3,048 matches
-
Cui îi mai pasă astăzi de ideile noastre naționale mai mult decît de pălăriile noastre tari? Aha, este vechea pălărie, este vechea pălărie tare! Asta-i tot, Gerald, tînărul meu erou. În orice caz ne vom cruța oroarea de a răscoli din nou vechea ciorbă. Fii frumos, Gerald, trezește-te, convinge-mă de existența clipelor de neuitat. O, convinge-mă, am nevoie!251. Aici forma la persoana întîi a monologului interior sau tacit (cu sau fără ghilimele) alternează cu forma la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ci în oricare țară care a traversat experiențe similare. Realitatea este că societatea contemporană nu a găsit un substitut la rolul formativ pe care l-a avut, secole de-a rândul, sărăcia. Condițiile mai aspre te obligă să cauți, să răscolești, să nu te resemnezi. Nu îți dau liniște, pentru că, de fapt, nu ai ca alternativă decât să izbândești. Să cauți măcar o cale de a supraviețui. Belșugul, belșugul amorțește și anesteziază. Nu mai obligă la efort mare. Răspunde comodității noastre
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
putem folosi cu mai multă sau mai puțină inteligență. Evoluțiile demografice inegale reprezintă o provocare la adresa identităților: de grup, regionale, naționale. Dacă tehnologia poate induce inegalități reale, evoluțiile demografice disproporționate pot induce instabilități durabile. Prefacerile demografice de care am vorbit răscolesc tot ceea ce istoria a sedimentat în secole și secole; ele generează transformări de tip tectonic, profunde și cuprinzătoare, pentru că afectează structura de valori și obiceiuri, profilul cultural al unei populații. Ceea ce nu poate să nu conducă la tensiuni, ciocniri sau
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
imagine în Lumea Antică sunt poetul și artistul. Artistul și arta lui reprezintă de aceea pentru legiuitor un prilej permanent de îngrijorare. „Într-o cetate bine ordonată, arta este supravegheată și legiuitorul trebuie să aibă grijă să îndepărteze noutățile. Arta răscolește adânc pasiunile: ea este deci un lucru mult prea serios pentru a fi lăsat în seama artiștilor.” Artistul poate fi fermecător, trezind plăcerea, cea care îi conduce pe cei mai mulți dintre oameni. La fel ca retorul și sofistul, artistul reprezintă pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să subziste, el poate fi predicat doar la modul abstract și prin absurd. Este probabil ca, de fapt, „vidul” despre care vorbesc să fie deja în curs de umplere, printr-o criză și o reașezare care nu pot să nu răscolească întreaga națiune. Un exemplu în acest sens este așteptarea „morbidă” a loviturii de stat. De parcă ar fi vorba doar despre a „înlocui” grupul de oameni care ne-au guvernat într-un mod atât de înspăimântător vreme de treizeci de ani
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Războiul și prizonieratul, văzute prin ochii aceștia care, la fel ca ochii adevăraților poeți, văd tot și aleg esențialul, apar ca o bufonadă imensă: aceasta și deoarece De Gaetano are mult sentiment, dar nu este sentimental și moartea nu-l răscolește deci prea mult. Privirea pe care tânărul De Gaetano o aruncă asupra lucrurilor, în marea sa aventură, este cu atât mai poetică, cu cât trăiește și se exprimă la un nivel puțin spus practic: este vorba despre nivelul utilitarismului pur
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
am putut să scap,/ Un ochi perfid sucește pe-o parte și pe alta/ Chiar și ce i se pare că aș avea în cap.// Ofer de bună voie un vis numai al meu/ Știind că nu se poate să răscolești prin vise/ Ce nu-ți sunt la-ndemână și să nu vrei și tu/ Să le mai vezi altfel decât ucise.// Iau zâmbetul complice al celui ce-l primește/ Un semn de bun venit în lumea de afară,/ Colind un
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
fie prin emigrare în țările din jur, așa cum a făcut o parte a comunității armene. În concluzie, putem afirma că amintirea anului 1672 ca decisiv pentru pribegirea armenilor în Transilvania s-a impus ca urmare a intensității evenimentelor care au răscolit Moldova la acea dată dar și datorită refugierii la Bistrița a unor fruntași ai armenilor printre care s-a numărat și episcopul lor. Totuși o privire mai atentă a contextului ne arată că fenomenul a fost unul de durată, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
5. • Ibidem. • Pentru aserțiunile lui Constantin Garoflid din memoriul menționat de Gabriel Țepelea vezi idem, dosar 116/1941, f. 2 și urm. atitudinile de ieri. Aceeași oameni aliniază aceleași motive, pentru ca pământul să nu fie al celor ce l-au răscolit de veacuri: țăranul“80. La 23 ianuarie 1945, la Ministerul Agriculturii și Domeniilor a avut loc o conferință cu inspectorii regionali agricoli și cu directorii camerelor agricole județene. Aici, Ion Hudiță le-a declarat că guvernul se decisese să realizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Atena, preocupându-se, printre altele, de drepturile românilor macedoneni. A făcut parte din mișcarea legionară și, condamnat de regimul comunist în 1949, își sfârșește zilele în închisoare. Pasionat de cunoașterea trecutului, G. întreprinde călătorii în țară și în străinătate, răscolește arhive și biblioteci, vizitează muzee și monumente de artă, cercetează tradiția orală. A publicat proză (îndeosebi cu subiect istoric), articole, note și cronici, corespondență, însemnări de călătorie, piese de teatru, fragmente de roman, în „Epoca”, „Politica”, „Universul literar”, „Curentul”, „Cele
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
dă „sfaturi pe întunerec”, fie că își rememorează anii parcurși ori comunică impresii adunate de prin „sate și mănăstiri din România” sau de „pe drumuri depărtate”, fie că evocă „oameni cari au fost” sau rostește de la tribună cuvinte menite a răscoli și inflama conștiințe, el articulează frecvent propoziții pătrunse de un suflu care, cu trecerea timpului și perimarea unora dintre chestiunile abordate, nu și-a pierdut nimic din grifa stilistică, din prospețime, din puterea însuflețitoare sau flagelantă, din incandescență. Tot ceea ce
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
liant pregătirile pentru nuntă, apoi ziua cununiei, când mireasa refuză, inexplicabil, să meargă în fața altarului, iar mirele, furios, intră cu buldozerul în sere, călcând un lan de porumb, omorând câini etc., în timp ce altcineva provoacă un incendiu. E o lume dementă, răscolită de convulsiile demoniei. În Marx librarul (2003) sunt zugrăviți pescuitorii în ape tulburi ai tranziției. Ca și în alte scrieri - nu atât Biblioteca din Alexandria, cât, de astă dată, Cina cea de taină - prozatorul folosește tehnici complicate, suprapune perspectivele și
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
împins până la tiranie. Inferior intelectualicește Tofanei, Rudy se dovedește nu mai puțin îndărătnic decât ea în hotărârea de a nu se întoarce la viața pe care o lăsase în urmă. Zgândărită de atitudinea condescendentă a lui Castriș, trufia Tofanei e răscolită până în străfunduri de refuzul lui Rudy. Această trufie este reversul, răzbunarea umilințelor îndurate de înaintașii ei obscuri, apăsați și diprețuiți. Trezită în ființa studentei, nepoata hingherului Sbilț se dezlănțuie năprasnic. Bunicul ei „pedepsea” făcând „hăț cu sbilțul”. Printr-o stratagemă
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
au pentru a salva aparențele, adică pentru a-i face mamei o înmormîntare decentă". Și mai există alte multe însemnări despre tragedia morții mamei sale, la a cărei înmormîntare nu a putut lua parte. Ca aceasta: "Moartea mamei mi-a răscolit tot trecutul, care, dintr-o dată, s-a reînsuflețit. Asemeni morților, și eu am viața în urma mea". Apoi a fost din nou îndurerat la vestea morții surorii sale. Alcătuit din iritare și veșnică disperare, era pururea nefericit. "Disperarea - credea - îmi vine
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
deschidca într-o garafă vechecu gura ciobită șiformă de trup ofilitce picură în pocale uitatede vremesufletulstrop cu stropîntr-o veșnică alinare... XXII. DESCĂTUȘARE, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015. Alergând desculț prin ploaie, Neputând să răscolesc, Cu privirea mea, eterul, M-am decis să ocolesc Drumul drept ce taie lumea Dintr-o parte în cealaltă, Supărat pe a mea soartă, Am să las pe toate baltă. Îmi ascund ochii sub iarbă, Cu pământul mă-nfășor Și
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
Fără formă ori culoare, De substanță dezbrăcat. Și-am să fiu o adiere, Vânticel uitat de timp, Râsul de pe gura ta-mi Va fi veșnic anotimp. Voi sculpta-n nisip destine, ... Citește mai mult Alergând desculț prin ploaie,Neputând să răscolesc,Cu privirea mea, eterul,M-am decis să ocolescDrumul drept ce taie lumeaDintr-o parte în cealaltă,Supărat pe a mea soartă,Am să las pe toate baltă.Îmi ascund ochii sub iarbă,Cu pământul mă-nfășorși de voi renaște ,iară
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
așternut peste ea amintirile clipelor brumate. Pas cu pas, vorbă cu vorbă, ca dorurile unui sfârșit de gerar printre offurile neștiute ale întunericului. VREAU SĂ MĂ ROG Nu dorm de multă vreme. Am uitat de când. Sub învolburarea neliniștii sfârșitului, care răscolește împrejurul. Îmi vin în minte vorbele unei rugăciuni, auzite seară de seară în copilărie. Spre înserare, când orătăniile se retrăgeau în cotenețe, glasul de mulțumire al bunicii pentru clipele de respirare și îmbucăturile curate. Intra în odaie transfigurată. Într-un
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
toate atitudinile negative determina comportamente negative. Insubordonarea se manifestă În ceea ce oamenii fac și nu În ceea ce ei cred. Cum să aplicăm această poruncă: Să ne concentrăm atenția asupra acțiunii dorite și nu asupra persoanei În cauză pentru a nu răscoli dorința de autoapărare. Trebuie să modificăm comportamentul și să lăsăm ca acesta să schimbe atitudinea. Dacă motivul este suficient de atrăgător, copiii sunt tentați să Încerce să-și schimbe comportamentul. Observând avantajele pe care le-au pierdut prin comportamentul precedent
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
a stăpâni replica și virtuțile ei expresive, astfel încât personajele să se definească extrem de repede, să-și afle o stare civilă din primele schimburi de cuvinte [...] Nici un alt dramaturg dintre cele două războaie n-a avut o asemenea artă de a răscoli vermina sufletească, toate defectele imaginabile - folosind atât de puține mijloace. Comicul este bineînțeles cel verbal, în descendența directă a lui Caragiale. VALERIU RÂPEANU SCRIERI: Intermezzo, București, [1943]; Cântecul de nuntă, București, 1946; Darul frăției, București, 1953; Dreptate, București, 1953; Dulapul
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
de ce dă la lumină din rafturile arhivelor, nu intervine, decât foarte rar cu observații personale, nu comentează, ci relevă totul prin glasul scris al ziarelor sau revistelor. Autenticul faptelor și ideilor transformă cartea într-un izvor de meditație ce-ți răscolește pentru multă vreme gândurile în lucrarea lor perpetuă de descifrare a neînțelesei treceri. Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr-o „istorie” într-o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
Când se va ridica la ceruri, când va coborî pe pământ, în toată slava sa, când va face ca demonii preschimbați în îngeri să‑i împlinească toate dorințele cu frică și cutremur. Va trimite falange de demoni în munți [să răscolească] peșterile și crăpăturile pământului ca să îi găsească pe cei care s‑au ascuns de la fața lui și să‑i aducă să i se închine. Va însemna cu pecetea sa pe toți cei care i se vor supune; iar pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
București, ca bilunar, la 4 octombrie și la 31 octombrie 1918, sub direcția lui Gala Galaction și L. Algazi. Editorialul Din prag, semnat de Gala Galaction, definește momentul apariției ca fiind anul „unor noi germinări literare în câmpul răvășit și răscolit cu fierul al vieții noastre românești”, când menirea unui scriitor este de a fi „un generos dascăl de istorie și sociologie”. Pe aceeași linie, L. Algazi va pleda în Profeții pentru „militantismul cultural”, împotriva diletantismului și a artei pentru artă
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
Din toate minunile lumii nici una nu este așa de uimitoare ca omul. Cu ajutorul vânturilor năpraznice el spintecă valurile care mugesc În jurul lui. Pe cea mai mare divinitate, Pământul cel neschimbător și neobosit, el Îl brăzdează În fiecare an și Îl răscolește cu plugul. La fel știe să atragă și să Încurce În ochiurile lanțului neamul zburător al păsărilor, animalele sălbatice și peștii mărilor. Prin vicleșugul lui stăpânește fiarele codrului și se pricepe să deprindă cu jugul pe telegarul cu coama frumoasă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este mai bun, mai sfânt în sufletul omului, pentru lupta înfrățitoare prin cultură. [...] Ea cheamă în jurul ei pe toți învățătorii localnici, precum și pe cei veniți de peste Prut, întovărășindu-i ca frați și colegi prin serviciul aceluiași ideal de cultură, care răscolește și înalță sufletele peste neînțelegerile mărunte”. Se publică schițe și nuvele de Traian I. Cristescu, Al. Vlahuță (Triumful așteptării) și Mihail Sadoveanu (Dușmanul cel mare). „Mărunțișuri” e o rubrică miscelanee, care conține scurte recenzii de C. Ene (probabil același cu
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
cal,/ a trebuit să mă nasc pentru tine iar tu/ pentru ce m’ai ales?» Infernal/ ondulându’și spinarea, tăcu.// «Pentru ce ești atât de molâu, de docil,/ pentru ce nu nechezi?» Și simțindu-l că plânge,/ cu pinteni adânci răscoleam în țesutul fragil./[...] Picioarele mele sunt roșii de sânge[...]// «O, zisei atunci, umoarea aceasta eu o cunosc,/ curge’n vinele mele, tu n’o poți avea.»/ și plin de mânie, lovii cu cravașa mea, pleosc!/ în ochii ființei aceleia, care
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]