1,938 matches
-
boala, exprimată printr-o simptomatologie vizibilă, combinată cu ceea ce rezultă dintr-o analiză verbală. Rezultatul gândirii clinice este „tabloul bolii”. Tabloul are o dublă structură: vizibilă și lizibilă, spațială și verbală. El reprezintă ceea ce ochiul clinicianului surprinde la corpul sau psihicul persoanei bolnavului. Rezultă o combinație dintre „vizibil” și „enunțial”. În felul acesta, plecând de la funcția sa aparent analitică, tabloul clinic are rolul de a repartiza vizibilul în interiorul unei configurații conceptuale deja dată (M. Foucault). 3) Idealul unei descrieri exhaustive constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cerebrale, în cursul tulburărilor stării de conștiință vigilă (stări crepusculare, delir, epilepsie), în cursul tulburărilor de memorie. Tulburările de conștiință În psihologie conștiința se definește ca fiind starea dintr-un moment dat a sumei de informații pe care le cuprinde psihicul în conformitate cu care spiritul le ordonează sau se lasă ordonat de acesta (J. Sutter). După J. Delay, conștiința reprezintă „funcția vigilă” și ea comportă diferite grade ierarhice după cum urmează: a) inconștientul, realizat în cursul somnului; b) subconștientul, domeniu al actelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele apărând ca manifestări clinico-psihiatrice secundare ale acestora. Ca și în cazul afecțiunilor psihosomatice, existența grupului de psihoze exogene ne obligă din punct de vedere psihopatologic să avem o viziune de factură „unitară” a personalității, viziune, în care raportul „somatic/psihic” nu mai este separat ci el trebuie înțeles ca un echilibru structurat și dinamic al organizării persoanei umane, ca o relație de interdependență. Intersectarea în sfera patologiei a tulburărilor psihice cu cele somatice, demonstrează ca cele două sectoare ale organizării
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupe de simptome psihopatologice, specifice schizofreniei, mai sus menționate, se mai adaugă și un grup de simptome fizice, din sfera somatică. Acestea au suscitat interesul specialiștilor, dar au generat și controverse, întrucât revelează mecanisme care aduc în discuție relația somatic/psihic în psihopatologia psihozelor în general, cu specificare în acest caz, pentru schizofrenie. Cel mai important și frecvent aspect, din seria la care facem referință, este relația care există între tuberculoza pulmonară și schizofrenie. Frecvența tuberculozei pulmonare la bolnavii psihici, în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordin fizic sau psihic) trăite de persoana bolnavului, interiorizate de acesta și „exprimate” clinic prin suferințe somatice. Existența, universal recunoscută și admisă, a patologiei psihosomatice, pune în discuție însăși „modelul tradițional de gândire medicală”. Acesta se întemeia pe dualismul somatic/psihic, considerat ca reprezentând cele două părți constitutive ale organismului uman, ale individului, fundamental opuse și diferite din punct de vedere clinico-medical. Patologia psihosomatică, aduce în discuție efectul factorilor emoționali în geneza unor afecțiuni somatice, tipul de reacție somatica al persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se pune este de a ști dacă soma și psyché sunt sau nu părți distincte ale persoanei, cum sunt unite și cum se influențează acestea reciproc. De fapt, aceasta este întreaga problemă a psihosomaticii, în realitate coexistența somaticului și a psihicului, dovedesc că ele sunt inseparabile și complementare. Omul concret este o unitate somato-psihică, fapt admis de specialiști. G.R. Heyer (1932) afirmă că „lumea somatică și lumea psihică nu sunt separate, ci trebuie să le considerăm ca pe două forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
același autor recomandă să se studieze cauzalitatea comună atât a fenomenelor psihice, cât și a fenomenelor somatice. R. Strasser (1950) afirmă că „într-o ființă vie, nu poate exista decât un singur principiu de organizare”. Acest principiu reunește somaticul cu psihicul într-un singur tot, iar manifestările lui, în condițiile de dezechilibru patologic, sunt fie predominant somatice, fie predominant psihice, sau psihosomatice. E.D. Wittkower și J. Cowan (1944) au atras atenția asupra caracteristicilor psihice ale unor afecțiuni somatice și invers: existența
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care iese în evidență în condițiile declanșate de efectul stresului asupra persoanei individului respectiv. Tulburările psihosomatice constituie, fără îndoială, un capitol important al psihopatologiei. Ele dovedesc că între somatic și psihic, nu trebuie trasată o limită, ci, dimpotrivă, somaticul și psihicul constituie două părți ale întregului care este persoana umană. În cazul acesta fenomenele psihice morbide ca și fenomenele somatice morbide, sunt inseparabile, întrucât ele se regăsesc într-o formă comună în sfera fenomenelor psihosomatice morbide. Această concluzie este de o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu „bolnavii”și cu „lecturile de patologie” își „descoperă” lui însuși suferințe de tipul celor „văzute” sau „citite”, începând să se adreseze medicilor pentru „acuze imaginare”, copiate prin imitație. Persoane frustrate, cu eșecuri, situații conflictuale sau persoane singure, cu un psihic labil, care „somatizează” aceste psiho-traume considerându-se bolnave și care consultă medicii pentru „acuze” în spatele cărora se află situații conflictuale de viață. Bolnavi conștiincioși care „ascultă” și „notează” cu grijă sfaturile medicului, dar pe care nu le urmează, adresându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antisociale. 8) Personalitățile deteriorate Acest grup reunește acele modele de personalități anormale caracterizate prin degradarea progresivă, cu caracter ireversibil, a sistemului personalității și care survine ca urmare a evoluției clinico-psihiatrice a unor procese psihopatologice grave, la o personalitate complet structurată psihic. Deteriorarea este caracteristică proceselor psihopatologice care apar în cursul demențelor și ea interesează următoarele niveluri structural-dinamice ale aparatului psihic și conduitei individului: Nivelul intelectual: gândirea, memoria, procesele de expresie și mecanismele instrumental-simbolice cerebrale. Nivelul afectiv, în special reacțiile emoțional-afective. Nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și variate în comportament, gândire, activitate, iar pe de altă parte, prin schimbarea modului de comunicare interprersonală. Deși boala psihică „izolează” bolnavul de restul comunității, până la completa lui excludere, se produce totuși o schimbare specifică a raporturilor dintre persona bolnavului psihic și comunitatea social-umană. Aceasta se datorește faptului că în orice situație prezența unui bolnav psihic, produce o impresie particulară sau chiar, în unele cazuri șochează grupul socio-uman căruia acesta îi aparține. Impresia produsă de prezența bolnavului psihic în comunitatea umană
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
confuzii sau la o suprapunere de concepte medico-psihiatrice peste un concept socio-patologic. Din acest motiv trebuie precizat faptul că prin psihoză înțelegem afecțiuni psihice individuale, cu caracteristicile clinico-psihiatrice mai sus descrise, așa cum apar ele la o persoană etichetată ca bolnavă psihic în clinica de psihiatrie. În ceea ce privește psihozele colective, acestea sunt manifestări psiho-sociale anormale, morbide, care vizează grupele umane, colectivitățile de indivizi; au un caracter relativ unitar ca formă de manifestare, recunosc aceleași cauze comune, aceleași mecanisme psihologice și sunt condiționate de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grade și tipuri. Sadism: formă activă de perversiune sexuală care caută să obțină plăcerea erotico-sexuală prin producerea de suferințe fizice și psihice partenerului. Este opusul masochismului. Satiriazis: starea patologică caracterizată prin hipererotismul masculin, corespunzătoare nimfomaniei feminine. Sănătate mintală: aptitudine a psihicului de a funcționa într-un mod armonios, agreabil și eficace, în măsura în care circumstanțele îi permit să facă față cu suplețe diferitelor situații și să-și mențină permanent starea de echilibru dinamic. Mai poate fi definită ca „absența bolii psihice”. Senilitate: aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de "vorbitor" / 199 Partea a doua: Determinările și relațiile limbii / 207 Știința lingvistică / 207 Conștiința lingvistică / 211 Competența lingvistică / 218 Determinismul lingvistic / 224 Limbă și tradiție / 228 Limbă și cultură / 232 Cultivarea limbii / 238 Limbă și gîndire / 241 Limbă și psihic / 249 Limbă și realitate / 251 Limbă și valoare / 258 Libertatea lingvistică / 263 Obiectiv și subiectiv în limbă / 268 Partea a treia: Relațiile și determinările filozofării / 275 Implicarea limbii în particularizarea filozofiei / 275 Trăsături ale limbii ca trăsături ale textului filozofic
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nivelul textelor, care cuprinde actele lingvistice și realizările acestor acte3. Primul nivel vizează, prin urmare, o facultate general umană, și aceasta explică de ce vorbirea este general umană și la fel este relația acestei facultăți cu alte facultăți general umane (precum psihicul sau gîndirea) sau manifestarea acestei facultăți a limbajului prin folosirea unei limbi cu manifestările altor facultăți (precum cultura). Pentru nivelul al doilea există posibilitatea unor specificări prin numele specifice ale limbilor, dar tot aici s-ar putea include și conceptul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca o cauză a schimbării limbii și a schimbării în limba populară, admit și existența unei baze psihologice la același aspect al limbii. Astfel, urmîndu-l pe Hermann Paul, A. Philippide menționează printre factorii care contribuie la schimbarea lingvistică și modificarea psihicului. Această bază psihologică (pe care G. Ivănescu o numește bază spirituală, fiindcă este alcătuită din psihic și din cultură), ca factor al schimbării lingvistice, întrunește aspectele psihice, logice și cognitive care acționează în procesul cunoașterii și al comunicării, încît trebuie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
baze psihologice la același aspect al limbii. Astfel, urmîndu-l pe Hermann Paul, A. Philippide menționează printre factorii care contribuie la schimbarea lingvistică și modificarea psihicului. Această bază psihologică (pe care G. Ivănescu o numește bază spirituală, fiindcă este alcătuită din psihic și din cultură), ca factor al schimbării lingvistice, întrunește aspectele psihice, logice și cognitive care acționează în procesul cunoașterii și al comunicării, încît trebuie admis pentru psihologic o accepțiune foarte largă, care să cuprindă deopotrivă însușirile psihice (printre care și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoașterii și al comunicării, încît trebuie admis pentru psihologic o accepțiune foarte largă, care să cuprindă deopotrivă însușirile psihice (printre care și temperamentul) și procesele psihice (cognitive, afective și voliționale), aceste procese fiind, de altfel, ele-mentele cele mai mobile ale psihicului. Procesele cognitive sînt legate de latura reflectorie reprezentată de psihic, iar valorile ideale, rezultate din aceste reflectări, alcătuiesc spiritualul sau spiritualitatea care constituie partea spirituală a culturii. Necesitatea acceptării unei noțiuni de rang categorial în explicarea faptelor de limbă prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
accepțiune foarte largă, care să cuprindă deopotrivă însușirile psihice (printre care și temperamentul) și procesele psihice (cognitive, afective și voliționale), aceste procese fiind, de altfel, ele-mentele cele mai mobile ale psihicului. Procesele cognitive sînt legate de latura reflectorie reprezentată de psihic, iar valorile ideale, rezultate din aceste reflectări, alcătuiesc spiritualul sau spiritualitatea care constituie partea spirituală a culturii. Necesitatea acceptării unei noțiuni de rang categorial în explicarea faptelor de limbă prin factori psihologici și cognitivi nu poate fi pusă la îndoială
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spre forme tot mai complexe 295. Limbă și psihic Psihologii subliniază că fără înțelegerea adevăratei na-turi a vorbirii omenești, cunoașterea dezvoltării intelectului uman ar rămîne superficială și inadecvată. Limba și vorbirea nu sînt legate însă numai de latura intelectuală a psihicului omenesc, ci sînt implicate chiar la nivelul sensibilității, manifestarea fenomenelor senzitive și perceptive fiind orientată de schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rămîne superficială și inadecvată. Limba și vorbirea nu sînt legate însă numai de latura intelectuală a psihicului omenesc, ci sînt implicate chiar la nivelul sensibilității, manifestarea fenomenelor senzitive și perceptive fiind orientată de schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce presupune trecerea de la latura senzorială la operarea abstractă cu ajutorul gîndirii și la exprimarea prin limbă. În psihic este cuprinsă conștiința, expresie nu numai a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce presupune trecerea de la latura senzorială la operarea abstractă cu ajutorul gîndirii și la exprimarea prin limbă. În psihic este cuprinsă conștiința, expresie nu numai a relației cu lumea înconjurătoare, ci și a reflectării propriei ființe. Imposibilitatea existenței, dezvoltării și manifestării conștiinței în afara limbii este un aspect evident, dar chiar fenomenele psihice inconștiente nu se pot determina fără a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fapt o parte a lingvisticii (a științei limbii) care se ocupă de toate proble-mele orientate spre generalul și logicul din fenomenele lingvistice, ceea ce nu este posibil decît printr-o cooperare cu psihologia, adică cu știința care studiază fenomenele psihice 296. Psihicul nu se rezumă însă la forma reflectorie rezultată prin activitatea sistemului nervos, ci vizează și structura sufletească proprie unui individ sau unei comunități. Maniera în care această structură este determinată de limbă și se exprimă prin limbă este o problemă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
e s c u297 admite că anumite aspecte ale limbii pot fi determinate de temperament, adică de intensitatea și de viteza reacțiilor psihice și motorii. Discutînd conținutul noțiunii "bază psihologică" din teoria lui A. Philippide, Ivănescu arată că aceasta cuprinde psihicul propriu-zis cu structura lui specifică ce diferă de la un popor la altul (așadar, baza psihică) și gîndirea cu elementele ei de conținut (adică, baza spirituală)298. Dacă temperamentul vizează reacțiile motorii, iar concretizarea limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de natură spirituală, precum este analogia 299. Implicat în structurarea și în manifestarea conștiinței lingvistice și participant la conturarea bazei psihologice -considerată, în sens larg, atît ca formă de existență a limbii, cît și ca principiu de schimbare al ei− , psihicul, ca trăsătură particularizantă a unei comunități, se relevă ca avînd raporturi diverse cu limba, căreia, de obicei, îi atribuie anumite trăsături și îi orientează direcțiile de evoluție. Limbă și realitate Din credința că se raportează la realitate și că poate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]