5,617 matches
-
altă minoritate, poziția guvernului și poziția partidului conducător sunt puternic aliniate. Acest sistem a fost instaurat odată cu Constituția din 1887 care a fost impusă de către Regele David Kalăkaua în ceea ce acum este cunoscut sub numele de Republica Hawaii sub amenințarea puștii. Constituția a diminuat puterea monarhiei și a împuternicit legislatura. Hawaii este dominat în mare parte de Partidul Democratic și a susținut democrații în 10 din cele 12 alegeri prezidențiale la care a participat. În 2004 John Kerry a câștigat turul
Politica statului Hawaii () [Corola-website/Science/319643_a_320972]
-
unui mic curs de apă subterană, inexistent în epoca creerii inscripției și secat astăzi, dar poate la originea poveștii căutării apei de către Fahrad. Acest mic curs de apă a provocat distrugeri considerabile unor personaje. Darius nu prevăzuse nici praful de pușcă: monumentul său a suferit pagube în urma tirurilor soldaților care îl utilizau drept ținte, în timp ce făceau exerciții de tragere, în cursul celui de-al Doilea Război Mondial. Recent, arheologii iranieni au făcut unele lucrări de restaurare. Situl a intrat în lista
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
tătarii aflați în valea de la Aroneanu, care au început "„a veni ca vântul”". Atacați de oștenii lui Mihai Racoviță veniți din oraș și, mai ales, de călăreții tătari conduși de Cantemir Mârza, austriecii au luptat cu dârzenie. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi de cătanele moldovenești trădătoare. Terminându-li-se praful de pușcă, austriecii au început să fugă spre Mănăstirea
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
au luptat cu dârzenie. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi de cătanele moldovenești trădătoare. Terminându-li-se praful de pușcă, austriecii au început să fugă spre Mănăstirea Hlincea, pentru a-și scăpa viața. Au fost urmăriți de tătari și de moldoveni, fiind măcelăriți pe drum sau capturați, printre cei prinși aflându-se și căpitanul Ferencz. A doua zi, domnitorul Mihai
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
că acele laturi erau mai puțin expuse unui atac, din cauza accesului mai dificil. Cetățuia a fost gândită de la început și ca loc de refugiu și rezistență armată în caz de asediu, zidurile sale fiind prevăzute cu metereze mai înguste, pentru puști (sânețe) și arcuri, iar din loc în loc existau deschideri mai largi, pentru tunuri. În exterior, meterezele erau foarte înguste, în timp ce în interior erau mult lărgite pentru a permite diferite înclinări ale armelor de foc. Meterezul din stânga este înclinat cu 45ș
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
clopotniță a fost construit în anul 1670 în partea de sud a mănăstirii, având și rolul de loc de intrare în mănăstire. El nu dispunea de metereze, având doar niște găuri rotunde de ochire, cioplite în piatră, pentru tragerea cu pușca. Pe clădirea turnului, desupra intrării, se află săpată în piatră stema Moldovei (un cap de bour, purtând o coroană pe coarne, și între coarne o stea; în dreapta un soare, în stânga o lună, dedesubt o cruce) și în jurul ei o pisanie
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
recunoscut mișcarea de rezistență a oamenilor simpli și a intelectualilor. Au existat 3 tipuri de rezistență. Una era cea activ-violentă, cu arma, când soldații ruși s-au năpustit asupra butoaielor cu vin și le-au ciuruit. Gospodarul a tras cu pușca, i-a ucis. Apoi s-a prezentat la tribunalul din Chișinău și a luat 25 ani de Închisoare, dar nu a fost omorât. O altă formă de ripostă este cea pasivă sau nonviolentă, manifestată prin bancuri, poezii, cântece, dar aceasta
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
armata germană a făcut ca Hetzer să fie folosit ca substitut al tancurilor cu rezultate dezastruoase. Vânătorul de tancuri era copleșit atunci când era atacat din flanc sau trimis în ofensivă. Blindajul lateral subțire nu era proiectat să reziste decât la puștile antitanc și schijele artileriei. Tunul nu putea fi folosit eficient pe teren accidentat în cazul atacului din flanc, fiindcă avea câmp de tragere orizontal limitat: vehiculul trebuia rotit cu totul. Această manevră era deosebit de periculoasă pe teren accidentat din cauza șenilelor
Jagdpanzer 38(t) () [Corola-website/Science/319760_a_321089]
-
nu se produce confluiența; prieteni... se anunță vreme grea VIS NEBUN în epoca de piatră - doar atât: un jurământ pripit și nopțial, apoi mi-am atârnat un laț de gât comod - la târgul preferențial un inorog, puțin mai răsfățat, cu pușca lui a tras către mansardă. alarma de servici s-a declanșat și pușcăria a-nceput să ardă. madamele trezite la apel își mai masau pe burtă cașaloții iar paznicul, un fost jandarm tembel, credea că la cazarmă au dat hoții
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
lunile de iarnă. Săptămânal, elevii participau și la cursuri de pregătire militară, urmând ca la vârsta absolvirii, 16-17 ani, să primească arme. Cursurile militare se țineau de către învățătorul clasei sau de către un gradat al companiei, folosindu-se în acest scop puști de lemn. În lipsa unor documente care să ateste cu precizie anul înființării școlii triviale din Racovița, investigațiile istoricilor sunt contradictorii. Astfel, istoricii școlilor năsăudene indică perioada anilor 1770-1790 în timp ce E. Micu o datează în 1773, în cazul în care se
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
faptul că toate victimele au fost înregistrate în mai puțin de 100 de zile de război, într-o perioadă a anului în care lumina naturală e doar câteva ore pe zi. Ca lunetist, Häyhä a folosit o varianta finlandeză a puștii Mosin-Nagant: M/28 "Pystykorva" sau "Spitz", pentru că se potrivea consituției sale (avea o înălțime de 1.60 m). El a preferat să folosească mira de fier, în detrimentul lunetelor telescopice din mai multe motive: prezintă un obiectiv mai mic (un lunetist
Simo Häyhä () [Corola-website/Science/322338_a_323667]
-
în unanimitate la toate punctele de acuzare. Instanța a motivat sentința prin faptul că nici un alt martor în afară de Lisbet nu l-a desemnat pe Pettersson ca fiind la locul crimei în timpul atentatului, lipsa de dovezi tehnice (urme de praf de pușcă, arma), și că ancheta nu a putut stabili că Pettersson ar fi avut vreun motiv să-l omoare pe Palme. Puterea de memorare a lui Lisbet Palme este trasă la îndoială, deoarece ea a fost cu siguranță șocată și cu
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
În casa lui au fost găsite texte cu caracter dușmănos la adresa lui Palme și un hanorac parka pe care Gunnarsson l-a purtat în seara atentatului. O analiză tehnică a hanoracului a găsit ceea ce ar putea fi urme de praf de pușcă, dar nu de la o armă de tipul aceleia folosite pentru asasinare. Gunnarsson a explicat poliției unde s-a aflat în seara atentatului, lucru confirmat și de martori, iar descrierea lui Lisbat Palme a hainelor pe care le purtase asasinul nu
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
O O epopee de război și glorie din Japonia feudală EIJI YOSHIKAWA Traducere de Mihnea Columbeanu CUPRINS Însemne heraldice Măsurarea timpului în Japonia medievală Japonia Centrală în secolul al XVI-lea Notă către cititor CARTEA ÎNTÂI „Maimuță! Maimuță!” Banditul Tenzo Pușca lui Koroku Muntele Florii de Aur Un alt stăpân Seniorul idiot CARTEA A DOUA Un om chipeș Zidurile din Kiyosu Ostaticul lui Yoshimoto Seniorul cu dinții înnegriți Mesagerul CARTEA A TREIA Un castel clădit pe apă Ademenirea tigrului Maestrul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ținându-l în brațe pe Kochiku care plângea, ieși în fugă după el. — La revedere, spuse Hiyoshi. Nu privi în urmă. Făptura i se făcu tot mai mică și mai mică, până dispăru. Poate din cauza chiciurei, noaptea era foarte strălucitoare. PUȘCA LUI KOROKU La câțiva kilometri de Kiyosu și la nici cincisprezece kilometri distanță de Nagoya se afla satul Hachisuka. La intrarea în sat se afla o colină în formă de pălărie, vizibilă din orice direcție. Vara, la amiază, în dumbrăvile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
timp privindu-l pe Kuniyoshi cum lucra. — E foarte firesc, spuse el. La urma urmei, armele de foc abia au sosit, acum șapte, opt ani. De-atunci, clanurile de samurai din toate provinciile s-au întrecut între ele să făurească puști sau să le cumpere de pe corăbiile barbarilor europeni. Aici, în Owari, avem un avantaj tactic. Fără îndoială, la miazănoapte și în răsărit sunt mulți samurai de țară care n-au văzut niciodată arme de foc. Nici voi nu mi-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
silința. — Ține minte, trebuie să rămână un secret. — Da, doamne. Zgomotul ciocanelor răsună puțin cam prea tare. Poți lucra astfel încât să nu se audă dincolo de șanț? — Voi avea grijă și cu asta. Dând să iasă din fierărie, Koroku văzu o pușcă rezemată lângă foale. — Și aceea? întrebă el, arătând-o cu degetul. E modelul, sau una făcută de tine? — Este nouă-nouță. — Ei, dă-mi-o s-o văd. — Mă tem că încă nu e gata pentru inspecția dumneavoastră. — Nu contează. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
oricât aș încerca, nu pot face mecanismul să prindă la fel ca originalul. Mă voi strădui să fac una care să meargă. — Și proba e o treabă importantă. Dă-o-ncoace. Luând-o din mâinile lui Kuniyoshi, Koroku rezemă țeava puștii de brațul îndoit, prefăcându-se că ochea o țintă. Tocmai atunci, Inada Oinosuke apăru în ușa fierăriei. — A, încă n-ai terminat. Koroku se întoarse spre Oinosuke, cu patul puștii lipit de coaste. — Ei? — Cred că ar fi bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
-ncoace. Luând-o din mâinile lui Kuniyoshi, Koroku rezemă țeava puștii de brațul îndoit, prefăcându-se că ochea o țintă. Tocmai atunci, Inada Oinosuke apăru în ușa fierăriei. — A, încă n-ai terminat. Koroku se întoarse spre Oinosuke, cu patul puștii lipit de coaste. — Ei? — Cred că ar fi bine să vii cât mai degrabă. L-am putut convinge pe Tenzo să ne însoțească, dar i se pare ciudat și e nervos. Dacă iese ceva prost, s-ar putea preschimba în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cât mai degrabă. L-am putut convinge pe Tenzo să ne însoțească, dar i se pare ciudat și e nervos. Dacă iese ceva prost, s-ar putea preschimba în tigrul scăpat din cușcă, vorba proverbului. — Prea bine, vin. Dându-i pușca lui Oinosuke, Koroku porni cu pași mari pe cărarea din pădure. Watanabe Tenzo stătea lângă cabinet, întrebându-se ce se petrecea. Ce fel de urgență făcuse să fie chemat acolo? Aoyama Shinshichi, Nagai Hannojo, Matsubara Takumi și Inada Oinosuke - servitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
începuse să se simtă incomod de cum sosise. Se gândea că găsească o scuză și să plece, când îl zări pe Koroku în grădină. — A, Unchiule, îl salută Tenzo, cu un zâmbet forțat. Koroku își privi nepăsător nepotul. Oinosuke rezemă patul puștii de pământ. — Tenzo, vino în grădină, vrei? îl chemă el. Nu arăta altfel decât de obicei. Tenzo se mai liniști. — Mi-au spus să vin degrabă, că era de rezolvat o treabă urgentă. — Întocmai. Ce fel de treabă? — Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Întocmai. Ce fel de treabă? — Ei bine, vino-aici. Tenzo încălță o pereche de sandale împletite din paie și ieși în grădină. Hannojo și Takumi îl urmară. — Stai acolo, îi ordonă Koroku, așezându-se pe un bolovan mare și ridicând pușca. În acea clipă, Tenzo își dădu seama că unchiul său avea de gând să-l ochească, dar nu putea face nimic. Ceilalți stăteau în jurul lui, la fel de nemișcați ca pietrele de pe o tablă de go. Șefului bandiților din Mikuriya i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
n-ai putut să mă întrebi? Nu mă interesează scuzele lașe. — Dar ca șeful unui mare clan să acționeze pe baza zvonurilor fără a le cerceta... E inutil să mai spunem că toate aceste smiorcăieli îl scârbeau pe Koroku. Ridică pușca și o rezemă de îndoitura cotului. — Scârnăvie. Nu ești decât ținta vie de care am nevoie ca să încerc această armă nouă pe care tocmai mi-a făcut-o Kuniyoshi. Voi doi, duceți-l la gard și legați-l de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
era decât un om frânt. — Nu-i bună de nimic! murmură Koroku, luându-și ochii dinspre țintă. Chiar dacă apăs pe trăgaci, plumbul nu iese. Oinosuke, dă fuga la fierărie și adu-l pe Kuniyoshi. Când sosi fierarul, Koroku îi dădu pușca, spunând: — Am încercat adineaori să trag, dar nu merge. Drege-o. Kuniyoshi examină muscheta. — Nu se poate repara cu ușurință, doamne, răspunse el. — Cât va dura? — S-ar putea s-o termin până diseară. — Mai repede nu poți? Ținta vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
dacă îl folosesc la probarea unei puști. Și-acum, du-te și vezi-ți de treabă. Da, doamne. — Ce mai aștepți? Ochii lui Koroku erau ca două flăcări de semnalizare. Chiar fără a ridica privirea, Kuniyoshi le simțea fierbințeala. Luă pușca și o zbughi spre atelier. — Takumi, dă puțină apă țintei noastre vii, ordonă Koroku. Ia cel puțin trei oameni și stați de strajă lângă el până se repară pușca. Și reveni în casă, să mănânce de micul dejun. Takumi, Oinosuke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]