiunilor morții. Greu de cerut
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
comun de a vedea lucrurile; - evocarea valorilor comune; - evocarea unei situații comune diferite de alte situații; - evocarea unor legături speciale cu persoane cunoscute de ambele părți; - evocarea unor legături comune valabile în prezent; - evocarea încrederii reciproce; - amenințarea cu ruperea relației privilegiate; - crearea unei situații de supraveghere amicală. Avansăm ipoteza că schimbarea stilului de comunicare a supervizorului față de supervizați poate să ducă la o altă atitudine a acestora față de îndeplinirea unor proceduri pe care le pot considera ca restrictive și poate să
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dispozitivului și îi constată efectele. Statutul lui de „terță persoană” îi permite să-l vadă mai ales pe cel despre care, pe scenă, se presupune că vede fără să fie văzut. Din sală, privirea publicului se bucură de un regim privilegiat, în măsura în care este vorba, ca să reluăm un termen al serviciilor de informații, despre un spectator suprainformat. El domină situația și nimic nu-i scapă din mașinația pusă la cale, căci a văzut mai întâi cum e plănuită și, mai apoi, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
nimic funcționarea structurală a operațiunii); e adevărat și că ambele se disting prin absența neutralității ori a gratuității. Să mai adăugăm și faptul că le este proprie instrumentalizarea informațiilor. Ei bine, aici apare diferența: pentru un voyeur, privirea - ca organ privilegiat al supravegherii - e animată de o dorință erotică; ea pătrunde în intimitatea trupului dorit, invadează într-un mod pervers teritoriile secrete ale sexului și ale manifestărilor acestuia. Voyeurisme-ul are ca țintă corpul, ale cărui detalii le observă cu o indiscreție
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
tentație și singurătatea impusă copilei îi dă un sentiment de siguranță. Deoarece se teme de ce e mai rău, Arnolphe adoptă un demers rațional și se bizuie pe un plan teoretic. În acest proiect pe termen lung, supravegherea deține un loc privilegiat. Ca și la Calderón, eroul lui Molière ridică îngrădirea, izolarea la rangul de practică securitară. Să-l închizi pe celălalt, ca să stai tu liniștit: asta e oroarea! Ca întotdeauna, apare, cum-necum, o falie și întreg programul e dat peste cap
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sau supravegherea totalitarătc "Britannicus sau supravegherea totalitară" În Britannicus asistăm - formula îi aparține lui Roland Barthes - la nașterea „monstrului”. La luarea puterii și la expunerea strategiilor adoptate în acest scop. O atare lectură politică a piesei nu poate ignora locul privilegiat care îi revine supravegherii în orice angrenaj totalitar, vechi sau modern. Sistemul se bazează pe secretul informațiilor obținute în mod ilicit și, în același timp, își afișează arogant omniprezența, deci atotputernicia. A nu reuși să te protejezi împotiva supravegherii capătă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
care una transparentă și cealaltă opacă. Ea simbolizează, prin natura sa și prin întrebuințarea care i se dă, esența însăși a supravegherii. De altfel, în montarea lui Alain Bézu - care se află la originea acestei cărți (1999) - , oglinda era obiectul privilegiat, căci supravegherea se sprijinea nu pe noile tehnologii, ci mai degrabă pe resursele artizanale ale teatrului, iar vălul face parte dintre acestea. El are meritul de a nu limita la actualitate un mecanism politic ce funcționează dintotdeauna. Funcția creează organul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
simultan, veghind la ordinea stabilimentului. Astfel, distribuitorul pedepselor din edificiul lui Bentham se vede înlocuit, la Genet, de către matroana plăcerilor. Misiunile lor diferă, dar nu și maniera de a supraveghea. Fața și reversul aceluiași rol. Genet desemnează oglinda drept instrument privilegiat al Doamnei Irma. Ea se servește de aceasta spre a-și spori autoritatea și a și-o extinde, grație acestei supravegheri la nivelul unei „clădiri mondiale”, al unui bordel global, metaforă a „satului global”... La Genet, totul, întotdeauna, valori și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
case burgheze ai cărei locatari nu încetau să iscodească secretele orașului (vezi p. 38). Ele nu aveau, așadar, o utilizare directă, dar desemnau clar supravegherea ca activitate neobosită a unor femei a căror principală preocupare era existența celorlalți. Oglinda, unealtă privilegiată a supravegherii de proximitate. Cum aș putea uita vreodată acel sat din centrul Franței, în care un vecin nespus de curios plasase o oglindă în axa porții lui pentru a nu pierde nimic din ceea ce se întâmpla în bistroul de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
fie pusă. Cum să tratezi în plan teatral „supravegherea”, dispozitivele și mașinațiunile ei? Ce soluție să adopți? Ei bine, soluția aleasă va depinde întotdeauna de relația regizorului cu actualitatea și de prezența lui explicită pe scenă. Iar dincolo de această soluție privilegiată se va putea descoperi întotdeauna o concepție mult mai vastă asupra teatrului, căci, dacă pentru Peter Stein „în teatru, că e vorba de o sabie sau de o mitralieră, efectul e același”, pentru alți colegi ai săi, o atare convingere
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]