1,976 matches
-
efectelor stresului. Strategiile de coping sunt concretizate în comportamente adaptative la situația de suferință în care se află persoana sau la trăirile de suferință ulterioare petrecerii evenimentului nefavorabil persoanei. 3.5.3. Mecanisme defensive/de apărare Sunt mecanisme descrise de psihanaliză, prin care individul aflat în disconfort reușește să facă față evenimentului neplăcut protejându-se de neplăceri, neexpunându-și vulnerabilitatea rigorilor unei realități neplăcute. în lucrarea sa din 1997 (p. 27), tradusă în limba română cu titlul Mecanismele de apărare, Șerban
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-și păstreze intenția de cooperare și capacitatea de a se investi. Ele devin strategii curente de răspuns ale individului, la care acesta recurge de câte ori se simte amenințat și incapabil de a face față. Termenul defensă apare pentru prima dată în psihanaliză, fiind lansat de Sigmund Freud în 1984, și reluat de Anna Freud în 1936, iar ulterior de Melanie Klein (Ionescu, 2010). Freud spune că mecanismele defensive sunt elemente fundamentale ale sănătății mentale a individului. Nu se poate spune cu precizie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mă pregătesc”. Această continuitate a mecanismelor descrisă de Haan, dinspre cele de „defensă împotriva”situațiilor spre cele de „cooperare în vederea rezolvării” este văzută ca o parte componentă a comportamentului uman sănătos. Șerban Ionescu (2010) arată că, descriind mecanismele de apărare, psihanaliza ne permite să vedem mecanismele intrapsihice ale rezilienței persoanei. 3.5.4. Competențe Prin competență înțelegem „abilitatea de a îndeplini cerințele unei sarcini sau alte obligații” (Barker, 1988, p. 30). în cazul stresului și a evenimentelor traumatice, competențele se referă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței impuse de regim și promovarea ei în relațiile cu cei apropiați, fie în familie, fie la locul de muncă, între prieteni sau chiar între profesioniști și beneficiari. Explicația comportamentului de copiere a călăului de către victimă, formulată mai întâi în psihanaliză poate fi bine argumentată și în lumina teoriei ecologice a lui Bronfenbrenner. Teoria ecologică arată că o familie sau o persoană nu se poate izola și se contaminează de contextul în care funcționează și care se structurează la nivele tot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
clienți; 2. promovarea unor practici care pot sensibiliza sau imuniza individul față de factorii stresori din mediu; 1. Altruismul este recunoscut ca un important mecanism de coping (Ionescu, Jacquet, Lothe, 2002). 2. Funcționarea alfa a mamei este un concept dezvoltat în psihanaliză de Wilfred Bion, plecând de la conceptul de identificare proiectivă a copilului cu mama, dezvoltat de Melanie Klein. Bion susține că mama are funcția de a conține și transforma spaimele copilului făcându-le „digerabile”pentru copil. 3. pot produce structuri care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părții de alteritate din ea. Iată așadar pe scurt problematica complexă a cărții lui Alain Montandon despre ospitalitate, pusă în legătură cu dorința, cu literatura și cunoașterea. Instrumentele fine cu care operează eseistul din Auvergne sunt furnizate deopotrivă de sociopoetică, istoria literaturii, psihanaliză, literatură comparată, teorii ale imaginarului, hermeneutică, filozofie, simbologie, într-o sinteză savant dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a familiei, a patriei și a numeroaselor obstacole care împiedică o întoarcere în ținutul natal, sub acoperișul familiei...."209 , dar este și povestea raporturilor sale cu femeie la care îi este teamă să se întoarcă pentru motive ce țin de psihanaliză. Astfel Odiseea nu este altceva decât povestea unei incompatibilități - ca să spunem astfel - conjugale...". Odiseea nu mai este minunata aventură a descoperirii Mediteranei, în perioada de copilărie fantastică a omenirii, ci "drama interioară a unui om modern pradă contradicțiilor unei psihoze
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
psihanalitice a instituțiilor totale `n care a excelat Foucault, se poate reține din tezele sale aceea a raportului str`ns `ntre putere și cunoaștere. Studiul relației dintre cele două nu este o noutate, chiar printre istoricii fără preocupări `n domeniul psihanalizei. De pildă, istoricul marxist Perry Anderson punea profitul progresului tehnico-științific, tradus `n termenii acumulării de capital, ai dezvoltării cunoașterii științifice și ai trecerii de la feudalism la capitalism, pe seama `ntăririi forței militare a statului absolutist `n Europa Occidentală, `ncep`nd cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a sistemelor considerate. Semiologia structuralistă a fost cea care a constituit coloana vertebrală a gândirii lui Roland Barthes, căci influențele care vin să se intersecteze fertil în spațiul teoretic al criticii literare pe care o reprezintă, au fost foarte numeroase - psihanaliza lui Bachelard, existențialismul sartreian, estetica marxistă, a lui Brecht, psihanaliza lui Freud, lingvistica lui Hjelmslev ș.a. - și tot atât de versatile ca și inconstanta sa poziție, într-o definiție din 1953, Roland Barthes postulează autoînchidere semnificantă a literaturii - care "trebuie să semnaleze
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
constituit coloana vertebrală a gândirii lui Roland Barthes, căci influențele care vin să se intersecteze fertil în spațiul teoretic al criticii literare pe care o reprezintă, au fost foarte numeroase - psihanaliza lui Bachelard, existențialismul sartreian, estetica marxistă, a lui Brecht, psihanaliza lui Freud, lingvistica lui Hjelmslev ș.a. - și tot atât de versatile ca și inconstanta sa poziție, într-o definiție din 1953, Roland Barthes postulează autoînchidere semnificantă a literaturii - care "trebuie să semnaleze ceva diferit de conținutul și forma sa individuală, ceva care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a existenței ei ca sistem semnificam, este o "alegere a ariei sociale în sânul căreia scriitorul decide să situeze Natura limbajului său". (3/1, p. 14 și 15) Sub influențele tot mai intense și conjugate ale lingvisticii hjelmsleviene și ale psihanalizei lui Lacan, Roland Barthes va ajunge în Sade, Fourier, Loyola (1971) să gândească scriitura tot mai epurată de aspectele etice sau de angajare, în aceeași măsură în care autorul devine în teoria sa tot mai mult un subiect decentrat și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structura unei extinderi sau generalizări a castrării, a stingerii dorinței. Iată deci că și în analiza conotației rămân în funcțiune și sunt puse la lucru, deși nu intenționat și poate nu perfect conștient, aceleași instrumente care provin din conceptualizările unei psihanalize antropologizate, folosite și anterior, pentru analiza teatrului racinian. Definiția structurii semnificative, pe care, pe urmele lui Piaget, o propune Lucien Goldmann este similară cu cea a structuralismului lingvistic: o "serie de regularități care fac ca, într-un ansamblu, transformarea unui
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
traducerii și înțelegerii în cadrul căruia noi ne plasăm și ființăm. A înțelege înseamnă a putea povesti ideile, așa cum face mitul cu simbolurile, motivîndu-le. Din acest punct de vedere, filosofia e hermeneutică. în raport cu subiectul, hermeneutica poate căuta sensul arheologic, în maniera psihanalizei, în geneza subiectului; îl poate căuta teleologic, în maniera fenomenologiei hegeliene sau îl poate căuta eshatologic, în maniera unei hermeneutici religioase (Ricoeur). Originea sensului poate fi plasată înapoia sau înaintea subiectului. în ambele cazuri, rădăcina ontologică a înțelegerii rămâne aceeași
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Waltz With Bashir de Ari Folman este un documentar de animație, deși i se spune documentar pentru că e inspirat din evenimente reale. E frumos desenat, cu unele cadre într-adevăr deosebite, are intenții bune - antimilitarismul (autorul face un fel de psihanaliză a participării sale la războiul din Liban, în anii ’80), dar ideile sale sunt mult prea evidente. Nu-l depășește pe Persepolis. Three Monkees de Nuri Bilge Ceylan mi s-a părut sub Uzak, iar aici la Cannes văd că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
occidentale. Niciodată însă martir. Care e locul Tunisiei și al Franței în devenirea personalității dvs., neuitând de poetica interstițiului, a intervalului despre care spuneți că vă este consubstanțială? Nimic nu vine să înlocuiască, mai ales pentru un scriitor, ceea ce în psihanaliză se numește „prima scenă“, scena copilăriei. Cred că fiecare scriitor își poartă copilul în interior, e una din particularitățile scriitorilor, ale poeților. Pentru mine e o scenă fondatoare. De altfel, a fost o scenă profund musulmană, provin dintr-o familie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
vocația culturală și artistică din istoria și devenirea Islamului, ci că însăși lumea islamică a uitat-o! Exact. De aceea eu spun că remediul la boala Islamului cere mai întâi o anamneză din partea musulmanilor, și utilizez conștient acest termen psihanalitic, psihanaliza însăși e o formă de anamneză. E vorba de a ajunge cât mai departe posibil în procesul amintirii pentru a găsi elemente reale, și nu imaginare, legate de prima amintire. E foarte important pentru musulmani pentru că astăzi Islamul e foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
metodologia impusă de acesta în mediile academice occidentale. Cei șaisprezece autori (majoritatea originari din Balcani și educați acolo, profesori la universități prestigioase din Europa răsăriteană și occidentală, dar și din Statele Unite ale Americii) aplică metodele academice ale postmodernismului, post-structu-ralismului, deconstrucției, psihanalizei și ale multiculturalismului critic (studiile culturale, postcoloniale și postcomuniste) în tratarea unor teme variate precum retorica balcanizării (Vesna Goldsworthy), vampirul ca imagine a violenței balcanice (Tomislav Z. Longinović), Bizantinismul Balcanilor (Milica Bakić-Hayden), mecanismele ideologice ale Balcanismului (Rastko Močnik), războiul din
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în Progress in Human Geography, nr. 10, 1986, pp. 484-510. 184 Jean Baudrillard, Marc Guillaume, Figuri ale alterității, Editura Paralela 45, Pitești, București, 2002, pp. 24-25. 185 Ibid., p. 26. 186 Jacques Derrida, Elisabeth Roudinesco, Întrebări despre ziua de mâine. Psihanaliză și deconstrucție. Convorbiri, Editura Trei, București, 2003, p. 107. 187 Jacques Derrida, Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua internațională, Polirom, Iași, 1999, p. 36. 188 Ibid., p. 49. Vezi și Prefața semnată de Cornel Mihai Ionescu, p.
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
eseu. Și astfel ajungem din nou la o altă disciplină academică de import american, recent împământenită la Universitatea din București, disciplină careia îi aparține acest eseu: Studiile culturale. O disciplină care conferă legitimitate unei astfel de abordări care implică literatura, psihanaliza, istoria științei, hermeneutica și filozofia. Dar există și probleme inerente acestei discipline, probleme pe care discuția precedentă le scoate la iveală: cum se aplică filozofia la literatură? Se poate decupa un fragment dintr-un text filozofic pe care să-l
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
Joyce, Virginia Woolf, Kafka erau autorii lor. Romanele lui Svevo anunță încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea toate aceste mutații, la început timid, apoi, o dată cu apariția Conștiinței lui Zeno, în mod ,explicit". Învelișul psihanalitic al romanului - un manual de psihanaliză aplicată în sine - poate părea compromițător la o reevaluare critică actuală. Romanul însă nu e tezist, nu creează altfel spus un context ficțional pentru revelarea unei idei/metode, fie ea și psihanaliza freudiană care făcea furori în epocă. Povestea, deși
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
explicit". Învelișul psihanalitic al romanului - un manual de psihanaliză aplicată în sine - poate părea compromițător la o reevaluare critică actuală. Romanul însă nu e tezist, nu creează altfel spus un context ficțional pentru revelarea unei idei/metode, fie ea și psihanaliza freudiană care făcea furori în epocă. Povestea, deși nu vertebrează în mod exclusivist discursul, ca în marile narațiuni realiste, nu e nici remorca tîrîtă cu greu de dragul lizibilității. Rețeta, în linii mari, e cea utilizată de Proust, fără ca rezultatul să
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
de lumină, într-o tristețe apăsătoare. Când cu trei decenii în urmă Harry Kupfer reda povestea Olandezului zburător ca pe o alternanță între real și imaginar, a stârnit dispute; astăzi Claus Guth transpune toată istoria în imaginar, apelând la arsenalul psihanalizei (regresie în copilărie, coșmaruri, Olandezul este dublul tatălui, marinarii și torcătoarele sunt oglinda complexelor Sentei, iar aspirația ei spre sacrificiul suprem este minimalizată de trezirea la o realitate mediocră).Poate mai puțin briliant vocalmente decât celelalte spectacole, acesta a fost
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
în piele. Deasupra canapelei, o fotografie a unui personaj în redingotă ce vorbește unui public de doamne și domni îmbrăcați elegant. În fine, în spatele fotoliului, câteva statuete de piatră și metal, așezate ordonat pe un postament de culoare albă. Pentru psihanaliză, acest aranjament cvasi-banal (originalul vienez era mult mai încărcat, camera de consultație fiind literalmete ivadată de obiecte de artă și mobile) s-a dovedit de-o importanță covârșitoare: sute, dacă nu mii de pacienți s-au așezat acolo cuminți spre
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
scoate astfel la suprafață răul și a-l vindeca. Au fost și destule eșecuri, însă drumul glorios al mântuirii prin tăierea firului în patru a urmat un parcurs ascendent, astfel încât, pe măsură ce societățile s-au îmbogățit, crește exponențial numărul cabinetelor de psihanaliză. ,Shrink"-ul a devenit un personaj la fel de banal și la fel de inevitabil precum preoții în târgușoarele de altădată. Util precum dentistul sau mecanicul auto, psihanalistul e parte a sistemelor de drenaj care fac posibilă viețuirea în lumea modernă. El nu e
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
stau lucrurile în lumea musulmană, dar în civilizația iudeo-creștină e aproape de neimaginat să-ți rezolvi problemele de conștiință altfel decât întins pe obiectul reinventat de doctorul Freud (care, ŕ propos, a murit dement el însuși!). Cum în România cabinetele de psihanaliză sunt încă o raritate, mă întreb unde se ,echilibrează" mult agresatul nostru cetățean. Ei bine, cred că am găsit: la bodegă. Circulă de-o vreme pe Internet o fotografie luată în timpul inundațiilor din Banat, un ,instantaneu" care spune totul despre
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]