2,185 matches
-
Universității din Oradea. Freud, Anna (2002), Normal și patologic la copil. Evaluări ale dezvoltării, Editura Fundației Generația, București. Gașpar, Șt. (1993), „Patologia sistemului nervos periferic”, în L. Popoviciu (coord.), Neurologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Gherguț, A. (2005), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași. Golu, M. (1993), Dinamica personalității, Editura Geneza, București. Golu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Gașpar, Șt. (1993), „Patologia sistemului nervos periferic”, în L. Popoviciu (coord.), Neurologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Gherguț, A. (2005), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași. Golu, M. (1993), Dinamica personalității, Editura Geneza, București. Golu, M., Dicu, A. (1972), Introducere în psihologie, Editura Științifică, București. Goția, D.G. et al. (2001), Ortopedie și traumatologie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
D. (1991), „La classification des handicaps: données actuelles, avantages et limites”, Encyclopédie Médico-Chirurgicale, Éditions Techniques, Paris. Mitrofan, N. (1988), Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, București. Moțet, D. (1997), Îndrumător terminologic pentru studenții secțiilor de kinetoterapie, Editura Deșteptarea, Bacău. Moțet, D. (2001), Psihopedagogia recuperării handicapurilor neuromotorii, Editura Fundației Humanitas, București. Mozes, C. (1994), Tehnica îngrijirii bolnavului, vol. I-II, Editura Medicală, București. Mușu, I., Taflan, A. (1997), Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București. Neculau, A. (coord.) (1987), Comportament și civilizație, Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Psihologie și Științele Educației, Departamentul de Știinte ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași. Are numeroase cărți publicate, capitole în lucrări colective, articole și studii în volume și reviste de specialitate. Dintre lucrările publicate pe domeniile principale de cercetare, menționăm: Psihopedagogie specială (2000); Devianța școlară (2003); Educația sexuală - o provocare pentru școala românească (2004); Elemente de psihosexologie (2004). Diana Elena NEAGA (n. 1984) este lector doctor în Științe Politice, Departamentul de Științe Politice și Administrative, Universitatea "Nicolae Titulescu" din București. A
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
formare: „A activiza înseamnă, deci, a mobiliza / a angaja intens toate forțele psihice de cunoaștere a elevului, pentru a obține în procesul didactic performanțe maxime, însoțite constant de efecte instructiv - educative, optimale în toate componentele personalității”. Sunt cunoscute încercările din psihopedagogia contemporană de constituire a unei adevărate didactici a intelectualului, care să valorifice potențialul intelectual al individului. Omul nu este numai intelect, el are substanța sa originară și capacitatea de a vibra în fața lumii (prin intermediul valorilor morale, estetice, religioase, profesionale, al
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
actuale sau de perspectivă ale societății; • reexaminarea filosofiei și a finalităților educației naționale, precum și a funcțiilor instituției de învățământ pentru a-i defini cu claritate: misiunea și ofertele educative ale acesteia; • realizarea „portretului-robot” al absolventului sau modelul „produsului”. Cu ajutorul instrumentelor psihopedagogiei (taxonomii de obiective pedagogice, teorii ale dezvoltării personalității, teorii ale învățării etc.) se va realiza transcrierea competențelor pe care le va câștiga beneficiarul pregătirii și a performanțelor de care va fi capabil în plan cognitiv, acțional-profesional și atitudinal-civic; • inventarierea elementelor
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
București privind Spațiul European al Învățământului Superior. Crețu, C., 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași. Crețu, C., 1998, „Conceptul de curriculum (etimologie, evoluții semantice ale conceptului de curriculum, definiții, componentele curriculumului, tipuri de curriculum)”, în C. Cucoș (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași. Cristea, S., 1997, „Proiectarea curriculară”, în Pedagogia, vol. II, Editura Hardiscom, Pitești. Crișan, Al. (coord.), 1996, Curriculum școlar. Ghid metodologic, M.E.I.-I.S.E., București. Cucoș, C., 1996, „Delimitări conceptuale: conținut
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pentru film, Editura Didactică și Pedagogică, București. Crețu, C., 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași. Crețu, C., 1998, „Conceptul de curriculum (etimologie, evoluții semantice ale conceptului de curriculum, definiții, componentele curriculumului, tipuri de curriculum)”, în C. Cucoș (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași. Cristea, S., 1997, „Proiectarea curriculară”, în Pedagogia, vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești. Cristea, S., 2000, Dicționar de Pedagogie, Editura Litera Internațional, Chișinău-București. Crișan, Al. (coord.), 1996, Curriculum școlar. Ghid metodologic
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
din studiile asupra creativității, se poate concluziona că inovarea prin creativitate nu este altceva dacât o predispoziție pentru strategii euristice, înțelegere a complexității, abilitate în depășirea clișeelor mintale și a rutinei în rezolvarea problemelor, capacitate de renunțare la strategiile neproductive. Psihopedagogia trasează câteva condiții necesare educării creativității: Existența unui bagaj de cunoștințe. Actul de creație trebuie să aibă la bază un fond de informații. Lipsa informațiilor, sărăcia de cunoștințe este o piedică în manifestarea creației. Un proverb arab spune că: „Niciun
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
înstrăinarea omului, să lupte contra dorinței de divertisment permanent, contra fricii nejustificate față de noile tehnologii informatice în comunicare, să prevină diminuarea spiritului creativ." G. de Landsheere Educația asistată de computer permite abordarea sistemică a instruirii, o nouă viziune pe care psihopedagogia o teoretizează în ultimii ani, dar care devine operativă în momentul în care strategia didactică se împletește cu tehnologiile multimedia. Astfel, dacă în instruirea gândită ca sistem se pot determina: scopul sistemului (obiectivele instruirii), procesele prin care este atins scopul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
ale dotării psiho fizice, care constau În disfuncții cerebrale, În perturbarea fiziologică a organelor de simț, a metabolismului, respirației, alimentației sau motricității. Aici este vorba de educarea copiilor cu deficiențe senzoriale, motrice și mentale, care presupun modalități și mijloace specifice psihopedagogiei speciale. b) Educația deficitară sau eronată primită În familie. Se referă la prezentarea În fața copilului a unor false modele de comportament sau de lipsă de educare. Într-o asemenea perspectivă, persoanele cu tulburări de comportament prezintă o nevoie de sprijin
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
religia” noastră? 10.2. Postul, ocazie de concentrare și re-centrare 10.3. Spovedania sau despre calea de mijloc 10.4. Ne putem Închina lui Socrate? 10.5. Binele și răul Încep În minte 10.6. Învățăminte din vechime... 10.7. Psihopedagogie „avant la lettre” 10.8. Învierea e În fiecare dintre noi 11. Spiritualitate și implicare 11.1. Biserica și laicatul creștin 11.2. Intelectualitatea și Biserica 11.3. Cum ne putem implica? 11.4. Parohia „virtuală” 11.5. Revigorarea discursului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pentru copil), În dauna a ceea ce ar trebui să facă un copil (din ele!). De bună seamă, toate acestea ne impresionează, cer mult efort și ingeniozitate din partea celor care le concep, dar nu răspund unor cerințe intime ce țin de psihopedagogia ludicului și a copilului. Par a fi făcute pentru distracția și „joaca” adulților sau, poate, pentru a le da satisfacție că, iată, au mai realizat Încă ceva (nu suntem siguri pentru cine). Știm că și adulții au nevoie de ludic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a vechilor pustnici ne poate Învăța ceva: a trăi Înseamnă mereu să Înveți, a Învăța presupune să știi să asculți, a asculta Înseamnă să Înaintezi răbdător spre Înțelesuri, iar a Înțelege presupune să te miști În orizontul valorii. 10.7. Psihopedagogie avant la lettre Părinții din Pateric au fost niște subtili psihologi. Ei au cunoscut tainele sufletului uman, intuind infinitezimal, cu multă precizie cele mai paradoxale alunecări ale sufletului și nu au fost rupți de lume. S-au retras pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
din casă („S-ar putea să fac altă casă!”). Mergi la serviciu destul de satisfăcut și liniștit. Până ce ajungi acolo. Această locație devine și un loc geometric al breslei pe care cu modestie o reprezint. Mulți reprezentanți ai școlii ieșene de psihopedagogie și-ai prelungit existența pe aceste meleaguri (de la decanul facultății și până la, foarte recent, administratorul nostru). Ne-am Întâlnit de multe ori, pe rând la fiecare, la câte o sfințire, o aniversare, o degustare sau o desfătare. Prilej de noi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mobilitate cognitivă și decizională în situații complexe, ca și disponibilitățile de folosire creativă a achizițiilor cognitive și instrumentale. 2. Analiza modului în care funcționează și se manifestă motivele învățării școlare ne-a condus la a ne situa pe pozițiile unei psihopedagogii diferențiate cu accente cognitive și dinamice. Din această perspectivă a fost analizată sfera intereselor școlare, a atitudinilor și dimensiunea proiectivă a conduitei școlare. Clasificarea dihotomică - în interese profesionale și nonprofesionale - ne-a permis să identificăm unele structuri ale personalității în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
referințe Prescripția extinctivă 44 referințe Primăria și Eforia Iași în presa locală 1293 referințe Probele și mijloacele de probă în procesul penal 12 referințe Problema libertății și a responsabilității în filosofia creștină 138 referințe Protecția mediului. Securitatea statelor 157 referințe Psihopedagogia adulților (literatura românească a ultimilor 25 de ani) 82 referințe Psihosociologia conflictului 219 referințe Rabindranath Tagore 116 referințe Receptarea culturii hispanice în România 1477 referințe Receptarea lui Maupassant în România 265 de referințe Reforma religioasă de la Luther la Calvin. Studiu
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Obiectivele acestora sunt de a informa / forma părinții în diverse probleme, dar în același timp au drept scop și o vie propagandă pedagogică în rândul comunității cetățenești. Familiile elevilor pot beneficia astfel de prezența și consilierea unor specialiști din domeniul psihopedagogiei sau a unor reprezentanți ai unor instituții implicate în programe de parteneriat (poliție, dispensar medical, instituții culturale). În același timp instituțiile amintite vor fi la curent cu nevoile nu numai ale elevilor, ci și ale familiilor acestora. Temele pot fi
Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
grupă/clasă; profesor, profesor de educație specială și profesor preparator nevăzător; g) în centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică: profesor psihopedagog, profesor psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier școlar; h) în centrele logopedice interșcolare și în cabinetele școlare: profesorlogoped, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; i) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională; j) în cluburile sportive școlare: profesor, antrenor, profesor-antrenor; k) pentru realizarea de activități extrașcolare: profesor; l) în unitățile de învățământ, pentru asigurarea formării inițiale
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
SIVECO România, a fost soluția aleasă de minister pentru a fi implementată în laboratoarele cu care au fost dotate liceele. Platforma AEL este destinată sprijinirii procesului de învățare prin mijloace informatice moderne, este o instruire inteligentă în concordanță cu principiile psihopedagogiei actuale, punând la dispoziția profesorilor un instrument suplimentar de lucru, caracterizat prin eficiență și capacitate de adaptare. AEL permite vizualizarea și administrarea unor tipuri vaste de conținut educațional, precum: materiale interactive, tutoriale, exerciții, simulări, jocuri educative. Biblioteca de materiale educaționale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92820]
-
Elveția, la Geneva (Institutul de Științe Sociale, unde ține cursuri în cadrul sectorului pentru doctoranzi, condus de Jean Piaget), Lausanne și Sion (Centrul de Formare a Profesorilor). Întors în țară, este conferențiar la Institutul Central pentru Perfecționarea Personalului Didactic, Catedra de psihopedagogie specială, și totodată cercetător științific la Institutul de Psihologie al Academiei Române. După 1989 activează ca director al Institutului pentru Persoanele cu Handicap. Simultan ține cursuri de psihologie la universitățile „Spiru Haret” și Pro Humanitas. Debutează în revista Liceului „Matei Basarab
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
educaționale, schimburi de experiență; acțiuni de cunoaștere mai profundă a propriilor elevi. Concluzii: Percepția vagă, comună, trunchiată a conceptului de creativitate, prin raportare directă la propria persoană și la profesie → sunt necesare cursuri de formare inițială și continuă pe direcția psihopedagogiei creativității; Se constată direcții pozitive la nivelul unui număr restrâns de aspecte: la nivelul conținuturilor prin introducerea opționalelor; la nivelul strategiei didactice: metodologie, formelor și modalităților de organizare; la nivelul evaluării; → este necesară extinderea aspectelor ce pot realiza o „pedagogie
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
simplu în manifestări lipsite de rațiune și umanitate, greu de procesat altfel decât cu metode și tehnici specifice. Lucru posibil doar prin raportare istorică la anumite locuri și anumite condiții, la anumite personalități, și prin valorificarea experienței înaintașilor. De exemplu, psihopedagogia de acum un secol era primitivă, tehnologiile de instruire erau rudimentare, se aflau în afara fluxului tehnico-științific. În contrast, progresele ei de astăzi erau ceva de neimaginat înainte, un fapt care nu o scuză cât de neputincioasă se poate dovedi în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și neplăcerea sunt legate în intelect de anumite evenimente." Ele devin unghiul de reglare a situațiilor de învățare. Cel mai semnificativ comportament pedagogic de influențare a conștiinței școlarului, mai cu seamă la clasele primare, îl constituie comunicarea. Comunicarea, în sens psihopedagogie este reglementată de anumite norme: didactice, logice, de cunoaștere, psihosociale, etice, estetice, filozofice. Comunicarea în relația elevînvățător se extinde pe un registru foarte larg de forme: exprimare verbală, nonverbală (numită gestică, postură, ținută vestimentară), asociate cu mijloace didactice și metode
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
Coasan, A., Vasitescu, A., Adaptarea școlară, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1998 11. Cosmovici, A., Caluschi, M., Adolescentul și timpul său liber, Ed. Junimea, Iași, 1985 12. Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologia școlară, Ed. Polirom, Iași, 2000 13. Crețu, Elvira, Psihopedagogie școlară pentru învățământul primar, Ed. Aramis, București, 1999 14. Crețu, Elvira, Probleme de adaptare școlară, Ed. All Educațional, București, 1999 15. Cozma, T., Gherguț, A., Introducere în problematica educației integrate, Ed. Spiru Haret, Iași, 2000 16. Filipoi, Sempronia, Basme terapeutice
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]