3,405 matches
-
contribuie la obținerea unor rezultate bune. Prin cercetări îndelungate, specialiștii și familiile au ajuns la concluzia că o combinație de tratamente poate fi mai eficientă ca persoanele cu autism să devină cât mai independente. Putem vorbi astfel de o abordare psihosocială și farmacologică. Nu există un tratament medicamentos care să asigure vindecarea problemelor neurologice ce stau la baza autismului, dar s-a constatat că uneori medicamentele aferente altor patologii pot avea efecte benefice și asupra unor simptome autiste, cum ar fi
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
în evidență eficiența intervenției timpurii. Procesul terapeutic la școlari și adulți are rezultate mai reduse, însă își dovedește necesitatea prin integrarea școlară, comunitară și chiar profesională la indivizii cu înalt nivel funcțional. Majoritatea studiilor susțin ideea unei intervenții interdisciplinare, complexe psihosociale și farmacologice în ideea garantării obținerii rezultatului scontat.
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
ei munca educativă angajează în persoana educatorului cele mai înalte investiții umane precum: sociabilitate, afecțiune pozitivă, dăruire, abnegație”, scria A. Tucicov - Bogdan într-un articol publicat în 1979. În această profesie, poate mai mult decât în celelalte, cunoștințele și aptitudinile psihosociale sunt la fel de importante ca cele de specialitate. Personalitatea profesorului are o influență mai mare asupra elevilor decât cunoștințele predate de el. Persoana profesorului emană respect și teamă, afecțiune și adorație, simpatie sau antipatie atât prin ceea ce spune, dar mai ales
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
constituie un fenomen biologic, psihologic și social, cu determinări multiple, de ordin genetic, geografic, cultural, social și educațional. Cunoașterea particularităților definitorii ale acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în adolescență propun viziuni complementare, axate pe anumite elemente definitorii ale acestui proces, astfel încât o abordare holistică, multidimensională a evoluției personalității la vârsta adolescenței ar fi absolut necesară. Considerată una dintre cele mai complete și complexe teorii referitoare la dezvoltarea psihosocială a personalității, teoria ciclurilor vieții, elaborată de Erik Erikson se fundamentează pe ideea dezvoltării continue a personalității pe parcursul întregii vieți, trecând prin opt stadii cruciale de dezvoltare. Acesta este chiar punctul esențial în care se deosebește de teoria freudiană care
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ideea dezvoltării continue a personalității pe parcursul întregii vieți, trecând prin opt stadii cruciale de dezvoltare. Acesta este chiar punctul esențial în care se deosebește de teoria freudiană care accentua importanța copilăriei și a experiențelor timpurii în dezvoltarea personalității. Stadiile dezvoltării psihosociale sunt considerate etape identitare distincte. În fiecare dintre aceste etape de viață apar achiziții noi, provocate de prezența unor crize de dezvoltare, înțelese ca perioade cu resurse formative deosebite, care au la bază confruntările dintre potențialitățile individuale și solicitările graduale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
accentuat într-o mai mare măsură rolul Ego-ului decât al Sine-lui, ca parte a personalității independentă de Sine, care se dezvoltă și după vârsta copilăriei, influențat fiind de mediul familial, social-istoric, cultural. Teoria lui Erikson este o teorie a dezvoltării psihosociale a personalității de-a lungul întregii vieți, căutarea identității fiind tema ei centrală. Problematica identității constituie cheia explicativă a dezvoltării individuale. Stadiul adolescenței este considerat esențial pentru definirea identității Eu-lui, dilema identitară fiind răspunsul la întrebarea ” Cine sunt eu ?”, iar
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui să fie o perioadă de experimentare a rolului în care tinerii pot explora conduite, credințe, interese și ideologii alternative, care pot fi modificate sau înlăturate, în încercarea de a modela un concept
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
totalitate, nu integral), ea dispunând de toate laturile și relațiile dintre ele, dezvoltate nu oricum, ci chiar maturizate” (M. Zlate, 1995, p. 162). Precizarea este corectă pentru că, spre deosebire de evoluția biologică care poate fi considerată ca fiind încheiată, dezvoltarea psihică și psihosocială continuă toată viața. De asemenea, ceea ce reține în mod deosebit atenția este faptul că adolescenții încep să se manifeste ca persoane responsabile, preocupate, în mare măsură, de nota lor de originalitate și de care doresc să se folosească pentru a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mai importantă a exprimării verbale, punctând factorii de succes și ordinea lor în terapia logopedică. Ultimul capitol, extrem de valoros privește regulile și principiile educației fonetice, metode, tehnici și procedee cu eficiența verificată în practică, exemplificând acestea cu rezultate psiho-pedagogice și psihosociale. În concluziile cu importanță practică, autoarea insistă asupra obligativității instaurării terapiei complexe în primii ani de viață a copilului malformat, atât în scop profilactic cât și în scopul obținerii unor rezultate eficiente într-o activitate de colaborare a specialiștilor în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de vedere al corectării. Suflul nasal și pierderea de aer nasal sunt de fapt coordonatele principale ale rhinolaliei și ele determină diferitele forme dislalice după cum se manifestă mai intens sau mai puțin intens, direct influențate de rezultatul operator și factorii psihosociali de influență. Nasonarea are dimpotrivă un timbru mai grav; vocea este răgușită, închisă, cu aspect de rhinolalie închisă, specifică vegetațiilor adenoide și care de fapt se adaugă adesea despicăturii velare în sens compensator. Această nasonare coexistă accidental cu suflul nasal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
indicator copiii rhinolalici, nu este determinată de tulburarea procesului de elaborare, structurare și dezvoltare a limbajului ca în cazul debililor mintali, ci de aspectul clinic al despicăturii elementelor interesate în articulare cu consecințe pe plan psiholingvistic. O serie de factori psihosociali contribuie de asemenea la amânarea activității de manifestare verbală deoarece familia subapreciază posibilitățile copilului de a învăța vorbirea și renunță să-i vorbească, să-l imite în vocalizare, să-l stimuleze în efectuarea emisiilor sonore, pentru a-i crea o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se abat de la principiile educației în familie (apare răsfățul, lipsa de exigență, menajamentul excesiv sau dimpotrivă, lipsa totală de afecțiune, de îngrijire și preocupare). Deficitul cel mai serios, înregistrat pe latura dezvoltării fonoarticulatorii formează un handicap cu răsunet asupra dezvoltării psihosociale, care, după cum vom vedea, se redresează numai după reeducare, prin reechilibrarea posibilităților de comunicare verbală. Probele aplicate în aceleași condiții unui grup de subiecți, fără despicături congenitale -în vârstă de 5 ani - au permis aprecierea comparativă a dezvoltării privind comportamentul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
colaborarea familiei. Pentru această grupă a rezultat rămânerea la stadiul inițial de vorbire neinteligibilă. În funcție de acești factori schemele de tratament logopedic conțin elemente de generalizare și pot fi în același timp individualizate în funcție de particularitățile psiho-fiziologice ale copilului și de influențele psihosociale ce determină vorbirea în momentul formării și dezvoltării ei. 6.3. Analiza factorilor implicați prin aplicarea formulei „gradului de organizare și progres” a lui GH. Zapan și a metodei corelației statistice. Analiza factorilor implicați în reușită cu ponderea rezultatelor obținute
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
imaginarul. Pornind de la neacceptarea teoriilor moderne ale imaginarului, am considerat că trebuie reevaluată dezvoltarea universului cognitiv în relație cu modalitatea în care se construiește imaginea despre lume. Relativizarea cunoașterii la imaginea despre lume introduce în construcția epistemică elemente aparținând contextelor psihosociale, culturale, științifice într-un "stop cadru" ce reprezintă statu-quoul științific reflectat de un produs epistemic (carte, idee, formulă matematică etc.), cât și de evoluția inclusă în "istorie". În această formulă relativitatea cunoașterii depășește limitările de prim nivel, specifice cunoașterii perceptive
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în evidență anumite modalități de formare de noi sisteme teoretice. Construcțiile și cenzura la care este supus sistemul teoretic se realizează pe baza anumitor structuri bine stabilite. Una dintre aceste structuri este predicția autorealizatoare. Încercarea de a adapta condițiile sistemului psihosocial la nivelul epistemologic nu a fost forțată pentru că modalitățile de funcționare ale psihicului atunci când trebuie să înlocuiască noi imagini mentale sunt aceleași. Prin modul în care se modifică imaginarul, predicția autorealizatoare este una dintre cel mai des întâlnite forme de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încredere în predicția vrăjitoarelor. Acțiunile ulterioare duc la împlinirea predicției, piesa lui Shakespeare devenind o descriere perfectă a predicției care se autorealizează. Privind Macbeth din punct de vedere sociologic, putem spune că avem de-a face cu descrierea unui mecanism psihosocial. Chiar dacă la nivel teoretic predicția care se autorealizează nu era conștientizată, la nivel literar și practic ea funcționa. O altă formă a predicției pe care o întâlnim, la nivelul modului de construcție teoretic, este dezvoltarea științelor în epoca modernă. Respectiva
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
soarelui, Editura Incitatus, București, 2000. Capra, Frijof, Taofizica, Editura Tehnică, București, 1999. Chambers, Mortiner, Grew, Raymond, Herlity, David, Wolock, Isser, The Western Experience, Fourth Edition, Publishing by Alfred A. Knopf Inc., 1987. Chelcea, Septimiu, Radu, Lucian, Ciupercă, Cristian, "O tehnică psihosocială de manipulare comportamentală: profeția autorealizatoare inplicită", în Psihologia Socială, nr. 3 /1999. Cohen, I. Bernard, Revolution in Science, Harvard University Press, 1985. Copenici, Nicolai, "De revolutionibus orbium coelestium", în Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Eudenis, Varsaviae, 1975
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să subliniem non misticismul acțiunii chiar cu riscul de a fi privită ca gest rațional, cerebral. 105 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993 p. 457. 106 Septimiu Chelcea, Lucian Radu, Cristian Ciupercă, " O tehnică psihosocială de manipulare comportamentală: profeția autorealizatoare inplicită", în Psihologia Socială, nr. 3 /1999, p. 25. 107 Ibidem, pp. 26-27. 108 William Shakespeare, Macbeth, Editura Pandora Târgoviște 1998, p. 17. 109 Francis Bacon, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. 110 Jen-Marie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ingestia concomitentă de medicamente cu acțiune antiagregantă plachetară (1). Reducerea aportului de vitamină K survine frecvent, în contextul aportului alimentar redus, vârstnicii având de obicei apetit diminuat prin afectarea aterosclerotică a centrului foamei, la care se asociază frecvent și factori psihosociali, legați de singurătate și lipsa de inserție socială. Totodată, cantitatea de vitamină K poate fi redusă prin producția scăzută de către flora intestinală, în cazul utilizării concomitente de antibiotice cu spectru larg, impusă de infecțiile cu diferite localizări care apar mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
redefini educația ca o construcție permanentă în care centrală este atitudinea creatoare și unică a fiecărui individ, care nu se mai prezintă doar cu un bagaj de cunoștințe și deprinderi înmagazinate din școală, ci se prezintă mai ales prin competențe psihosociale și abilități vitale, care comunică eficient și interrelaționează pozitiv cu semenii, care poate să rezolve problemele cotidiene printr-o abordare critică și creativă, care poate lua decizii făcând opțiuni responsabile. La toate acestea se poate ajunge doar dacă grădinița și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
naște, trăiește și se dezvoltă într-un mediu ambient care-l cuprinde și care-l solicită, obligândul să se adapateze sau să-l modifice în favoarea sa” (Epuran, M., 2001). Integrarea individului într-un mediu sportive, determină formarea unor comportamente psihosociale, de statut, de rol, anumite relații preferențiale și organizatorice. Pe măsură ce individul intră tot mai mult în activitatea sportului de performanță, el se va detașa de mediul familial aparținând mediului sportiv. Ambianța de concurs este formată din foarte mulți factori caracteristici
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
este necesar să se ceară concursul unor specialiști în psihologie sportivă, care, cu ajutorul testelor, chestionarelor și altor investigații de laborator vor fi în măsură să conturase profilul psihic al celor în cauză”. (Mazilu-1976, p.271) Solicitări individuale determinate de relațiile psihosociale * solicitări individuale: atenție, concentrare, echilibru afectiv, rezistență la stres, rezistență la durere, controlul emoțiilor negative, anxietății și durerii, * solicitări psihosociale: facilitatea socială (comportament pozitiv sau negativ în prezența altora), scăderea sau creșterea efortului și a responsabilităților individuale în grup, extinderea
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
vor fi în măsură să conturase profilul psihic al celor în cauză”. (Mazilu-1976, p.271) Solicitări individuale determinate de relațiile psihosociale * solicitări individuale: atenție, concentrare, echilibru afectiv, rezistență la stres, rezistență la durere, controlul emoțiilor negative, anxietății și durerii, * solicitări psihosociale: facilitatea socială (comportament pozitiv sau negativ în prezența altora), scăderea sau creșterea efortului și a responsabilităților individuale în grup, extinderea personalității sportivului în personalitatea echipei (Colibaba,1988). * emulația (sentimentul de întrecere sau egalare a altuia), cooperarea (când membrii grupului au
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
da naștere unor solicitări psihice ce pot fi cunoscute, anticipate și pregătite, dar și unor solicitări psihice neașteptate ce pot constitui un element surpriză, peste care marii sportivi știu să treacă. De asemenea, participarea la concursuri determină formarea unor relații psihosociale la nivelul grupului de sportivi, în relațiile lor cu societatea. 2.2.2. Indicatori somatometrici Drăgan I., (1979) prezintă din mediile antropometrice efectuate la serviciul de specialitate din Centrul de medicină sportivă pe cei mai buni jucători de tenis de
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]