10,620 matches
-
punctuale repetate pe intervale de variație +/-5% sau +/-10%, se pot trasa curbele de elasticitate ale fiecărei variabile analizate. În funcție de elasticitatea avută în vedere, se identifică „variabilele critice” pentru care se efectuează calculul „valorilor de comutare”, respectiv determinarea variației maxime (procentuale) a variabilei critice pentru care indicatorul de performanță analizat păstrează același semn. b) Determinarea probabilității distribuției variabilelor critice Următorul pas constă în asocierea unei probabilități de distribuție pentru fiecare variabilă critică. Aceasta poate fi obținută din literatura de specialitate sau
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și a căror contabilizare se realizează În mai multe exerciții financiare (ACFE, 2011, pp. 1.309-1.310ă. Conform IAS 11 (Contracte de construcțiiă veniturile și cheltuielile rezultate trebuie recunoscute fie la data Îndeplinirii tuturor clauzelor contractuale și finalizarea lucrării, fie procentual, În funcție de gradul de avansare a lucrării (Missonier-Piera și Dick, 2010, p. 38; Raffournier, 2012, pp. 103-106ă. În unele cazuri pot apărea fraude În raportare prin Înregistrarea veniturilor integral la data semnării contractului. O altă modalitate de alocare necorespunzătoare a veniturilor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
totalul publicațiilor! Lieury și Quaireau, 2005 (text nepublicat; sursă: PsycInfo - fosta Psyclit) Psihologie experimentală/cognitivă 16% Diverse 3% Psihologie aplicată 4% Neuroștiințe 10% Psihologia dezvoltării 6% Psihologia socială 8% Psihologia educației 6% Patologie 23% Psihanaliză 2% Psihologia sănătății 22% Repartizarea procentuală a publicațiilor în marile sectoare ale psihologiei (42 338 de titluri) (Lieury și Quaireau; sursă: Psyclit, 1994) Dintre cele aproape 150 de categorii, două sectoare ocupă cel mai important loc, însumând mai mult de 20% din totalul publicațiilor; ele vizează
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
handicapului ........................ Documentul ........................ E. Prezenta decizie atestă că domnul/doamna .................................. are gradul de handicap ......, necesită protecție specială și beneficiază de următoarele drepturi: ......................................................................................................... F. Programul individual de recuperare, readaptare și integrare socială este prevăzut în anexa la prezenta decizie. Capacitate de muncă (procentuală ........................................................ G.*Ă Valabilitate: - 6 luni - 12 luni - permanent H. Termen de revizuire ..................................................................... Documentația cu care se va prezenta la revizuire ........................................ Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările și completările ulterioare. Titularul prezentei decizii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
scurt deci, sondajul este o formă „populară” de anchetă, axată pe o problematică ce stârnește un interes general și ale cărei rezultate sunt aduse la cunoștința publicului sub o formă accesibilă, utilizându-se, de regulă, reprezentări grafice ale frecvențelor exprimate procentual. Ancheta, în forma sa clasică, adică pusă în lucru într-un cadru științific temeinic elaborat, presupune mult mai multe premise teoretice și modalități mult mai ample de analiză și interpretare a datelor culese cu ajutorul unui chestionar decât se întâmplă în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
există o proporție de, să zicem, 57% de indivizi care au o anumită opinie, în vreme ce noi, prin instrumentele de cercetare folosite, ajungem să stabilim că proporția respectivă este 59%. Vom spune deci că am comis o eroare de 2 puncte procentuale. Firește că o asemenea idee nu poate să se nască decât într-o concepție care plasează științele sociale în aceeași clasă cu cele ale naturii, paradigmele de cunoaștere fiindu-le comune. Or, se știe că acest mod de a privi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
51 + 10 = 61 Cu alte cuvinte, proporția găsită de 85% intenții de prezentare la vot supraestimează mult proporția reală, a cărei valoare se așteaptă a fi, conform principiilor eșantionării,pe un interval în jurul lui 61%. Diferența 85-61, de 24 puncte procentuale, este distorsiunea introdusă de nonrăspunsuri. Valoarea obținută pentru eroarea de acest gen, ce putea fi dedusă și direct, cu formula: e = 0,4(85% - 25%) = 0,4×60% = 24%, poate fi considerată relativ mare, în cazul de față, lucru ce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
20 ar fi fost foarte „normal”. Introducând deci o pondere de 0,8 a nonrăspunsurilor, în locul lui 0,4 din ultima formulă scrisă mai sus, obținem: e = 0,8×60% = 48%, deci o eroare imensă de aproape 50 de puncte procentuale. Asta înseamnă că, în loc să ne așteptăm la o participare la vot în jurul lui 85%, cât sugerează eșantionul nostru, deformat de o asemenea masă de nonrăspunsuri, va trebui să căutăm proporția reală a probabililor alegători în jurul lui 37% (85% - 48%). Proporțiile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc.), cu ajutorul erorii d se construiește un interval (v*-d, v*+d) în interiorul căruia se va găsi valoarea căutată v. Revenind la unul dintre exemplele de mai sus, vom spune că un eșantion caracterizat de o eroare de 2 puncte procentuale, în cadrul căruia ponderea bărbaților este de 45%, ne permite să spunem că, în populația întreagă, proporția sexului masculin este cuprinsă între 43% și 47% (45-2, 45+2). Pentru o înțelegere corectă a ceea ce este reprezentativitatea unui eșantion și, implicit, a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai greu să se spună cât de mică trebuie să fie, dat fiind că ea este exprimată în mărimi foarte diferite, ca natură și ca unități de măsură. Dacă este vorba de proporții, o eroare mai mică de 3 puncte procentuale este, de regulă, acceptabilă, în studiile sociologice aplicate, inclusiv în sondajele de opinie. Dacă e vorba despre alte mărimi, am putea oarecum generaliza acest ordin de mărime spunând că o eroare de 2-3% din mărimea estimată este acceptabilă. În consecință
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mari, aceiași factori de stratificare. Mai concret spus, dacă se cunoaște distribuția populației după un număr de variabile, X, Y, Z, ..., atunci operatorilor li se va indica să selecteze indivizii de așa manieră încât eșantionul final să aibă aceeași distribuție procentuală, după factorii X, Y, Z, ..., ca și populația totală. Pentru exemplificare, să presupunem că se cunoaște despre populație că se compune din 52% femei și 48% bărbați, iar după mediul în care ea locuiește, repartiția este de 60% în urban
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
partide, A și B, iar după efectuarea sondajului pe două eșantioane independente am obține două situații de genul: Concluzia care se degajă de aici este că, între cele două momente ale sondajelor, preferințele electoratului s-au deplasat, cu 5 puncte procentuale (50 din 1.000), spre partidul B. Cu totul altfel stau lucrurile dacă cele 1.000 de persoane investigate sunt aceleași. Atunci se poate construi un tabel pătratic de genul: din care rezultă nu numai distribuțiile marginale, așa cum au fost
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
patru tipuri de localități nu este publicată în anuarele statistice, însă diferențele de pondere nu sunt așa de mari încât să merite să facem eforturi pentru a obține și prelucra o astfel de informație riguros exactă. Tabelul 5.3. Distribuția procentuală a populației din tabelul 5.2 Alegând un eșantion de 1.200 de persoane - volum ce se apropie de cel al majorității eșantioanelor folosite de institutele de sondare a opiniei -, se vor obține, pentru fiecare strat și substrat determinat de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anului: Se observă că evenimentele nu sunt uniform distribuite pe anotimpuri, în două dintre acestea (vara și toamna) înregistrându-se mai multe decât ar reveni, teoretic, în medie pe un anotimp (150), pe când în celelalte două găsim mai puține cazuri. Procentual, situația se prezintă astfel: Întrebarea este deci dacă această serie de procente diferă semnificativ de cea în care repectivele proporții ar fi fost identice: 25%. Răspunsul la această întrebare - și la altele de același gen - se poate găsi utilizând testul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a căsătoriilor în populație, după anotimpuri. Ceea ce trebuie subliniat cu toată tăria aici este faptul că în calculele aferente acestui test intervin frecvențele absolute și nu cele relative. Asta înseamnă că, de pildă, în exemplul folosit aici, o aceeași distribuție procentuală a căsătoriilor ar putea duce la o diferență semnificativă față de o distribuție uniformă, dacă volumul eșantionului ar fi altul (mai mare). Dacă am lua, să zicem, un eșantion de 6.000 de persoane, adică de 10 ori mai mare, și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Trăgând la sorți, în modul cel mai riguros posibil, 1.000 de persoane de pe această listă, institutul nostru poate avea ghinionul ca lotul ales să reprezinte în integralitate adepții partidului A, producându-se deci o eroare de peste 99,99 puncte procentuale, adică practic egală cu intervalul de variație. E o situație extrem de improbabilă, dar nu imposibilă. Imaginați-vă ce ar scrie presa dacă oamenii institutului ar crede orbește în intervalul de eroare calculat - care, de altfel, la o proporție de 100
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de eroare și nu există o marjă a sondajului în întregimea lui, așa cum se prezintă lucrurile când se dau publicității rezultatele sondajelor de opinie. De regulă, atunci când ni se spune că un sondaj prezintă o eroare maximă de trei puncte procentuale (și nu „trei la sută”!), asta înseamnă că mărimile se exprimă în procente și că această marjă privește o proporție aflată în jurul lui 50%. Dacă e vorba de un sondaj politic, este clar că o proporție de 2%, cât ar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lui 50%. Dacă e vorba de un sondaj politic, este clar că o proporție de 2%, cât ar fi - să zicem - intențiile de vot pentru un partid mărunt, nu poate fi caracterizată de o marjă de eroare de 3 puncte procentuale (±3%, cum se spune), căci asta ar însemna că proporția reală a susținătorilor partidului ar putea coborî sub zero (la -1%), ceea ce e absurd. Pentru o imagine clară a dependenței erorii de proporția estimată, prezentăm câteva valori ale lungimii intervalului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cum, la fiecare dimensiune a eșantionului, marja de eroare crește odată cu proporția răspunsurilor la o anumită întrebare. De pildă, dacă eșantionul are 1.500 de subiecți, eroarea pentru scorul de 5% al unui partid este doar de 1,1 puncte procentuale, deci valoarea în populație va fi între 3,9% și 6,1%; pe același eșantion, un partid ce obține 40% adeziuni trebuie să conteze pe o eroare de 2,5 puncte procentuale, deci se va regăsi, în populație, între 37
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unui partid este doar de 1,1 puncte procentuale, deci valoarea în populație va fi între 3,9% și 6,1%; pe același eșantion, un partid ce obține 40% adeziuni trebuie să conteze pe o eroare de 2,5 puncte procentuale, deci se va regăsi, în populație, între 37,5% și 42,5%. În altă ordine de idei, se observă, chiar și numai cu cele cinci valori ale lui n, cum crește precizia estimării odată cu creșterea volumului eșantionului: rapid la început
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
zecilor, când nici măcar o zecimală nu mai e necesară, dată fiind marja de eroare foarte mare (la un eșantion simplu aleatoriu de 100 de persoane, marja de eroare, la nivelul de risc de 0,05, este de circa 10 puncte procentuale). Aceeași pedanterie de exprimare exactă se întâlnește frecvent și pentru alte cifre decât procentele. Zecimale, cât mai multe, sunt înșirate probabil pentru a sugera seriozitatea studiului, deși se știe de când lumea că exactitatea nu coincide cu precizia. Dar mult mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe 1.000 de persoane, 32%, n-are de ce să jubileze că a sporit în popularitate, căci, în acest caz, nu putem spune că 32 este mai mare decât 30, dat fiind că marja de eroare este 2,8 puncte procentuale, așa cum se vede din tabelul de mai sus (vezi tabelul de la p. 213). Lucrurile sunt ceva mai greu de sesizat direct când avem cifrele comparate din două cercetări selective, fiecare având propria marjă de eroare. Oricum, chestiunea nu e una
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Dacă proporția opțiunilor este doar de 50%, înseamnă că un eșantion de 1.000 de persoane se reduce la unul de 500, iar eroarea pentru un partid cu 30% opțiuni va fi (vezi tabelul de la p. 213) de 4 puncte procentuale și nu de 2,8, cât se spune dacă ignorăm aspectul descris aici. O a patra observație (care, în fapt, se leagă de cea anterioară) privește statutul mărimilor obținute pe subeșantioane, respectiv încrederea în valorile de acest gen. Segmentarea eșantionului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de la constatarea că vârsta medie a celor ce votează cu un partid, X, e mai scăzută cu, să spunem, 2 ani decât cea a votanților partidului Y sau că proporția tinerilor în rândul votanților lui X este cu 5 puncte procentuale mai mare decât cea similară în cazul lui Y nu se poate ajunge la afirmații că „tinerii” votează cu partidul X și „vârsnicii” cu Y. Pe de o parte, astfel de diferențe pot proveni din alte surse de eroare, iar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la o formă cât mai simplă, ușor de perceput, ceea ce înseamnă și un desen adecvat, cu linii de diferite grosimi etc. În calculul procentelor trebuie să se lucreze cu rotunjiri rezonabile; la anchete, unde marja de eroare depășește 2-3 puncte procentuale, n-are nici un rost reproducerea procentelor cu două sau mai multe zecimale, așa cum ne-o oferă calculatorul. 5. Nu este recomandabil să se folosească prescurtări sau alte simboluri pentru a marca rubricile unui tabel; chiar dacă respectiva rubricatură se repetă, e
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]