2,617 matches
-
aluzie, în acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile futuriștilor, fascinați de rapiditatea circulației moderne a informației. Vom vedea mai departe că versurile lui Cendrars reduc lungimea și complexitatea frazelor din faptul divers al ziarului. Dispariția punctuației și versificarea enunțurilor plagiate modifică în profunzime sensul "acelorași" fraze. Schema 2 pune în evidență jocul complex al determinărilor textuale "ascendente" (de la dreapta la stînga) care subordonează ansamblurile de propoziții în sînul sistemului pe care îl constituie unitatea TEXT (obiect
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de concepte și definiții" ([1975] 2000: 65) Ne vom ocupa de aceasta progresiv, revenind asupra problemei spinoase a frazei (§ 1). Vom vedea ce trebuie reținut din descrierea înlănțuirilor frastice propuse de Școala de la Praga (§ 2). Vom dezvolta apoi pe larg punctuația definită ca o operație complexă de segmentare a unităților (§ 3), și vom încheia cu problemele ridicate de stabilirea textelor, adică a obiectului însuși al acestui studiu (§ 4). 1. Un "nou aparat de concepte și de definiții" (Benveniste) 1.1. Categorii
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
67, Paris, 1995: 38-41. - Denis SLAKTA: "L'ordre du texte", Études de linguistique appliquée 19, Paris, Didier, 1975: 30-42. - Henri WEIL: De l'ordre des mots dans les langues anciennes et comparées aux langues modernes, Paris, Didier, (1879) 1991. 3. Punctuația și segmentarea unităților 3.1. Segmentarea grafică Următoarele șase depeșe jurnalistice de Félix Fénéon ilustrează diversitatea posibilităților de segmentare a frazelor: T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
grafic al unităților scrise și decupajul intonativ al unităților rostite sînt legate de intenția de a produce efecte de sens care arată posibilitățile de variație ale sistemului lingvistic. În Pertinence linguistique de la présentation typographique, L. G. Védénina (1989) extinde descrierea punctuației pînă la spațiul dintre cuvinte, alineatul paragrafului și prezentarea tipografică, și ține cont de posibilitățile variate pe care le manifestă discursurile literare, jurnalistice și publicitare. Într-adevăr, punctuația nu este decît un aspect al segmentării grafice a lanțului verbal. De la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
În Pertinence linguistique de la présentation typographique, L. G. Védénina (1989) extinde descrierea punctuației pînă la spațiul dintre cuvinte, alineatul paragrafului și prezentarea tipografică, și ține cont de posibilitățile variate pe care le manifestă discursurile literare, jurnalistice și publicitare. Într-adevăr, punctuația nu este decît un aspect al segmentării grafice a lanțului verbal. De la nivelele cele mai de jos pînă la limitele peritextului, operațiile de segmentare furnizează instrucțiuni pentru construirea sensului prin decupaj și prin regrupare (legare) a unităților de complexitate variabilă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atribuite temei. Semnul exclamării final este urma prezenței evaluative a unui enunțător entuziasmat. Prin această marcă, mai mult intonativă decît sintactică, R1 și R2 se aseamănă cu niște fraze exclamative de tipul ce alură! și Ce temperament! Valoarea intonativă a punctuației ne permite chiar să ne imaginăm că enunțul inițial are o tonalitate interogativă: Manta? care ar corespunde cu valoarea sa de temă: Vreți să știți părerea mea despre Manta? Este evident că scrierea oferă resurse expresive foarte apropiate de sintaxa
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
permite chiar să ne imaginăm că enunțul inițial are o tonalitate interogativă: Manta? care ar corespunde cu valoarea sa de temă: Vreți să știți părerea mea despre Manta? Este evident că scrierea oferă resurse expresive foarte apropiate de sintaxa oralității. Punctuația destul de neconvențională a acestui enunț se prelungește la începutul redacționalului: Manta. Cupeul bine cotat: favorit în Europa. Punctul și cele două puncte înlocuiesc aici o copulă sintactică de tipul "este" și "și este". Operînd o separare grafică, semnele de punctuație
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Punctuația destul de neconvențională a acestui enunț se prelungește la începutul redacționalului: Manta. Cupeul bine cotat: favorit în Europa. Punctul și cele două puncte înlocuiesc aici o copulă sintactică de tipul "este" și "și este". Operînd o separare grafică, semnele de punctuație leagă unitățile după aceeași structură nominală ca și în titlu: Manta (T). Cupeul bine cotat (R1) și favoritul Europei (R2). În pofida punctului, aici avem de-a face cu o structură nominală al cărei mod de funcționare este studiat de Benveniste
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Kerry citate de Benveniste. Să reținem numai că noțiunea de frază grafică, definită printr-o structură completă Subiect + Verb, încadrată de o majusculă și de un punct final, nu redă suficient multiplele proprietăți și posibilități ale scrierii. Proprietățile eterogene ale punctuației constau în a marca atît intonația și enunțarea, cît și unitatea logico-gramaticală, ritmul și punerea în relief a unui segment textual (Dahlet 2003). Printre proprietățile tipografice, nu trebuie uitată forma, mărimea, culoarea literelor și locul enunțului în spațiul grafic. Am
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de La Bruyère <1> În continuare, vom folosi de mai multe ori fragmentul 128 din secțiunea "Despre om" din Caracterele de La Bruyère, secțiune adăugată în 1689, la cea de a patra ediție a culegerii. Din punctul de vedere al segmentării prin punctuație, fragmentul apare ca o unică frază tipografică lungă, compusă din patru segmente (A, B, C, D) care formează fiecare o frază periodică. Totuși cele cinci ediții importante de care dispunem la ora actuală diferă în privința mărcilor acestei segmentări. Diferențele sînt
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
au semănat-o. Dacă ne referim la concepția despre scriitură din secolul al XVII-lea, atunci avem de-a face cu un text compus din patru fraze periodice. În timp ce gramaticianul din secolul al XVIII-lea, Beauzée, mai leagă încă esențialmente punctuația de proporția de pauze în lectura oralizată, Condillac distinge [;] de [:] pe baza unei întregiri diferite a sensului. Între cei trei membri ai structurii [A; B; C], sensul este parcă suspendat de fiecare dată și nu se stabilizează decît prin reunirea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
finit": [A+B] și [C+D], iar edițiile Benda și Soler, o singură unitate de sens [A+B+C+D]. Edițiile lui Bury și Van Delft respectă cel mai mult ultimul manuscris revăzut de La Bruyère. Bury spune că a "restabilit punctuația textului original, reluînd virgulele, punctul și virgula și cele două puncte așa cum sînt utilizate de către La Bruyère" și adaugă: "Ni se pare că faptul corespunde cu caracterul oratoric al prozei sale" (1995: 54). Referințe și lecturi recomandate - Marc ARABYAN: Le
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se mulțumesc să-l reia pur și simplu. Pregresia este deosebit de spectaculoasă în cazul referenților evolutivi (Achard-Bayle 2001). Vom studia un caz deosebit de interesant în capitolul 8 (§ 5). Textul lui La Bruyère, examinat mai sus din punct de vedere al punctuației, prezintă și el un caz de referință evolutivă, cu schimbare progresivă a punctului de vedere. 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
păr răsucită în cîrlig de inimi pe o frunte îngustă.] Ritmul celui de al doilea paragraf este subliniat din punct de vedere morfo-sintactic: construcția detașată formează ea însăși un alexandrin de 6 + 6 silabe, iar continuarea frazei este decupată de punctuație în 3 grupuri a cîte 4 silabe: Moulé dans un maillot / qui fait deux plis sur l'aine /12/ il porte aussi, / comme son Y, / la queue à gauche. /12/ [Mulat într-un maiou care face două cute pe vintre
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și semantice produse de elipsele succesive. Faptul că acestea pot fi acoperite ne permite să mizăm pe prezența implicită a sensului și pe materialitatea ritmică. În T36 și T37, paralelismele morfosintactice și ritmul ternar sprijinit pe sintaxă, alcătuiesc, dincolo de frontierele punctuației, întreaga poeticitate a acestei proze: T36 [...] la o unică pădure pentru cei patru ochi uimiți neagră ai noștri, - la o plajă pentru doi copilași credincioși, - la o casă pentru simpatia evidentă, [...] muzicală noastră T37 Am întins frînghii de la o clopotniță
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ajute pe cititor să contruiască un tot coerent. Primele două fraze tipografice pun tortul în relație cu masa (la sfîrșitul mesei) și cu producătorul său (cofetarul din Zvetot). Lunga frază care descrie tortul este articulată în trei părți, marcate prin punctuație și prin organizatorii spațiali ("la temelie", "la etajul al doilea", "pe platforma de sus" și "în vîrf"). Planul textului acestei fraze-secvențe descriptive este următorul: La la etajul al doilea [;] platforma de sus [,] BAZĂ [;] în VÎRF [.] • Organizatori temporali (atunci, mai întîi
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asumăm riscuri, [e4] DAR sînt calculate". Enunțul de regie [e1] nu se mulțumește să atribuie discursul citat, el atribuie enunțătorului și o calificare ce va fi rediscutată. Propozițiile enunțate sînt unite prin conectorii DESIGUR și DAR și un semn de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este un fapt și un argument pentru o concluzie subiacentă la negația din
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e4] DAR sînt calculate". Enunțul de regie [e1] nu se mulțumește să atribuie discursul citat, el atribuie enunțătorului și o calificare ce va fi rediscutată. Propozițiile enunțate sînt unite prin conectorii DESIGUR și DAR și un semn de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este un fapt și un argument pentru o concluzie subiacentă la negația din propoziția precedentă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lexicală și sintactică a subiectului și a verbului la perfect compus) care întărește semantic o antiteză construită pornind de la o negație și articulată în jurul conectorului DAR: T63a Franța a pierdut o bătălie! Dar Franța nu a pierdut războiul! Alineatul și punctuația exclamativă întăresc paralelismul gramatical și transformă cele două fraze tipografice într-o unitate argumentativă de sens pe care o putem considera ca pe o perioadă cu doi membri: [e1-p DAR e2-non q]. Această perioadă concesivă conduce la o concluzie care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lungă frază tipografică, împărțită în patru perioade. Proza foarte ritmată este conformă cu idealul clasic al variațiunii ritmice (nici una din cele patru perioade nu are aceeași structură ritmică). Punctul final semnalează că o unitate de sens este completă. În schimb, punctuațiile intermediare semnalează că sensul, parțial complet, nu este încă încheiat. Funcția instrucțională a punctuației este deci să împiedice închiderea primelor trei segmente și să le lase în așteptarea ultimului, care joacă un rol argumentativ decisiv. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clasic al variațiunii ritmice (nici una din cele patru perioade nu are aceeași structură ritmică). Punctul final semnalează că o unitate de sens este completă. În schimb, punctuațiile intermediare semnalează că sensul, parțial complet, nu este încă încheiat. Funcția instrucțională a punctuației este deci să împiedice închiderea primelor trei segmente și să le lase în așteptarea ultimului, care joacă un rol argumentativ decisiv. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: Éléments de linguistique textuelle, Bruxelles-Liège, Mardaga, 1990:7 3-83. - Jean-Michel ADAM: Langue et
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Planul unui text didactic enciclopedic Compus din opt paragrafe, textul următor poate fi descompus în patru blocuri foarte clar structurate. Subliniez aici un anumit număr de articulații, reperabile pornind de la organizatorii textuali (cu capitale), de la reformulări, de la segmentare (paragrafe și punctuație în general), de la anunțările temelor și sub-temelor (sfîrșitul lui § 1, începutul lui § 2, sfîrșitul lui § 4). La o privire atentă asupra categoriilor lexicale, putem descoperi ansamblurile și sub-ansamblurile izotopice, subliniate sau nu prin segmentarea în paragrafe. T82 Pădurea ecuatorială este
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
află un teritoriu vast, puțin cunoscut încă, ce conține întregul ansamblu de categorii gramaticale prin care poate fi exprimat un sentiment" (1921: 261). 11 În legătură cu noțiunea de paragraf, a se vedea lucrarea colectivă editată de Roger Laufer (1985). Pentru studiul punctuației, a se consulta Langue française, nr. 45 (1980) și Pratiques, nr. 70 (1991). 12 Pentru studiul acestui discurs, a se vedea articlolul meu "Quand dire "Vive le Québec libre!" c'est faire de l'histoire avec des mots", Discours et
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Tita se prezintă ca o structură liniară de cinci segmente inegale: P1 [A;B] P2 [A] P3 [A;B]. Cum acest fragment va fi reluat de autor de-a lungul capitolelor, am dat în text o versiune românească conformă, ca punctuație, cu originalul francez citat de autor (n.tr.). 1 Pentru o definiție a co-enunțării, vezi capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999). 1 2 2 3 Dezvoltarea care urmează se sprijină pe capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999: 101-118
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unităților lingvistice. Situez în acest plan particular de organizare textuală nu numai indicațiile privind schimbarea de capitol și de paragraf, dar și titlurile și subtitlurile, așezarea în versuri și strofe în poezie, așezarea în pagină, în general, alegerea caracterelor tipografice, punctuația. Organizatorii textuali și conectorii vin, de asemenea, să definească planul textului 6. B.2. Organizarea secvențială a textualității este planul care cred că reprezintă baza cea mai interesantă a tipologiei. Atât în cazul comprehensiunii, cât și în cel al producției
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]