2,283 matches
-
când trecuse pe la ei o fată care îl iubea - îl adora, ce mai! - pe Edi. Edi întârziase, era - evident - cu Anda. Fata se așezase pe un scaun în sufragerie, picior peste picior, și privea visătoare pe geam, așteptând absentă și răbdă toare sosi rea lui Edi, făcând totală abstracție de Bobo, ca și cum nici n-ar fi fost prin preajmă. Bobo aprinse veioza și, aplecat asupra unei foi de hârtie, începuse să i deseneze chipul visător, cu privirea îndepărtată. Când terminase portretul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ca să te omor acuma, pentru că ești un bou crescut la țăruș, mi-aș face păcat și nu știu dacă mi-aș mai căpăta mântuire sufletului, întrucât nu se știe de-om mai ieși teferi din mina asta de la Pietrosul Te rabd și te iert, deși cu un dobitoc, nu ai ce să vorbești, fraților, iar eu am vrut numai să vă zic ce cred: că omul degeaba s-ar îngrădi cu plângere și cu suspine, fiindcă așa ar ajunge la năruirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lucrul meu, eu hotărăsc când se cuvine și când are să fie timpul cel mai potrivit Dar eu zic să nu ne grăbim a băga în gură și cea din urmă fărâmă de mâncare și zic că e neapărată nevoie să răbdăm, fiindcă nu se știe cât mai avem a rămâne în zăcere sub lăcata Apelor, iar când om fi răzbiți de slăbiciune, cu ce o să ne mai înfiripăm, ca să nu ni se scurteze zilele date, înainte de vrerea Bunului Dumnezeu? Neînduplecându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
strigat Zicând:Ba să nu umbli cu amăgeli, cum ne amăgesc de sute de ani ciocoii și ai lor mișei, ci acum, pe loc, să faci la fiecare porția dreaptă, că dacă nu, îți mănânc eu carnea și sângele Și nemairăbdând numai zvâcnetul mâniei și iuțimea cuvintelor, s-a repezit în patru labe mergând pe puntea geamblacului sondei, unde era Enea Căpută și apucând de baiera traistei, unde numai nu începură amândoi a se lupta, ca niște urieși, unul încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
prin preajmă, să le brâncească restriștea, să o biruie și să o prăvale de deasupra capetelor, așa cum, sută-n sută, că vor face frații noștri de afară, cu Muntele și cu Apele din galeriile lui Iar de foame, se poate răbda încă mult și bine, fiindcă, după cum s-a pomenit de la Domnul și Dumnezeul nostru, Mântuitorul Iisus Hristos, care a postit cu bucurie mare timp de patruzeci de zile și de nopți, om îndura și noi, fără cârtire, triștea noastră Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
interesat, întrebându-mă cu voce firavă: ce faci, Bade Ștefane, că nu ai astâmpăr? Iar eu i-am răspuns că Ali Străilaș se teme să nu ne întreacă foamea și să facem precum corăbierii rătăciți de soartă pe mare, care răbdând ei, dincolo de puterile omenești și răzbiți fiind de nemâncare, se hotărăsc a-l trage, pe cel mai gras dintre ei, la sorți și omorându-l îl taie și-l mănâncă, așa izbutind să mai reziste în viață, până dă Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
laolaltă cu Daniel Mărăcinescu, care îl trăgea cât putea de subțiori pe cel spânzurat Că în adevăr, sătul de năpăstuirea Muntelui celui proclet, de urgisirea și de perfidia Apelor ce năboiseră în galerii, neaducându-și sufletul în starea de a răbda asuprirea Sorții, a frigului și a întunericului, Pamfil Duran încercase a-și scurta zilele și a-și curma viața ce-i fusese dăruită Ci noi, așa slăbiți și aproape neputincioși, cum ne aflam, nu ne-am lăsat până nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
furnica. Luând seama, însă, la sclipirile de mânie din privirea greierului-viorist, își drese insolența, emițând o placidă observație: Stimate oaspete, suntem datori ascultare, așa e rânduiala. Ascultare, zici? Destule sunt anotimpurile aspre, când ceasurile ard în noaptea friguroasă și noi răbdăm prinși în eterica încleștare a gerurilor. De aceea, în răgazurile dulci de vreme bună, noi ne dăruim pe de-a-ntregul desfătărilor, la care suntem gata, cu aripi desfăcute. Oh, necumpătaților! suspină tânăra furnică. Mult a mai păgubit, odinioară și neamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
avea timp de lipit atâta amar de abțibilduri. De unde bani, din nou bani. Noi fuseserăm mai modești vizând cu textele noastre tramvaiele și anunțurile gratuite. Modești, modești, dar nu le făcuserăm nici pe alea. Așa că ne câcâiam. Florin ne-a răbdat o vreme, apoi s-a Înfuriat și, probabil pentru că era proiectul lui, a plusat. Bătând cu palma În masă, a așezat pe ea două hârtii de cinci sute. Era o sumă mare pentru el. Așa că, impresionați, nu ne-am lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pisica cu șoarecele, nostalgice când privesc spre trecutul pierdut, triste când constată că ceva s-a stricat devinitiv în firea românului, incendiare când trebuie să apere adevăratele valori. Le era greu mai-marilor de la București să suporte asemenea sfidare, nu puteau răbda la nesfârșit. În noiembrie 1977 Ceaușescu a dat ordin "să i se închidă gura", însă atentatul a eșuat. Destinul hotărâse altfel decât "mâna lungă a revoluției". Monica Lovinescu scăpa cu viață și ieșea din spital pe proprie răspundere pentru a
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
n-a povestit din ce regiment provenea, căci între timp fusese rănit, ținut prin spitale de război, nu mai avea hainele de soldat și însemnele. E de înțeles că voia să uite infernul prin care trecuse. Ca prizonier de război, răbdând de foame, a învățat să gătească, imaginându-și mâncări ireale, învățând de fapt să trăiască integral în imaginație. (De acolo se trag "găinile de vânt" și alte metafore ale sale. ) Iar după 1946, ca ucenic al unui pietrar, avea să
Goethe Și Grass by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/8665_a_9990]
-
vei vrea, cu propria d-tale conștiință, despre cît ești d-ta de bun evreu și despre cît de prost evreu sînt eu. Vei putea avea voluptatea de a te indigna copios împotriva trădării mele de neam, dar nu mă rabdă inima să nu-ți spun că a înjura un om fără putința de a răspunde este un gest oribil, de o urîțenie ce îi servește în același timp și de pedeapsă. / Doresc din toată inima ca galbena d-tale broșură
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
fixat pe hârtie, cuvântul rămâne și poate provoca bucurie sau, după caz, suferință. Vorba cronicarului: "Nici ieste șagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicu. Cându ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda; dară în véci?" între categoriile de erori care ne agresează, cea mai pernicioasă pare să fie vehicularea, la întâmplare, a conceptelor. Lipsa de rigoare conceptuală poate induce confuzie în mintea cititorului cu un discernământ neîndeajuns familiarizat cu subtilitățile gândirii logice
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
nu crede cu una cu două câte i se spun, ci vrea să aibă iscălitură la mână, ca să poată apoi să se judece răzășește până-n pânzele albe când ar fi să aibă gâlceavă cu boierii cei mari, că până la împăratul rabzi încăieratul având înscris, dar încă fără dânsul. Dar de s-a putut, de nu s-a putut, e altă întrebare; numai noi știam vorba ceea: La tocmeală dușmănește, dar la plată frățește" și o țineam una și bună cu zapisul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se fixa cursul rublei de argint această din urmă era primită de negustori pe 3 și jumătate franci, iar pentru restul pieții era tinichea, încît cine avea poli imperiali de aur bea și mânca, iar cine nu se uita și răbda. Asta s-a întîmplat cele dîntîi două, trei zile după intrarea glorioaselor armii în țară, adecă până în momentul în care s-a obștit carte domnească în toată țara prin care se dispunea altfel. Cu un cuvânt generalității nu i se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țară. În vreme ce românii își varsă peste Dunăre sângele pentru o cauză străină, se hrănesc pe apucate, mor de foame, umblă goi și degeră, liberalii se îmbogățesc din rechizițiuni și din antreprize, din moșiile statului și din samsarlâcuri; în vreme ce un român rabdă la foame și frig și își varsă sângele fără ca să știe pentru ce, câțiva oameni vând cu un preț de nimic carele, boii și viața altor români. Ani și iarăși ani de zile vor trebui să treacă până ce se va
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu mai fi și tu atât de susceptibil..., când ai o soție atât de frumoasă, astea sânt fleacuri pe lângă fericirea de a te culca cu ea în pat... "Nu sânt măgar, zise el, să nu fiu susceptibil, cu toate că și măgarul rabdă să-i pui tot felul de poveri în spinare, dar nu uită că i le pui și când te aștepți mai puțin aruncă și poveri și tot și îți aplică și două copite în cur, dacă nu și mai rău
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în tine, credință în rostul vieții, în idealuri că omul e incomparabil... Ba e perfect comparabil, cu un catâr de pildă. Să nu facă nimic. Se uită la mine cu coada ochiului când mă vede că nu pot să mai rabd și mă apuc eu să fac ordine. În dulapuri, în bucătărie, în cămară, în biblioteca pe care tot timpul o răvășește... Îmi dispar cărțile, îmi descompletează cele mai frumoase ediții. Unde sânt cărțile mele? Nu zice nimic, se uită la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
durerile mari, din fericire încă de scurtă durată. Fusesem avertizat de medic... Își trase răsuflarea... "Da, slab ca mine, continuă ea, dar nu semeț ca taică-tău, am greșit când am spus că ești semeț... Fiindcă el n-ar fi răbdat să-i bage muierea mâna în păr și să-l gheruie pe față. Ar fi călcat-o în picioare și valencia, și-ar fi pus căciula pe-o ureche și pe-aici ți-e drumul. (Ce bizar suna în gura
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să-l gheruie pe față. Ar fi călcat-o în picioare și valencia, și-ar fi pus căciula pe-o ureche și pe-aici ți-e drumul. (Ce bizar suna în gura mamei acest cuvânt din jargonul puștesc, valencia!) Ai răbdat, cum am răbdat și eu. Ai înghițit ca și mine! O! exclamă ea parcă înspăimîntată, cât ai mai suferit! Te pomenești că i-ai cerut și iertare, ți-oi fi plecat și fruntea lângă patul ei...", "Nu, mamă, fii liniștită
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe față. Ar fi călcat-o în picioare și valencia, și-ar fi pus căciula pe-o ureche și pe-aici ți-e drumul. (Ce bizar suna în gura mamei acest cuvânt din jargonul puștesc, valencia!) Ai răbdat, cum am răbdat și eu. Ai înghițit ca și mine! O! exclamă ea parcă înspăimîntată, cât ai mai suferit! Te pomenești că i-ai cerut și iertare, ți-oi fi plecat și fruntea lângă patul ei...", "Nu, mamă, fii liniștită, nu mi-am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
săraci, dar mulți!" Da, confirmă ea, copii pentru ai căror părinți cincizeci de bani sau doi lei mai mult nu era o glumă, însemna o pâine mai puțin, pe care dacă n-aveai cu ce s-o cumperi trebuia să rabzi, că nu-ți dădea nimeni." "Absolutamente exact, zisei, s-ar putea spune că moștenindu-l pe tatăl dumneavoastră ați fi știut să conduceți fabrica în cunoștință de cauză." " Da, confirmă, eram perfectamente moștenitoarea duioșiei lui pentru micii clienți." Izbucnii în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
istorie, cum s-a supărat, parcă ar fi fost Cănuță om sucit, care se desparte de nevastă-sa din pricina unui crap ars, în timp ce înghițise mai înainte de la ea chestii mult mai... Așa e și mama, câte nu-i fac eu, rabdă de mă face să am remușcări, și când colo e și mirată că îi cer scuze. Și pe urmă deodată i se năzare din te miri ce, și degeaba fac mea culpa, nu uită, și abia așteaptă un musafir să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu-mi mai făcu nici o stricăciune, semn că fusese sensibilă la mâhnirea mea sau că mă găsea în sinea ei oarecum mai puțin vinovat decât maică-sa. Era liniștită, stătea alături lângă mine la birou și capacitatea ei de a răbda era uimitoare. În timp ce eu lucram ea colora desene și mă făcu și pe mine în diverse variante, aplecat asupra hârtiei, uitîndu-mă pe fereastră sau stând întins pe pat cu mâinile sub ceafă. Am auzit că o necăjești pe mama'', îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe sugestie, și în loc să trăim bucuria sincerității să trăim pe infinite temeri, cu minciuna drept numitor comun... " Ce e cu tine? zise ea apoi. Înțeleg, ți-e greu, dar mi-a spus avocatul că în curând o să fii liber. Mai rabdă și tu, că nu mai e mult..." Ne așezarăm pe banca de lemn. Totuși, Mircea o fi făcut el ceva pentru mine, fiindcă directorul penitenciarului mă ferise de aproape tot ceea ce e dur într-o detenție, și tocmai el fusese
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]