11,106 matches
-
iar calitatea și competitivitatea pe piață a produselor rezultate din procesul de producție este esențială. Pentru îndeplinirea acestor deziderate este esențială eficiența sistemului informatic de gestiune a activității. Numai implementarea unei soluții informatice perfect modelate pe specificul activităților unei întreprinderi producătoare poate asigura premisele competitivității acesteia. Justificarea investiției într-un sistem ERP: Eficientizarea întreprinderii; Standardizarea proceselor economice; Eliminarea insulelor informaționale; Modularitate și arhitectură deschisă, care facilitează adoptarea tehnologiilor viitoare . Costurile implementării unui ERP Când vorbim de costurile unui ERP ne referim
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
al ordinii publice, al suveranității și al politicii de apărare 82. Abia o dată cu Septimius Severus (193-211) statul s-a implicat în anumite operațiuni comerciale (de exemplu, în gestiunea annonară a uleiului baetic)83, pentru ca în Imperiul târziu să devină agent producător și comercial și să controleze circulația mărfurilor prin diferite forme de fiscalitate și prin măsuri legislative 84. • Vezi N. Zugravu, în ibidem, p. 139-153, cu numeroase surse epigrafice și bibliografie; adaugă J.-L. Ferrary, Cl. Hasenohr et M.-Th. Le
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu ajutorul presiunilor politice astfel încât să li se schimbe conținutul. Această perspectivă a cristalizat opinia, care tinde să predomine atât în discuțiile academice, cât și în cele politice despre serviciile de informații, conform căreia cea mai importantă caracteristică a oricărei organizații producătoare de informații este independența față de factorii de decizie. Numai o agenție de informații independentă poate rezista la presiunile politice pe care le-ar putea exercita factorii de decizie pentru a-și pune de acord preferințele politice cu analizele acestora. În
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
al sistemului. Este suficient să se urmărească pentru aceasta evoluția structurii producției industriale de-a lungul primilor trei decenii de comunism, în raport cu structura anterioară. Cu atât mai ușor cu cât sistemul de date economice comunist diferenția între „grupa A” - industria producătoare de mijloace de producție - și „grupa B” de industrii, producătoare de bunuri de consum destinate populației. În 1938, în industria națională, predominantă era industria producătoare de bunuri de consum. Ea acoperea 54,5% din totalul producției industriale. Ceea ce nu înseamnă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
structurii producției industriale de-a lungul primilor trei decenii de comunism, în raport cu structura anterioară. Cu atât mai ușor cu cât sistemul de date economice comunist diferenția între „grupa A” - industria producătoare de mijloace de producție - și „grupa B” de industrii, producătoare de bunuri de consum destinate populației. În 1938, în industria națională, predominantă era industria producătoare de bunuri de consum. Ea acoperea 54,5% din totalul producției industriale. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că tranziția perioadei interbelice era orientată către prosperitatea populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
atât mai ușor cu cât sistemul de date economice comunist diferenția între „grupa A” - industria producătoare de mijloace de producție - și „grupa B” de industrii, producătoare de bunuri de consum destinate populației. În 1938, în industria națională, predominantă era industria producătoare de bunuri de consum. Ea acoperea 54,5% din totalul producției industriale. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că tranziția perioadei interbelice era orientată către prosperitatea populației, căci cea mai mare parte a populației, aflată în zona rurală și axată pe subzistență
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltarea industriilor din „grupa A”. În 1979, industriile din „grupa B” mai produceau doar 26,3% din totalul producției industriale. În același an, volumul investițiilor alocate „grupei B” nu reprezenta decât 13% din volumul investițiilor industriale. Desigur, nu numai industriile producătoare de bunuri de consum contribuie la nivelul de trai al populației. La fel de importantă este, de exemplu, producția de energie electrică sau de apă potabilă etc. Însă disparitatea dintre cele două grupe de industrii se traduce, în România, dintr-o evidentă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Reconstruirea micii gospodării țărănești prin măsuri politice succesive luate pe tot parcursul primului deceniu de postcomunism a asigurat unei majorități a populației o componentă de prosperitate. În parte, ea a fost reală, căci gospodăria agricolă de subzistență, chiar dacă a fost producătoare de sărăcie absolută, a asigurat totuși securitatea alimentară a unei părți importante a populației. În deceniul tranziției postcomuniste (1990-2000), salariul mediu real a scăzut aproape la jumătate (58,6% în 2000, față de 1990), dar alimentația populației nu a fost grav
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
legitim, ci chiar principalul obiectiv politc, este unul dintre cele mai importante semne că tranziția spre prosperitate tinde să înlocuiască tranziția postcomunistă. Această noutate mai trebuie însoțită de încă o schimbare majoră: redefinirea prosperității. Și, odată cu ea, de reconsiderarea factorilor producători de prosperitate. În ciuda faptului că prosperitatea populației nu a fost un obiectiv al nici uneia dintre tranzițiile care s-au succedat din secolul al XIX-lea și până acum, pe tot parcursul acestor tranziții - și, în bună parte, datorită lor -, societatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
că, dacă își dorește să fie o societate prosperă, fosta societate comunistă românească trebuie să renunțe la caracteristicile organizării sociale comuniste - dictatură politică, economie de stat planificată, adversitate politică internațională față de lumea dezvoltată - și să achiziționeze trăsături considerate a fi producătoare de prosperitate, precum democrația politică, economia de piață funcțională și alianța politică internațională cu lumea occidentală. Pe această paradigmă s-au întemeiat reformele postcomuniste ale tranziției de după 1989, însă rezultatul este neconcludent. În ciuda faptului că România a obținut recunoașterea de către
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
inegală dintre o economie ceva mai dezvoltată și o economie în curs de dezvoltare. Dar toate aceste „strategii” și perspective de viitor devin realiste într-un singur caz, cel în care România, prin intermediul unei a doua tranziții, devine o societate producătoare, în interior, de prosperitate de tip occidental pentru propria populație. Acesta este, de fapt, criteriul de prosperitate pe care îl formulează, întotdeauna implicit, lumea occidentală și după care este organizată atât aceasta în interior, cât și actualul sistem mondial. Marele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sfârșitul secolului XX - fără ca, prin aceasta, să obțină o economie dezvoltată și capabilă să producă prosperitate; în cazul Irlandei, o bună parte din prosperitate provenea din subvențiile Uniunii Europene. Ca să nu mai vorbim despre cazul deja menționat al societăților arabe producătoare de țiței, care asigură o prosperitate ridicată a populațiilor, dar sunt nevoite să importe această prosperitate în schimbul țițeiului exportat. Pe de altă parte, avem societăți care au pornit un proces de reconstrucție fie de la prosperitatea subvenționată a populației - Irlanda, Finlanda
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
universală și un proces de producție care s-a perpetuat de-a lungul timpului în așa fel încât poate să ofere o bază de comparație care să ne conducă până la înțelegerea decalajelor dintre societăți și civilizații. Am în vedere țăranul producător de cereale. Din Egiptul antic și până în Statele Unite în zilele noastre, producția de cereale a reprezentat baza economică fundamentală pe care s-au construit civilizațiile. Cel puțin civilizațiile pe care le am în vedere în analiza tranzițiilor românești au fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în prezent, la începutul celui de-al treilea mileniu de după Hristos, ocupația care reunește cea mai mare parte a forței de muncă din România este aceea de producător de cereale. De două sute de ani, această dominanță este neschimbată! Iar țăranul producător de cereale concentrează în el și în producția sa toate caracteristicile fundamentale ale societății românești; în orice caz, în mai mare măsură decât oricare altă figură emblematică pe care am putea-o alege. Până la urmă, toate modernizările, indiferent de natura
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
faptul că a inventat și a pus în aplicare a un sistem de organizare a producției și a distribuției resurselor în societate în care accesul la resurse superioare al claselor conducătoare este condiționat de accesul la resurse superioare al claselor producătoare. Acest lucru este unic într-o istorie care, vreme de milenii, a fost dominată de contradicția dintre clasele superioare - fie ele proprietare, ca în trecutul îndepărtat, sau doar conducătoare, ca în comunism - și clasele sociale producătoare. Comunismul modern își propunea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
resurse superioare al claselor producătoare. Acest lucru este unic într-o istorie care, vreme de milenii, a fost dominată de contradicția dintre clasele superioare - fie ele proprietare, ca în trecutul îndepărtat, sau doar conducătoare, ca în comunism - și clasele sociale producătoare. Comunismul modern își propunea să desființeze diferențele de clasă pentru a elimina antagonismele dintre clasele sociale. Capitalismul modern ilustrează o variantă mai slabă, dar mai practică a aceluiași proiect de societate: societatea capabilă să reducă conflictele sociale interne prin unitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a societății, chiar dacă în mod inegal. Iar acest lucru se întâmplă prin funcționarea unor mecanisme de redistribuire a resurselor în societate - piața plus democrația - prin care creșterea bogăției și prosperității claselor conducătoare este condiționată de creșterea bogăției și prosperității claselor producătoare. Această condiționare fundamentală pentru organizarea societății dezvoltate moderne nu a putut fi construită de nici una dintre tranzițiile spre modernitate ale societății românești și nici de tranziția postcomunistă. Prioritățile tranziției postcomuniste românești nu numai că au fost de altă natură, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost impusă, ca o cerință obligatorie pentru aderarea europeană, în cadrul criteriilor de aderare. Dar, elitele au reușit să ignore atât de mult problematica prosperității și pe cea a dezvoltării, încât până și dezvoltarea și-a pierdut din virtuțile de producătoare de prosperitate. În cele din urmă, ea s-a limitat la simpla creștere economică ale cărei rezultate au fost orientate prioritar către subvenționarea consumului claselor superioare din mediul urban. Opoziția politicilor tranziției față de creșterea prosperității populației este cel mai bine
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
resimțit frustrarea provocată de alocarea inechitabilă și, de regulă, în defavoarea Ardealului și a Banatului, a resurselor de dezvoltare ale societății socialiste. Chiar și datele statistice ale guvernărilor comuniste confirmă teoria conform căreia Ardealul și Banatul au fost tratate ca regiuni producătoare de resurse pentru restul țării și nu ca regiuni beneficiare de investiții. Patriotismele locale au contat în timpul comunismului la fel de mult ca și în perioadele anterioare, în orice caz, mai mult decât raționalitatea politicilor de dezvoltare regională sau locală. Această situație
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
organizatorice și instituționale, în acest sens. S-au străduit să concentreze aceste funcții în „dispecerate” naționale și de ramură - Consiliul de Stat al Planificării, centralele industriale, mai târziu Ministerul Aprovizionării Naționale etc. - reducând cât mai mult inițiativa și autonomia unităților producătoare în participarea pe piața materiilor prime și a utilităților. Au făcut la fel cu vânzările, „scutind” întreprinderile producătoare de „grija” de a-și vine produsele, adică de participarea pe piața produselor finite, indiferent dacă acestea erau destinate industriei sau populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ramură - Consiliul de Stat al Planificării, centralele industriale, mai târziu Ministerul Aprovizionării Naționale etc. - reducând cât mai mult inițiativa și autonomia unităților producătoare în participarea pe piața materiilor prime și a utilităților. Au făcut la fel cu vânzările, „scutind” întreprinderile producătoare de „grija” de a-și vine produsele, adică de participarea pe piața produselor finite, indiferent dacă acestea erau destinate industriei sau populației. Pe cât posibil, au separat, în mai mare măsură decât orice altceva, comerțul exterior de întreprinderile producătoare, înființând instituțiile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
scutind” întreprinderile producătoare de „grija” de a-și vine produsele, adică de participarea pe piața produselor finite, indiferent dacă acestea erau destinate industriei sau populației. Pe cât posibil, au separat, în mai mare măsură decât orice altceva, comerțul exterior de întreprinderile producătoare, înființând instituțiile specializate în importuri și exporturi și concentrând la nivelul acestora portofoliul indispensabil de know-how în privința piețelor externe, de relații interpersonale cu clienții externi și de participare la piața propriu-zisă. Trebuie înțeles că arhitecții economiei de tip socialist au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
moderne economii, aceste ajustări reciproce au nevoie de un timp relativ lung pentru a produce efecte notabile. Ceea ce deosebește întreprinderea socialistă de cea capitalistă nu este atât faptul că nu răspundea cerințelor pieței - asta i se poate întâmpla oricărei întreprinderi producătoare din orice economie -, ci faptul că era concepută și construită astfel încât să răspundă cerințelor structurilor administrative superioare și nu celor ale utilizatorilor produselor. Tocmai în această inversare a criteriilor de decizie definește specificul socialismului real în raport cu capitalismul real. Iar discuția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în continuă creștere, o asemenea decizie de restructurare - începând încă din anii ’80 - a economiei românești era dificilă, dar posibilă. Cea de a doua decizie politică avea în vederea înlocuirea restructurării cu crearea condițiilor economico-sociale necesare menținerii în funcțiune a industriei producătoare existente. Conform „rețetei” inventate de Lenin, socialismul echivalează cu producerea condițiilor industriale - materii prime, materiale și echipamente - necesare acelei producții industriale capabile să producă altă producție industrială. Din păcate, această „altă” producție industrială era de același tip, adică la fel de mult
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proiectele, și milioane de locuințe au fost construite cu instalația electrică din cabluri de aluminiu, pentru că aceasta era oferta producătorilor de cabluri, rezultat nu al unei decizii provenite din studiul pieței, ci al unei decizii politice. Această slăbiciune a unităților producătoare în momentul în care apăreau pe piață în calitate de cumpărători era compensată de poziția tare pe care o obțineau în calitate de vânzători, câtă vreme ceea ce vindeau ele era rezultatul deciziei politice. De data aceasta ei erau în situația de a defini oferta
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]