3,998 matches
-
, revistă literară apărută la Iași la 1, 8 și 15 octombrie 1899. Ințiativa îi aparține lui Mihail Sadoveanu, elev la Liceul Național din localitate, și unui publicist ceva mai experimentat, Matei Rusu (M. Fainsilber). Deoarece liceenilor le erau interzise prin regulamente școlare manifestările publicistice, răspunderea redacției și-a asumat-o Matei Rusu. Țelul noii publicații era de a contribui la sporirea interesului pentru literatură. M. Sadoveanu publică
LUMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287895_a_289224]
-
, Mihail (13.XII.1876, Rucăr, j. Argeș - 21.I.1966, București), prozator și publicist. Este al șaselea dintre cei opt copii ai Zamfirei (n. Cojanu; provine dintr-o familie de preoți de lângă Brașov) și ai lui Ion Lungianu, preot (fiu al preotului Ion Lungu, luptător în oastea lui Avram Iancu). Face două clase primare
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
STAN, T. C. (1.II.1907, Târgu Neamț - 19.V.1940, București), prozator, traducător și publicist. Este fiul Eleonorei și al lui Constantin Stan, învățător. Frecventează școala primară în orașul natal, iar ciclul secundar în Piatra Neamț, Cahul și Sibiu. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și concomitent la cea de Drept din cadrul Universității din
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
ȘTEFANACHI, Aurel (28.VIII.1951, Costuleni, j. Iași), poet, prozator și publicist. Este fiul Anicăi (n. Leordă) și al lui Costachi Ștefanachi, țărani, Urmează școala generală în localitatea natală (1959-1967), apoi Liceul Industrial nr. 5 din Iași. Își va completa studiile mult mai târziu, după 1989, la Facultatea de Drept a Universității
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
ȘTEFAN, Corneliu (21.X.1941, Buzău - 19.II.2003, Buzău), prozator și publicist. Este fiul Ceciliei (n. Munteanu) și al lui Petre Ștefan, profesor. Absolvă Liceul „B. P. Hasdeu” din orașul natal, continuându-și studiile la Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1967) și la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
și l-ar putea procura, deplasarea în Rusia fiind pentru el primejdioasă. În fapt, cum va arăta în răspunsul său D. Anghel, criticul îndeplinea prima condiție, având cetățenie română. Poziția lui Gherea va fi însușită de mai mulți scriitori și publiciști evrei neîmpământeniți, care vor crea o atmosferă nefavorabilă noii societăți. Polemicile se vor învenina, ajungându-se ca S.S.R. să ceară Parlamentului, în ianuarie 1910, respingerea legii de împământenire a criticului Eugen Porn. Apariția în noiembrie 1909 a revistei „Cumpăna”, sub
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
, Avram (1.XII.1871, Iași - 19.IX.1918, Iași), poet, traducător și publicist. Provenind din familia, sărăcită, a unui comerciant evreu de băuturi spirtoase (mărturisea că a avut „o copilărie înăbușitoare”), S.-R. va absolvi Liceul Național din Iași în 1892. Va debuta în același an, la „Drapelul” lui I. N. Roman, cu
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
, Cezar T. (8.I.1891, București - 21.III.1942, Nijne Amursk, Rusia), poet, publicist și traducător. Este fiul Irenei (n. Canella-Ciorogârleanu) și al lui Titus Stoika, ofițer și ziarist. Urmaș al unei familii de militari de carieră, implicați în Unirea din 1859 și în Războiul pentru Independență, S. e frate cu poetul Constantin T.
STOIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]
-
fiul Irenei (n. Canella-Ciorogârleanu) și al lui Titus Stoika, ofițer și ziarist. Urmaș al unei familii de militari de carieră, implicați în Unirea din 1859 și în Războiul pentru Independență, S. e frate cu poetul Constantin T. Stoika și cu publicistul Titus T. Stoika. După absolvirea Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău, urmează cursurile Facultății de Drept a Universității din Iași. Voluntar în războiul balcanic din 1913, ia parte apoi, ca sublocotenent de rezervă, la luptele din toamna anului 1916. Rănit
STOIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]
-
STERIAN, Paul (1.V.1904, București - 15.IX.1984, București), poet, traducător și prozator. Este fiul Alexandrinei (n. Gulimănescu) și al lui Eraclie Sterian, medic, publicist (sub semnătura Ave Caesar), autor de piese de teatru, una (Tout pour l’enfant!) fiind pusă în scenă la Paris, în 1913. Din familia de obârșie olteană a lui Eraclie Sterian făceau parte actrița Aristizza Romanescu, poetul Mircea Demetriade, doctorul
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Marin Diaconu, Paul Sterian - o personalitate plurivalentă, JL, 1993, 45-48; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 1-9; Noica, Semnele, 240-242; Andrei Scrima, Timpul „Rugului aprins”, îngr. Anca Manolescu, pref. Andrei Pleșu, București, 1996, pasim; Marin Diaconu, Paul Sterian - publicist, VR, 2001, 7-8; Dicț. scriit. rom., IV, 383-384. V.D.
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
, George (1914, Plaiu Cosminului-Cernăuți - 9.XI.1935, Cernăuți), poet și publicist. Urmează la Cernăuți liceul, absolvit în 1933, și se înscrie la Facultatea de Științe, secția matematici și filosofie. Suferind, în scurt timp se stinge din viață în spital. S. colaborează, încă de pe băncile liceului, la „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei” și
STRATOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289973_a_291302]
-
ca pe niște eroi. Lui Cristian Tudor Popescu i-ar plăcea ca Emil Constantinescu să ia pistolul cu laser, să se teleporteze în vilele construite din bani furați și să-i aneantizeze pe parveniți. Dar cum așa ceva nu se întâmplă, publicistul ajunge să-l deteste pe posibilul lui idol, considerându-l cauza răului. Ce se va-ntâmpla cu oamenii? Navele cosmice, planetele care gravitează în jurul unor stele îndepărtate, extratereștrii nu sunt - în "ficțiunile speculative" din Omohom - simple fantasme ale unui intelectual
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
mărturisea dramaturgul, încă din 1936-1937 trăise în țară spaima creșterii pericolului fascist, constatând și adeziunea la doctrina legionară a unora dintre prietenii săi. O confirmă și tăioasele articole scrise pe atunci. Acest spirit lucid, unul dintre cei mai de seamă publiciști români din agitata perioadă interbelică, a reacționat energic împotriva extremismului de dreapta, iar piesa va fi o reluare, la peste două decenii, a polemicii sale cu rinocerii și cu rinocerizarea. Dar viziunea acestui univers kafkian, în care toți - cu excepția lui
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
, Dimitrie (26.X.1877, Giurgiu - 1949, București), poet, memorialist și publicist. De obârșie bulgărească, tatăl lui K. se numea Paraschiv; mama, Ioana, purtase numele Cernat înainte de căsătorie. Fiul urmează școala mai întâi în orașul natal, după care este înscris, pentru a face ultima clasă la Gimnaziul „Ion Maiorescu” din București. De
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
BOJINCĂ, Damaschin T.[oma] (18.X.1802, Gârliște, j. Caraș-Severin - 17.VIII.1869, Dumbrăveni, j. Suceava), istoric și publicist. Este fiul Florincăi și al lui Matei Bojincă (Popovici), preot. Își începe învățătura la Oravița sau la Vârșeț, trecând apoi la Gimnaziul Piarist din Timișoara. După studii, neterminate, la Seminarul Teologic din Vârșeț, urmează filosofia la Seghedin (1822-1823) și dreptul
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
DIACONU, Nicolae (12.XI.1947, Țicleni, j. Gorj), poet, traducător și publicist. Este fiul Mariei (n. Digă) și al lui Ioan Diaconu, țărani. A urmat școala primară în localitatea natală, gimnaziul la Târgu Cărbunești, iar din 1962 a fost elev al Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu. După bacalaureat (1966), a devenit
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
SPIRIDONICĂ, V.[asile] (12.VIII.1909, Cristești, j. Iași - 12.II.1988, București), poet, prozator și publicist. Este fiul Ilenei și al lui Gheorghe Spiridonică, țărani. Studiile liceale le face la Fălticeni și București, iar pe cele universitare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași. Debutează în 1928, cu o poezie, la ziarul „Orașul
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
STAMATI, Teodor (1812 - 13.XII.1852, Iași), publicist și traducător. Fiu de preot, S. învață, între 1828 și 1832, la Gimnaziul Vasilian de la Trei Ierarhi, unde va fi, în anul următor, institutor. La Viena urmează, între 1834 și 1837, studii în științe și filosofie. Își dă doctoratul în
STAMATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
unei polemici violente între S. (în „Albina românească”) și Mihail Kogălniceanu (în „Dacia literară”). Pătruns de spiritul vremii și luându-l ca model pe Gh. Asachi, S. avea preocupări variate - profesor, autor de cursuri și manuale, om de știință și publicist -, fiind interesat totodată de literatură, teatru, folclor. Dintre preocupările literare, nesemnificative sunt poeziile ocazional-omagiale (dedicate lui Grigore Al. Ghica, Lascăr Rosetti), apărute în „Albina românească”, „Zimbrul”, „Jurnalul de Galați”. Povestirea Un vis: cine de ce se teme nu scapă („Foaie pentru
STAMATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
STANCA, George (7.V.1947, Buftea), poet și publicist. Este fiul Anișoarei (n. Crăciun) și al lui Nicolae Stanca, economist. Urmează la București Liceul nr. 25, trecând bacalaureatul în 1965, și Facultatea de Construcții Civile, absolvită în 1973, precum și un curs postuniversitar de sistematizare în 1983. A profesat ca
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
STĂNESCU, Alexandra (24.VIII.1944, Râmnicu Vâlcea), prozatoare. Este fiica Mariei Victoria Strătilă (n. Ionescu), profesoară, și a lui Marin Strătilă, jurist, poet și publicist în timpul studenției sale interbelice. S. începe școala la Râmnicu Vâlcea și o continuă la Liceul nr. 2 din Pitești. Din 1961 este studentă a Facultății de Filologie a Universității din București. După absolvire, în 1966, va fi profesoară la Titu
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
STĂNCIULESCU, Hanibal (2.III.1955, Posești, j. Prahova), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Paraschivei Stănciulescu (n. Popescu) și al lui Traian Stănciulescu, învățători. În 1979 a absolvit cursurile Facultății de Limbi Străine, secția italiană-franceză, a Universității din București. Rămâne în capitală și se angajează funcționar la Cooperativa „Prestarea”, apoi la Uniunea
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
STĂNESCU-ARĂDANUL, Mircea Vasile (23.II.1841, Arad - 30.XI.1888, Arad), publicist și culegător de folclor. Este fiul lui Atanasie Stanu, devenit ulterior Stanovici. Se înscrie în 1851 la liceul maghiar din Arad sub numele Sztánovics Imre Vazul. La Viena, unde în 1858-1859 studiază la Facultatea de Drept, optează definitiv pentru numele
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
, Constantin (4.V.1828, Chișinău - 22.II.1898, Caracușeni-Hotin), prozator, poet, autor dramatic și publicist. Este fiul Ecaterinei (fata căminarului Tudorache Ciurea) și al poetului Costache Stamati. Și-a făcut studiile liceale și universitare la Paris, urmând cursuri de drept, filosofie și științele naturii. A fost secretar al ambasadelor rusești din Paris, Berlin, Londra. După
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]