2,747 matches
-
a Statelor Unite nu este puterea sau politica externă a tuturor indivizilor care aparțin națiunii denumite Statele Unite ale Americii. Faptul că SUA au încheiat al doilea război mondial în calitate de cea mai puternică națiune de pe pământ nu a afectat puterea majorității americanilor priviți individual. Dar acest fapt a influențat puterea celor care conduc politica externă americană și, în special, a celor care vorbesc în numele SUA și le reprezintă pe scena internațională. În numele unei națiuni, politica externă este aplicată de o organizație legală numită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de alianță, îndeplinește o funcție similară. Elementul ideologic se manifestă și în interpretarea oficială a unei alianțe fundamentate pe interese materiale, în termenii unei solidarități care transcende limitele primelor. Concepția alianței anglo-americane, comună înaintea invaziei britanice în Egipt din 1956 - privită ca incluzivă și globală, fundamentată pe o cultură comună - constituie un exemplu în acest sens. Trebuie distinse trei posibilități în ceea ce privește efectul politic al factorului ideologic asupra unei alianțe. Una pur ideologică, separată de considerațiile materiale, este destinată eșecului; ea nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
despre amenințarea la adresa balanței de putere din emisfera vestică provenită din partea națiunilor nonamericane sau despre echilibrul mediteraneean care trebuie apărat de Rusia. Dar ceea ce trebuie apărat nu se referă la balanța de putere, ci la o distribuție specifică a puterii privită favorabil de o anumită națiune sau grup. New York Times a scris în unul dintre articolele despre conferința miniștrilor de Externe de la Moscova, din 1947: „Noua unitate dintre Franța, Marea Britanie și Statele Unite... poate fi doar temporară, dar modifică perceptibil balanța de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
premise privind modul de studiere a politicii, cum e raționalismul) cu o varietate de paradigme, inclusiv cu realismul. Constructiviștilor idealiști (idealism referindu-se mai curând la idealuri decât la idei) această argumentare le sugerează că un constructivism realist ar trebui privit ca o oportunitate. Distingând între întrebările referitoare la rolul idealurilor și cele privind rolul ideilor, idealiștii pot să se concentreze explicit asupra idealurilor și sunt încurajați să-și exprime clar poziția, să depășească stigmatul asociat utopismului de la apariția lucrării The
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
el a început să-și reconsidere poziția și a recunoscut că este necesar să se remedieze dezechilibrul dintre statele sărace și cele bogate din sistem. Dreptatea cere, susținea Bull, ca Occidentul să-și abandoneze „poziția privilegiată nemeritată”35... Morgenthau: politica privită ca luptă pentru putere*tc " Morgenthau\: politica privită ca luptă pentru putere*" Ashley Tellis Poate cel mai distins și mai coerent exponent al realismului politic din secolul XX, Hans Morgenthau a încercat să ofere o interpretare filosofică mai cuprinzătoare a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a recunoscut că este necesar să se remedieze dezechilibrul dintre statele sărace și cele bogate din sistem. Dreptatea cere, susținea Bull, ca Occidentul să-și abandoneze „poziția privilegiată nemeritată”35... Morgenthau: politica privită ca luptă pentru putere*tc " Morgenthau\: politica privită ca luptă pentru putere*" Ashley Tellis Poate cel mai distins și mai coerent exponent al realismului politic din secolul XX, Hans Morgenthau a încercat să ofere o interpretare filosofică mai cuprinzătoare a politicii. Politica era concepută în esență ca o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
transformată într-o arenă a răului unde indivizii nu au de ales decât să devină egoiști, chiar dacă, altfel, ar încerca să se comporte respectând obligația morală de a fi altruiști față de alții 14. Dacă indivizii răi și tulburați sunt astfel priviți, așa cum au făcut Tucidide și Machiavelli, ca fiind adevăratele unități ale vieții politice, problema modului de a construi o ordine politică devine urgentă. Tucidide a evitat să dea un răspuns direct la această întrebare, dar Machiavelli, recunoscând importanța subiectului, a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
filmată, cameră video. Acest tip de aferentație inversă se bazează cel mai mult pe simțul auditiv, el fiind constituit din cuvântul profesorului și este esențial pentru motivația elevului, imaginea pe care și-o face despre el. În general, feed-back-ul trebuie privit ca un proces de reglare a învățării, bazat pe comunicarea profesor-elev cu sens dublu de la profesor la elev, dar și de la elev la profesor, fapt ce determină implicarea elevului în învățare, conștientizarea lui. În predarea deprinderilor motrice complexe, așa cum sunt
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
scopuri formative și informative. Pe parcursul învățării elevul este bombardat cu o multitudine de informații recepționate pe căile aferente cunoscute: informații vizuale, tactile, vestibulare, acustice, kinestezice. Învățarea ca fenomen și proces complex poate fi privită din mai multe perspective: a) învățarea privită ca rezultat, în care se contabilizează cunoștințe, deprinderi, obișnuințe, și se realizează familiarizarea și aclimatizarea. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile, ce constituie în esență îmbinarea elementelor teoretice cu
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
se contabilizează cunoștințe, deprinderi, obișnuințe, și se realizează familiarizarea și aclimatizarea. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile, ce constituie în esență îmbinarea elementelor teoretice cu cele practice. b) învățarea privită ca proces cu etape distincte: însușire; asimilare; modificare; restructurare; întărire. c) învățarea privită ca acțiune operațională dirijată pedagogic sau independent, colectivă sau individual, cu procesele de: predare; instruire; verificare; examinare; cu tehnici și metode de învățare. Durata modificărilor comportamentale datorate
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile, ce constituie în esență îmbinarea elementelor teoretice cu cele practice. b) învățarea privită ca proces cu etape distincte: însușire; asimilare; modificare; restructurare; întărire. c) învățarea privită ca acțiune operațională dirijată pedagogic sau independent, colectivă sau individual, cu procesele de: predare; instruire; verificare; examinare; cu tehnici și metode de învățare. Durata modificărilor comportamentale datorate învățării este relativă. Bineînțeles că ceea ce s-a învățat se poate și uita
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe cel ce se învață un sistem energetic - dinamic situat într-o ambianță, un complex de alte sisteme energetice și dinamice, și care acționează prin adaptări, ajustări, modificări etc., privite ca acțiuni de învățare. Teoriile fiziologice prezintă mecanismele neurologice ale învățării, considerându-le esențiale. Aceste teorii explică învățarea pornind de la ipoteza că aceasta are la bază recrutarea neuronilor pentru un anumit circuit și a legii „primul venit, primul servit”. Teoriile
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
a conduceriitc "2. Accepțiunea psihosocială a conducerii" Psihologia socială încadrează conducerea în sfera mai largă a fenomenului de influență socială. Noțiunea de influență socială desemnează realitatea modificărilor produse într‑un comportament de către un alt comportament. Dăm câteva definiții ale conducerii privite ca fenomen de influență socială: # • „Când scopul unui membru (al grupului) A este de a‑l schimba pe B, eforturile făcute de A înseamnă o încercare de a exercita funcția de conducere; B poate într‑adevăr să‑și schimbe comportamentul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
teoretice ale modelului situațional asupra conducerii. În primul rând, omul nu este numai o ființă biopsihologică precum în modelul personologic, dar nici numai o ființă biosocială precum în modelul situațional. Dimpotrivă, el este o ființă complexă biopsihosocial‑culturală ce trebuie privită și analizată multilateral. Conducerea trebuie să fie, de aceea, interpretată ca o funcție a unei asemenea persoane complexe. În al doilea rând, situația socială nu reprezintă doar o totalitate a psihologilor de grup, a expectațiilor grupului, ci o totalitate de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
volitiv și în cel comportamental pot exista antagonisme intenționale sau incidente fără ca acestea să fie obligatoriu și conflicte, dar cu posibilitatea de a degenera în conflicte Și în acest caz, distincția operată între anumite forme de incompatibilități și conflicte trebuie privita dintr-o perspectivă practică, acțională. De exemplu, dacă între două persoane există doar o neînțelegere, atunci recurgerea la metode precum „clarificarea perceptiilor”, „dizolvarea opozițiilor” este suficientă pentru a preîntâmpina apariția unui conflict. Dacă există un incident, explicare intențiilor reale, precizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
arată că burnout-ul este un antecedent al depresiei și nu invers. La fel, Cooper, Dewe și O’Driscoll (2001, p. 81) notau că depresia ar trebui diferențiată de burnout, prima referindu-se la o stare psihologică specifică ce ar trebui privită mai degrabă ca un rezultat potențial al burnout-ului decât ca o parte componentă a sindromului burnout. Un alt punct de vedere, pe care îl împărtășim întru totul, este acela că, deși cele două fenomene au simptome comune, se diferențiază după
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în grupe de 5-6 elevi EVALUAREA: Modul în care se realizează obiectivele stabilite se urmărește prin: observația directă la clasă, tehnici autoevaluative, chestionar de evaluare SCENARIUL ACTIVITĂȚII: Moment organizatoric: pregătirea video proiectorului și a materialului de prezentat Exercițiu: Studiul imaginii Priviți imaginea încercând să identificați componentele comunicării. Ce altă reprezentare despre comunicare puteți sugera? Discuții (O1) Enunțarea temei. Precizarea obiectivelor Exercițiu de încălzire: Desenul Fiecare elev își pregătește o foaie de hârtie și un creion. 98 100 Unui elev voluntar i
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
variațiile gravitației; ridicările, coborârile și înclinările scoarței terestre; infra și ultrasunetele; variațiile câmpurilor electromagnetice, electrostatice, a particulelor de aerosoli din aer; oscilațiile nivelului apelor freatice; propagarea și emisia gazelor din pământ. Prognozarea cutremurelor cu ajutorul animalelor și a altor viețuitoare trebuie privită și tratată cu atenție deosebită, prin asocierea comportării lor neobișnuite și concomitente, întrun timp mai îndelungat și permanent, pentru a nu se ajunge la zvonuri și alarme false, care pot produce efecte negative mai neplăcute și mai mari chiar decât
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este o problemă de patologie individuală pe fondul unei socializări autoritare și represive. Rasistul este un individ bolnav. Rasiștii sunt astfel priviți ca niște subiecți atinși de o patologie, tratați ca și cum ar fi victimele unui „virus” ideologic. Ideea că prejudecățile rasiale ar fi simptome ale anumitor experiențe frustrante poate fi contestată prin aceea că „este imposibil să dovedești că oamenii care au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de referințe distinctă. Această situație este frecventă În cazurile În care cele două limbi au fost Învățate În două contexte diferite. Este de la sine Înțeles că și identitățile culturale respective vor fi fundamental diferite. Totuși, distincția compus/coordonat nu trebuie privită ca o dihotomie absolută, ci mai curând ca reprezentând cele două extreme ale unei linii continue de-a lungul căreia se pot Întâlni o multitudine de situații. Ca să revenim la definiția termenului bilingv, unii emit o judecată de valoare și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cartei face obiectul unor rapoarte periodice, studiate de o comisie de experți; procedura, la care organizațiile societății civile sunt În mod special invitate să participe (art. 16), garantează o urmărire mai Îndeaproape a aplicării (Jensdóttir, 2002). Carta poate fi așadar privită ca o manifestare a unui „al treilea val” de instrumente: trecând dincolo de drepturile pozitive și depășind chiar și noțiunea de „drepturi”, ea pune accentul pe efectele practice și creează astfel o punte Între abordarea juridică și politicile publice (Grin, 2003a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt În Întregime fabricate și pot fi adaptate În continuare. Referințele identitare a căror construcție o permit mai curând se combină decât se ciocnesc: fiecare naționalism se definește și se redefinește fără Încetare În raport cu concurenții săi. Relațiile interculturale sunt totuși privite ca o rezultantă: culturile intră În contact prin intermediul naționalismului. Este posibilă și inversarea perspectivei, caz În care consideră că aceste relații se stabilesc În mod autonom, naționalismul fiind doar unul dintre produsele lor. Naționalismul ca produs al relațiilor interculturale Autorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
convertire”. Alte tipologii, propuse Îndeosebi de Emile Durkheim și Marcel Mauss, pun În valoare dimensiunile „pozitivă” (să ne gândim, de exemplu, la ofrandă sau la rugăciune), „negativă” (cazul interdicțiilor sau tabuurilor) sau „expiatoare” (cu referire la purificare sau la expiere). Privită, În maniera lui Erving Goffman, dintr-un punct de vedere etno-metodologic, analiza diferitelor ritualuri care ne punctează viața cotidiană se dovedește esențială deoarece pune În discuție „conduita umană” și ne informează astfel despre ceea ce Gilbert Durand numea, În anii ’60
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rămân încremenită, apoi încerc să alung din minte imaginea unor trupușoare sfârâind pe un grătar și sper că un puști de cinci ani nțare prea multă imaginație... Cel mai mult mă uimește însă Suzette. E cea mai mică. Tocmai șița privit frații pârlinduțse pe toate părțile, precum carnea de mici. Și nu varsă vreo lacrimă, nici nu amuțește de groază. Cuvintele sună cumplit din gura unui copil de opt ani, chiar dacă îi aduc scăparea: „Vă înșelați. Eu sunt mai puțin neascultătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
relație cu înțelegerea celorlalți de către individ și cu observarea circumstanțelor în care această înțelegere poate avea loc. Etnometodologia a apărut ca un curent nord-american în cercetarea sociologică, avînd ca obiectiv analiza conversațională, realizată sub forma unui studiu al interacțiunii verbale, privite ca proces de coordonare a acțiunilor și ca realizare practică. Orientată diferit în raport cu tradiția sociologică și cu sociolingvistica, etnometodologia a preluat idei din curente precum fenomenologia socială și interacționismul simbolic (și acestea de origine americană) pentru a propune o abordare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]