3,325 matches
-
interese majore de securitate existențială Existența statului Israel în mijlocul “oceanului arab” ostil, a însemnat o permanentă preocupare pentru gestionarea pragmatică a raporturilor conflictuale cu entitățile arabe învecinate. Prin urmare, cunoașterea sub aspect politico geografic și geostrategic a spațiului arab din proximitate a reprezentat o prioritate atât a factorilor de decizie, cât și a elitelor academice israeliene. Demersurile științifice în această direcție s-au dezvoltat cu precădere în cadrul Centrului de studii pentru Orientul Mijlociu și Africa “Moshe Dayan” a Universității din Tel Aviv
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
teritorial direct cu spațiul arab, Turcia prezintă un potențial geopolitic remarcabil, lucru pe care îl conștientizează la justa valoare a mizelor de dezvoltare și de securitate, ce decurg din aceste caracteristici teritoriale. Prin urmare, raporturile sale cu lumea arabă din proximitate se înscriu într-o matrice complexă de interdependențe pe multiple coordonate: Turcia este principala piesă de control în ecuația alimentării cu apă a statelor arabe învecinate (Siria, Irak - pe fluviile Tigru și Eufrat), este ruta de legătură feroviară și rutieră
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
academic internațional, iar autorii lor, de regulă, sunt și profesori asociați la mari universități nord-americane. 4.11. În Iran - studii pentru cunoașterea spațiilor nesigure de la vest și sud „Insulă” șiită mărginită de un „ocean” sunnit la est și la vest, proximitatea câtorva dintre cele mai active focare de insecuritate de pe Glob, persistența elementelor litigioase latente cu aproape toți vecinii săi, statutul de zonă-tampon între periferia lumii arabe și restul lumii asiatice de la est, sunt trăsături ce definesc o poziție geografică dificilă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
PDSR și astfel s-a creat PSD. Partidul Socialist al Muncii (PSM) a fost înființat la finele anului 1990 de foști activiști ai Partid Comunist Român. La alegerile legislative din 1992 a obținut mandate parlamentare cu un rezultat situat în proximitatea pragului de 3% din voturi pentru ambele Camere ale Parlamentului. Deși a făcut parte din coaliția de guvernare "patrulaterul roșu", în 1996 PSM nu a mai obținut mandate parlamentare. Eșecurile electorale repetate au determinat dispariția sa în 2003, o parte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dreapta (CDR) și partide cu mesaje de stânga (din cadrul USD) cărora li s-a adăugat UDMR. Din punctul de vedere al competiției spațiale, aceasta era o decizie obișnuită în acel moment deoarece partidele din CDR și USD se aflau în proximitate ideologică. PD și PSDR erau partide moderate de stânga cu care se putea forma o coaliție. Alegerile din anul 2000 nu au oferit un câștigător clar, dar guvernul PSD minoritar a reușit să își ducă la bun sfârșit mandatul, sprijinit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
procedeul suprapunerii hărților tematice cu reprezentările cartografice ale celor șase elemente-reper luate în calcul (materialele cartografice indicate din cadrul capitolelor invocate nominal mai sus). În situația nesuprapunerii perfecte ale hărților tematice specificate și rămânerii unor areale (state) la limita disputei de proximitate a două unități regionale învecinate, s-a aplicat procedeul primațialității elementului dominant, prin delimitarea arealului de manifestare a factorului/factorilor considerat/considerați de noi coordonator(i), la nivelul cadrului politico-geografic respectiv. Astfel, includerea Ciadului în perimetrul subregiunii est-sahariene (alături de Sudan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
din voturi în legislatura 1999-2004 și 67% din voturi în legislatura 2004-2009). Voturile din Parlamentul European sunt caracterizate prin această tradiție de "oligopol" (sau chiar de "duopol") între creștin-democrați și social-democrați. Acest recurs la coaliții largi se poate explica prin proximitatea ideologică între cele două grupuri cu privire la tematici fundamentale (economie socială de piață și promovarea integrării europene); prin tehnicitatea textelor tratate de către deputați, ceea ce se presupune că ar diminua caracterul partizan al competiției 65; prin constrângerea ce rezultă din tratate și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
lumii vechi (Europa, Asia, Africa), întinzându se pe suprafața a două dintre ele (17,1% în Asia arabă și 72,9% în Africa arabofonă), elemente ce îi conferă un rol important în economia teritorial strategică a spațiului planetar și potențează proximitatea bivalentă a domeniului arab, atât față de Europa, cât și față de spațiile afro-asiatice din vecinătate. Dintre elementele suportului geografic, deșertul, petrolul și temperaturile insuportabile, sunt cele ce crează tabloul perceptual-mental asupra spațiului arab. Într adevăr, morfologia deșerturilor plane se suprapune marilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
teritoriale ori redefinirea unor centre de greutate urbană ca urmare a concentrării masive a populațiilor rurale deplasate aici. Acest fenomen se regăsește și pe coordonatele cadrului economic, unde valoarea P.I.B. și structura acestuia, redau discrepanțele economice față de spațiile exterioare din proximitate (U.E.), dar și discrepanțele interioare, ce crează adevărate falii de dezvoltare între diferitele regiuni și state arabofone. Printre cele mai potente economii arabe se numără cele de la Golful Persic, bazate pe extracția resurselor hidrocarbonice, iar cele mai paupere economii se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura relațiilor comerciale statele arabe petroliere au dovedit cea mai flexibilă integrare pe piața globală, înregistrând o dinamică ascendentă a ponderii lor în comerțul mondial, în timp ce majoritatea statelor arabofone (12 state) au avut o pondere relativ constantă în economia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura relațiilor comerciale statele arabe petroliere au dovedit cea mai flexibilă integrare pe piața globală, înregistrând o dinamică ascendentă a ponderii lor în comerțul mondial, în timp ce majoritatea statelor arabofone (12 state) au avut o pondere relativ constantă în economia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
țintă comercială, cu o pondere de 41,5%, deși ele înseamnă doar 5% din volumul comerțului regiunii Asia - Pacific. Repartiția spațială a ponderii raporturilor comerciale conturează în spațiul arab a două areale cu valențe periferice în raport cu marile spații economico-geografice din proximitate: arealul arabo-mediteraneean, în calitate de periferie sudică a U.E. și arealul arab de la Golful Persic, cu rol de periferie de aprovizionare cu hidrocarburi a marelui bloc geoeconomic estasiatic și totodată cu rol de racord interblocuri în conexarea relațiilor dintre spațiul european și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
alarmant de scăzute: la mai bine de 350 de ani de la prima atestare documentară internă a localității, catagrafia din anul 1774 consemnează existența unui număr de numai 69 de familii (345 locuitori), mult sub nivelul demografic înregistrat de satele din proximitate (Călugăra - 193 de familii sau Mărgineni - 88 de familii). De altfel, situația era generalizată la nivelul întregului spațiu moldovenesc, singurele note discordante fiind oferite de parametrii demografici ai orașelor Iași, Târgu Ocna și Galați (1774, în ordinea crescătoare a numărului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aproximativ un sfert din veniturile comunale provenea din taxele pentru comerțul cu cereale și vite, dar și din taxa pe jugărit, propunerea de micșorare a acestor taxe a fost votată în unanimitate. Fără îndoială, recoltele bogate din satele aflate în proximitatea orașului Bacău (cantități importante de grâu și porumb proveneau din satele aflate în zona de Est a Bacăului, în special din zona Plopana) au stimulat dezvoltarea păturii sociale a intermediarilor. Aceștia au ajuns să dețină pe piața cerealelor din oraș
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în situația amintită, romanul Dan "este cea mai mare idioție ce s-a scris în limba românească". Naiv, Vlahuță se sacrifică pentru amic (refuză să devină membru corespondent al Academiei pentru că aceasta nu-l premiase pe Caragiale) și îi preferă proximitatea și dincolo de limitele vețuirii pămîntești: "Unul din puținii oameni cu care aș vrea să mă întîlnesc și pe lumea cealaltă. C-un asemenea tovarăș m-aș bizui să-nfrunt și urîtul eternității." Duiliu Zamfirescu (Duilă, Zuiliu Damphirescu în versiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sfere publice Internetul și evenimentele media globale, de exemplu sînt spații constituite politic care nu au nici o legătură imediată cu teritoriul fizic. Viața publică, s-ar putea spune, este în prezent supusă unei deteritorializări care asigură cetățenilor un sentiment de proximitate acceptată în diferite medii, fără nici o legătură cu locul unde s-au născut, au crescut, s-au îndrăgostit, au muncit și au trăit și unde vor muri, în cele din urmă. *** S-ar putea obiecta că încercarea de a categorisi
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
modului în care se produc co-ocurențele cuvintelor în propoziții, fraze, paragrafe sau documente întregi. Frecvența co-ocurenței a două concepte este considerată că indică puterea asocierii dintre acele concepte în mintea membrilor populației de emitenți, în cazul nostru a jurnaliștilor. Strânsa proximitate a cuvintelor, adică co-ocurența lor, reflectă structura reală sau percepută de ziariști, a domeniului pe care îl relatează și natura relațiilor dintre elementele lui. Măsurarea co-ocurenței cuvintelor cheie și, implicit, a categoriilor de conținut, am realizat-o prin tehnicile analizei
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Scopul este de a dezvălui structura "ascunsă" a datelor, respectiv pattern-urile lor (Culic, 2004). Cu ajutorul unui pachet software performant, analiza a descoperit pattern-uri și relații generate de categoriile de conținut și le-a vizualizat prin dendrograme, grafice de proximitate, hărții ale poziționării perceptuale a categoriilor, grafice de corespondență etc. O parte din cele aflate în analiza de conținut cantitativă, le-am dezvoltat în cadrul etapei analitice calitativ-interpretative. În acest fel abordarea calitativă a fost întemeiată empiric, realizând o analiză de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
foi de calcul, statistici, mai multe foi de calcul și teorii". (Taleb, 2014, p. 103) Moralitatea de vecinătate este pandantul în plan etic al gândirii slabe din plan epistemic. Putem vorbi, deci, de o epistemologie și de o moralitate ale proximității, una care se întinde până la extremitatea pe care o atingem cu simțurile noastre: la distanță de un braț dacă ne referim la simțul tactil, la distanța până la care mirosurile sunt percepute și ne spun ceva, până la distanța la care auzim
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sublinia felul în care o reprezentare poate fi construită pas cu pas, propoziție cu propoziție 41. a) Primul segment al textului reprezintă o primă propoziție descriptivă, construită în absența determinantului, este în așteptarea unei referințe precise (dată, este adevărat, de proximitatea spațială a fotografiei însoțită de această secvență). Această propoziție cuprinde o temă ("cadru") și un predicat calificativ (Proprietate: "verde"). b) Cel de-al doilea segment este o propoziție descriptivă cu structură similară (două proprietăți sunt coordonate): a doua temă ("stâncii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
începuturi, preocupările în domeniul imagologiei au fost, în principal, bazate pe investigarea autoimaginii și a heteroimaginii popoarelor. De fapt, cercetarea imagologică pune accent pe înțelegerea felului cum este construită imaginea celuilalt, în special imaginea anumitor popoare și națiuni, indiferent de proximitatea față de subiectul actului reprezentațional. Punctul de vedere al lui Hugo Dyserinck, ca de altfel al multor cercetători tributari perspectivei literare a imagologiei, susține că "imaginile legate de caracter și identitate nu sunt reprezentări mentale ale unei națiuni despre alta, ci
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din haos, prin autoorganizarea materiei în forme mai complexe așa cum susține teoria evoluționistă, atunci omul ca și fo rmă extremă de evoluție ar trebui să dirijeze totul conform do rin țelor sale. În realitate, chiar și în spațiul acesta de proximitate care este Terra, omul nu poate controla mare lucru ș i m ai are multe de învățat. Dacă însă specia umană n-a apărut la întâmplare, ci suntem creația cuiva, atunci altfel ar sta lucr uri le. Dacă Cineva ne
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
societatea o adâncire a inegalităților structurale inegalități de venit, de cheltuieli, de patrimoniu, de acces la serviciile publice etc. apariția noilor inegalități ca urmare a evoluțiilor tehnice, juridice, economice, dar și a schimbărilor în percepția relațiilor cu ceilalți (inegalități de proximitate, inegalități de acces la dotările publice, inegalități între centru și periferie etc.). "Geografia inegalităților, cum denumește Douglas S. Reed (apud. Macedo, S., 2003) această configurație a distribuirii/redistribuirii bunăstării, s-a extins și diversificat întinzând multe capcane politicilor sociale, inclusiv
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
organizate ale comunității ar avea ca principală consecință "reconstrucția sentimentelor de apartenență a oamenilor la comunitate prin dezvoltarea sau recâștigarea sensului cetățeniei ca angajare activă și responsabilă pentru schimbarea comunității și societății, și nu doar descrisă ca simplă relație de proximitate între oameni" (M.Vlăsceanu, 1995 140). Un alt argument în favoarea regândirii funcțiior statului cu privire la serviciile publice se bazează pe constatarea că oamenii acționează mai responsabil atunci când își controlează circumstanțele sau condițiile de viață decât atunci când se află sub controlul unei
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
INTRAPERSONALĂ I.1. Comunicarea interpersonala 1.1. Dimensiunea psiho-afectivă a comunicării interpersonale Un mod de a defini comunicarea interpersonala este de a o compară cu alte forme de comunicare. Definitorii, în acest sens, sunt următoarele trăsături: numărul redus al participanților, proximitate fizică, existentă mai multor canale senzoriale implicate, feedback imediat. Un aspect relevant în definirea acestui tip de comunicare îl constituie relația dintre interactanți, dimensiunea afectiva, constituită pe împărtășirea unor experiențe comune, trăiri favorabile unei anumite cunoașteri reciproce între interlocutori. Unii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]