2,406 matches
-
veche. Pag. 169. Biserica din Rufeni (numele uneia din mahalalele lașului). Săracă și așezată într-o parte săracă și mărginașă a orașului, biserica aceasta are totuși o mare vechime. E singura biserică din Iași construită din bârne. (Foto-Regal) Pag. 170. Râpa galbenă. Frumoasă lucrare edilitară, realizată însă cu sprijinul Statului, între anii 1898 și 1900. Numele său oficial e "Esplanada Elisabeta". Cine i-a spus însă vreodată așa? (Polyfoto, București) Pag. 171. Teatrul Național, lucrare de artă executată, între anii 1893
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Foto M. H.) Pag. 240. Sărăcie. (Polyfoto) Pag. 243. Casele Ciurea, din str. Cuza Vodă. Fără a prezinta o mare valoare artistică, pot totuși fi privite ca un model de gust și de armonie. (Foto-Regal) Pag. 245. Cartier nou, pe Râpa galbenă. Construcțiile aparțin C.F.R. Pag. 246. Mitropolia. (Polyfoto) Pag. 249. Dintr-un interior de redacție de ziar. Pag. 250. Mănăstirea Galata. Pag. 250. Iacob Negruzzi. (Foto Fr. Mandy, București) Pag. 252. Biserica Sf. Neculai. Pag. 254. Râpa galbenă. (Polyfoto) Pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Cartier nou, pe Râpa galbenă. Construcțiile aparțin C.F.R. Pag. 246. Mitropolia. (Polyfoto) Pag. 249. Dintr-un interior de redacție de ziar. Pag. 250. Mănăstirea Galata. Pag. 250. Iacob Negruzzi. (Foto Fr. Mandy, București) Pag. 252. Biserica Sf. Neculai. Pag. 254. Râpa galbenă. (Polyfoto) Pag. 254. Muscal. (Polyfoto) Pag. 257. Biserica Nicoriță, din secolul al XVII-a, atribuită inițiativei Hatmanului Nicoară. În "Albumul României", din care a fost reprodusă, ea e arătată ca zidită de Logofătul Tăutu, ceea ce nu poate fi adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
într-o formă șerpuită după relieful locului, iar cele care duc spre localitățile descrise mai sus sunt de vis, mai ales pentru cei ce iubesc drumețiile. Cele trei drumuri de acces sunt mirifice: treci prin păduri, pe lângă stânci înalte cu râpe adânci, pe partea opusă cu cascade, cu susurul unui firicel de apă alături, cu serpentine largi unde pătrunde lumina printre brazii uriași sau în defileul îngust dintre stânci unde aveai impresia că te afli într-o zonă crepusculară, trecând astfel
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
2011) MOMENTE Euroturma Comportamentul televiziunilor noastre se aseamănă foarte mult cu cel al oilor în turmă: se duce una întrun loc și apoi toate dau năvală după ea. De cele mai multe ori, după cum spune și vorba din popor, se duc „de râpă“ sau în zone mlăștinoase și pestilente. Descoperă ProTV deliciile știrilor de la ora cinci, cu babe violate, amante hăcuite și bețivi înjunghiați la cârciuma satului? Se iau toate după ea. Prinde mare drag aceeași televiziune de maneliști? Personajele cu ghiul, lanțuri
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
acasă ca un adolescent și acum nu mai vroia să dea socoteală nimănui. - Sunt deja divorțat, adăugă el cu același calm. - Și nu mai poți salva nimic din căsătoria asta? - Nu. Dintr-o singură ceartă s-a dus totul pe râpă. Dintr-o relație extraconjugală a soției mele mi se trag toate. Era s-o rup în bucăți, iar pe el să-l termin, dar mam gândit la cei doi copii pe care-i am. Ai citit corect în inima mea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
națională, mă simt neputiincios. - Suntem în tranziție. În unele țări a durat și mai mult timp. - Îmi simt inima ca și țara, prinsă între cioburi de sticlă, țara noastră atât de frumoasă și atât de bogată s-a dus de râpă. Autoritățile se mișcă tare încet. Mi-e teamă că peste ani de zile va fi tot la fel. Carlina se foia discret pe un scaun, consultând în tăcere meniul. - Bună ziua! Vă pot lua comanda? - Da. Desigur. Aș vrea să mănânc
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
D. Petru Andrian Ț. Vasile Bahrim C. Mihail Virgiliu Claudiu Cășlaru I. Crăciun Chisacof A.Matei Filote I. Dumitru Hlubă St. Iosef Jacotă N. Gheorghe Lascăr C. Constantin Lupu N. Corneliu Mardare N. Constantin Mitache I. Dan Patraș D. Gheorghe Râpă C. Ștefan Spiridon C. Ștefan Vântu V. Iorgu Tancred Varna D. Gheorghe Registru matricol 31/1940-1941, f. 279-295; Costin Clit,op.cit.,p.212. învățământ particular Abadjiev Gh. Lazăr Ignat N. Miron Ionescu I. Mircea Mălinescu D. Mihai Pandelea Gh. Ioan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
XVII-lea, pentru cronicarul-teolog Matei al Mirelor, „beția este mama tuturor relelor, mulțimea păcatelor o au drept tată”. Pamfletul său teologic se Îndreaptă și Împotriva celor care chiar „și În numele lui Dumnezeu [și al sfinților] ridică paharul plin”. „Beția este râpa care duce la Iad. Beția este otrava Diavolului. Câți te vor Îndemna să bei, să te Îmbeți, sunt dușmanii tăi vădiți” <endnote id="(822, p. 466)"/>. Discursul preotului de țară nu poate fi de altă natură. „Dușmanii vădiți” capătă identitate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt orbi, conduși de călăuze, la rândul lor, oarbe. Și unii, și ceilalți vor cădea În prăpastia păcatului, ca În „Pilda orbilor” : „Sunt călăuze oarbe pentru orbi. Orb pe orb de-l va duce pe drum, amândoi vor cădea În râpă” (Matei 15, 14 ; Luca 6, 39). Este o parabolă spusă de Isus, referitoare la evreii farisei, pe care cu alt prilej Îi numește „povățuitori orbi” (Matei 23) ; o parabolă care a generat unul dintre proverbele „adunate dă dumnealui dvornicul Iordache
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt În litera Evangheliei - sunt cumva În spiritul ei : 1. Fiind considerată un păcat demonic, cecitatea evreilor este Înfăptuită de diavoli (vezi capitolul „Demonizarea evreului”), 2. Urmarea logică a acestui tip de cecitate nu mai este căderea Într-o simplă râpă, ci direct În flăcările Iadului ; este drept că ele erau oricum menite evreilor, dar abia la Judecata de apoi (vezi capitolul „În flăcările Iadului”). De altfel, și În reprezentările plastice tridimensionale, din spațiul catolic, evreimea este personificată de o femeie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
i-au dispărut din cap gărgăunii socialismului o va fi șters prea puțin protocolar acolo de unde tocmai venise. b.m. De necrezut! Evrei la muncă necalificată! Se pare că traiul provenit din diversele expediente din trecut se cam dusese de râpă odată ce unii chiar au trecut la munca de jos. Evident, fusese vorba de cei care nu reușiseră să absolve mai mult de patru clase primare la Școala israelito-română „Cultura” din Huși. Oricum, faptul aproape neverosimil rămâne notabil și a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de la uzina Rulmentul Brașov”. Rășluirea fusese făcută cu scopul clar de a nu afla, atât dușmanul extern cât și vrednica clasă muncitoare autohtonă, de investițiile făcute de inimosul partid În tehnologie avansată pentru că altfel s-ar fi dus de râpă celebra „luptă de clasă” Împotriva „dușmanului exploatator”. Nici inerenta apariție a camionului cu motor Diesel „ROMAN” de 215 cai putere nu trebuia făcută publică, potrivit Însemnării cenzorului M. VÎrtopeanu lecturând știrile radiojurnalului de la ora 13 din data de 10 ianuarie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ghiță, bărbatu-său, pe care îl ținea de molâu și de papă lapte. Trebuie spus că mai fugise de la casa soțului, cum spunea gura satului, căutând un bărbat mai chipeș și mai bărbătos. Sătenii povesteau că ea, trecând odată peste râpa din mijlocul satului, și-a pierdut un papuc și când a ajuns la casa ibovnicului ei, Neculai, a găsit-o numai pe mama acestuia. Cum femeia nu prea era dusă la biserică, a luat-o în primire pe Marița spunându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vară-mea Zoița, de la Galați, cumpărate de la niște greci, așa mi-a spus ea când ne-am întâlnit la fântână și mi-a dat un pește. Am aflat de la slugi că boierul le-a spus să arunce tacâmurile vechi în râpa de lângă grădina publică, care o desparte de grădina boierească. știam că cheile de la grădina publică le ține Costache; ce să mă căciulesc eu la el ca să-și dea sama de ce plănuiesc, așa că m-am gândit că pe borta mică din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca să-și dea sama de ce plănuiesc, așa că m-am gândit că pe borta mică din gard ar putea să se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus eu să caute furculițe și linguri boierești. S -a dus pe seară, după ce lumea se aciuase pe la case, a ales ce-a ales, că nu era decât lumina lunii, dar la întoarcere nu a văzut fântâna nou
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apă. Se reculese și azvârli pe mal afurisitele de bucăți de pepene, dar hainele i s-au udat leoarcă, de scalda fără voie ce a făcut-o. Ieși pe mal, adună rămășițele harbuzoaicei și le duse într-un tufiș spre râpa Gârceneanca, unde nimeni nu le-ar fi descoperit. Apoi, udă ca o paparudă, se strecură în colibă și așeză ciotul de secere în așa fel încât să nu se cunoască că a umblat mână de om cu el. Apoi se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
le-ar fi descoperit. Apoi, udă ca o paparudă, se strecură în colibă și așeză ciotul de secere în așa fel încât să nu se cunoască că a umblat mână de om cu el. Apoi se retrase și ea spre râpa Gârcineanca, unde se dezbrăcă de haine și le puse la uscat. Neavând parte să se înfrupte din harbuzoaică și fiindcă se făcuse amiază, a simțit cum foamea îi dă târcoale. Scoase din traistă merindele ce i le pusese maică-sa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și o luă spre imaș . Dumitru a priceput că s-a întâmplat ceva și porni după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de locul unde îi lăsase pe Roibu și Steluța la păscut, Cuța se opri. Privind spre fundul râpei, Dumitru îl vede pe Roibu culcat, cu capul într-o parte. Privind cu atenție, vede și urme de sânge
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de locul unde îi lăsase pe Roibu și Steluța la păscut, Cuța se opri. Privind spre fundul râpei, Dumitru îl vede pe Roibu culcat, cu capul într-o parte. Privind cu atenție, vede și urme de sânge, coboară în râpă și-l podidesc lacrimile, când vede carnea sfâșiată la crupa calului și la gât. îi pare rău că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
departe de locul unde îi lăsase pe Roibu și Steluța la păscut, Cuța se opri. Privind spre fundul râpei, Dumitru îl vede pe Roibu culcat, cu capul într-o parte. Privind cu atenție, vede și urme de sânge, coboară în râpă și-l podidesc lacrimile, când vede carnea sfâșiată la crupa calului și la gât. îi pare rău că i-a lăsat singuri de dimineață, dar așa i-a spus taică-su să se întoarcă și să-și facă lecțiile. Dar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Oamenii nu prea înțelegeau rostul acestei măsuri, frontul se depărtase mult spre apus și nu credeau că se va găsi vreun militar neamț care să lupte de unul singur. Ghiță Covrig mergând odată spre locul numit Inărie, văzu în fundul unei râpe un om pe jumătate dezbrăcat ai cărui pantaloni se vedea că sunt de uniformă nemțească. Omul rodea o coajă de bostan porcesc. Ghiță care auzise de ordinul dat de comandatura sovietică și știa că cine va prinde și aduce un
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu un sac de porumb, i-a sărit în spate prin surprindere și i-a prins mâinile la spate cu o bucată de frânghie. Militarul era slab și vlăguit de putere, nu s-a putut opune. L-a scos din râpă mai mult trăgându-l de păr și împingându-l să meargă spre comandamentul rusesc. Oamenii îi spuneau să se poarte mai blând cu el, nu era înarmat, dar Ghiță Covrig înverșunat, îi repezea, spunând: „Trebuie să-l predau, ce știți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ajungă acasă în Germania, a arătat o fotografie de familie în care era soția și trei copii și s-a rugat să fie îndurători cu el. Zadarnice au fost rugămințile omului, după vreo două ore a fost dus pe malul rîpei Racova și împușcat. Tălmaciul i-a spus lui Ghiță Covrig: „Ia-ți acum sacul de păpușoi, că de carne ți-ai făcut rost pe lumea cealaltă!” Mult timp consătenii l-au ținut de rău pe Ghiță Covrig pentru neomenia lui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și examene trecuse și se fălea cu cunoștințele căpătate în acea școală de prestigiu. Zilele de toamnă sunt scurte, serile veneau devreme și cei tineri își petreceau timpul în târgul Pungești, ce era despărțit de satul cu acelaș nume, de râpa ce cobora de pe imaș și se unea cu pârâul Racova, aproape de podul de la Zdrâncu. Târgul avea multe prăvălii și ateliere meșteșugărești, ținute mai ales de evrei. în târg Dumitru se întâlnea cu alți flăcăiandri cam de seama lui și bineînțeles
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]