2,625 matches
-
vizibilă a coastelor. Ne spunea că e nevoie de un nou papă care să trăiască printre cei nefericiți, în loc să se roage pe un tron, și că trebuie să trecem cât mai repede la fapte. Ne privea țintă cu ochii lui rătăciți, dând din cap și repetând întruna: ,, Da". cât mai repede cu putință!" Apoi s-a liniștit dintr-o dată și, cu vocea stinsă, ne-a spus că trebuie să-l alegem dintre noi, să găsim un om întreg, cu toate cusururile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
îngerii mei răi, în slava cerului olandez, și privesc cum urcă spre mine, ieșind din cețuri și ape, mulțimile ce se îndreaptă către Judecata de Apoi. Se înalță încet și, iată, îl văd venind pe cel dintâi. Pe fața-i rătăcită, pe care și-o ascunde pe jumătate cu mâna, citesc tristețea condiției comune și deznădejdea de a nu afla scăpare. Iar eu îi plâng fără să-i dezleg, îi înțeleg fără să-i iert și, mai cu seamă, simt, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Să nu te iei după mulțime ca să faci rău; și la judecată să nu mărturisești trecînd de partea celor mulți, ca să abați dreptatea. 3. Să nu părtinești pe sărac la judecată. 4. Dacă întîlnești boul vrăjmașului tău sau măgarul lui rătăcit, să i-l aduci acasă. 5. Dacă vezi măgarul vrăjmașului tău căzut sub povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să-i ajuți să ia povara de pe măgar. 6. La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Atunci cinci Sia crezuse că e chemată de Lică, în așteptarea ei nerăbdătoare, se arătase tirană și maltratase pe Rim cu vorbe necugetate și cu atitudini disprețuitoare. Rim înălțase psalmi de pătimire. în dreapta lui cuminție socotea' pe Sia drept oaie rătăcită. Avea însă lungi socotințe cu sine despre ce era de făcut. Aflase despre scrisoarea trimisă de Lică fetei. Era, oare, bine să încerce un demers pe lângă acel tată așa de scump pentru a-1 readuce sau trebuia să caute a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ales, să liniștească pe Elena, făcând din concert un bloc de apărare în jurul ei. - E bine așa! zisese Elena, regăsindu-și cumpătul și cu o supunere de copil. ' 267 Rămas în mijlocul odăiei, cu urechi care pocneau, Drăgănescu avea un aer rătăcit, ncștiind dacă Elena, în adevăr, îi întinsese lui mâinile și dacă ar fi trebuit să le ia. Nory se apropie de el și îi spuse noutatea. Rim plecase neobservat. Probabil cunoștea evenimentul dinainte și venise numai pentru a face față
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
va cocli. Ești dezamăgită... totul pleacă de la centru obosită, târându-ți pașii te vei întoarce acasă. Când îți schimbi bluza cu năsturași de argint mă găsești pierdut în buzunărelul din colț, mă arunci plictisită. Eu fac poezele în alt ungher rătăcit; iubirea redusă la un joc spiralat neîntrerupt și absurd, bagatelă în veșmânt de primadonă. Gândești obsesiv: copilele pătrund în tanga din folie diamantată, băieții vor numai tricouri de firmă dacă și soțul face grevă fără venituri cât vei rezista? Furioasă
Femeia ?nceputului de mileniu by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83707_a_85032]
-
rămas la mine, făcând curățenie în bucătărie și în baie. Nu era deloc entuziasmată, dar a fost absolut necesar. - Îmi lipsești foarte mult. Mult de tot. Ăsta-i adevărul. - Da? - Voi încerca să scriu și eu o carte. Părea ușor rătăcită. - Nu ai într-adevăr pe nimeni? - Nu, dragă! N-am văzut decât tipe mascate pe aici, pe la Marea Egee. Pe față îi apăru un zâmbet scurt și o privire de satisfacție. Nu-mi ieșea din minte zâmbetul ei. Implica ceva ce
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
că totul are un sfârșit Că-i ireal ce-n cugetarea mea se înfiripă. Zadarnic silesc căderii să îi pun zăgaz, M´agăț grăbit de ciotul secundei ce urmează, Suflarea Cosmică nu îmi mai dă răgaz, Și Tihna de Universul rătăcit se´nstrăinează Mă las cuprins de Haosul nedesluțit Și-apoi împins de ritmul său prea infernal Din Lumea cea bizară a visului închipuit, Dezmeticit, ajung din nou pe un tărâm banal, UNDE și CRONOS de mult a ADORMIT.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93384]
-
se răsucește-ncet în sine, Uimită Umbra se rătăcește, sfioasă, în lumină Și´apoi sărută întristate Nopți senine Descătușată-n chinuri sub maldăr de rășină. Timpul, istovit, se zbate, năruit, în nemișcare Clipa nezămislită e amăgită în surghiun, Iar Universul rătăcit, se zbenguie fără suflare În mintea scăpărătoare a unui biet nebun. Pe malul lacului, străvechi, de secetă ucis, Nălucile Rusalcelor nu contenesc în joc Și cum Ursita crudă, cu milă ți-a prezis Te-nlănțuiesc în ceata lor, cu´atâta foc
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93386]
-
în seara aceleiași zile. A doua zi, își deschise ochii de șase ori, după socoteala lui Karin. De fiecare dată, privea un film de groază devenit realitate. Fața începea să i se miște ca o mască de cauciuc. Privirea lui rătăcită o căuta. Ea stătea lângă patul lui, simțind că alunecă pe grohotiș pe buza unei cariere adânci de piatră. —Ce e, Mark? Spune-mi. Sunt aici. Se milogi de asistente să-i dea ceva de făcut, orice, oricât de mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
slabă. Orice distrugere masivă de habitat le va fi fatală. Nu uita, lebedele de iarnă au fost odată la fel de numeroase ca și cocorii. În câțiva ani, o să ne luăm adio de la ceva ce există încă din Eocen. Rămăsese aceeași oiță rătăcită pe care o adoptase fratele ei, hoinarul sfrijit care vedea lucruri pe care ceilalți nu le puteau vedea. Era ceea ce Mark ar fi putut deveni la un moment dat. Micul Mark. Animalele mă plac. Dacă sunt într-un asemenea pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sa. Se îndrăgostise mai întâi de Sylvie la telefon. De fiecare dată când călătorea, își aducea aminte de asta. Intrară într-o cadență, discutând așa cum o făceau aproape în fiecare seară, de o treime de secol. Îi descrise pe bărbatul rătăcit, pe sora sa îngrozită, instituția de recuperare antiseptică, îngrijitoarea ciudat de familiară, orașul dezolant cu douăzeci și cinci de mii de locuitori, luna uscată de iunie, pământul gol, plutind în mijlocul lui niciunde. Nu încălca etica profesională; soția lui îi era colegă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Weber ei. Era cea mai vagă promisiune pe care i-ar fi putut-o face. Karin se uita întrebător la Weber. —Nu mai veniți înapoi? O privi cu expresia de respect prietenos cu care câștigase încrederea câtorva sute de oameni rătăciți, anxioși - toată siguranța pe care o pierduse în timpul nopții. —Plecați? întrebă Bonnie, bosumflându-se. În realitate, nu arăta deloc ca-n poză. Dar de-abia ați venit. Mark țâșni în picioare. —Stai așa. Nu, doctorașule. Nu pleca. Îți interzic. Îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
urmă cu opt ani, îi crăpase buza cu un dos de palmă pentru că-l făcuse „cretin neserios“. Acum ar putea să-i facă rău de-adevăratelea fără ca măcar să-și dea seama. O să rămână blocat aici pentru totdeauna, cu mințile mai rătăcite decât tatăl lor, incapabil să se țină de o slujbă, uitându-se la emisiuni cu animale și răsfoind albume de artă, reacționând la cea mai mică iritare cu explozii de furie. Apoi dând înapoi, buimăcit, ca și cum nu i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mereu lui Karin să vină la ea în orice situație. Poate că mințise. Dar se adună repede și reuși să zâmbească amabil. — Hei, drăguțo! Toate bune? Se așezară și stătură de vorbă în camera comună, cu televizorul, înconjurate de cei rătăciți și incontinenți. Eu nu-s avocat, îi spuse Barbara. Ar fi o nebunie până și să-mi pun problema să-ți dau eu ție sfaturi. Presupun că ai putea forța lucrurile, dacă vrei. Ești tutorele lui legal, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lui Mark Schluter. O să le povestească și ce i se întâmplase lui după întâlnirea cu bărbatul-copil. O să facă o mișcare pe care neuronii lor oglindă vor fi siliți s-o imite. O să-i piardă într-un labirint de empatie. Obișnuiții rătăciți se adunară ciorchine în jurul catedrei. Încercă să asculte fiecare întrebare, să acorde fiecărei observații toată atenția de care era capabil. Patru studenți, cu anxietăți de sfârșit de semestru. Chiar în spatele primului val mai așteptau patru. Cercetă sala, fără să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să-l spună. Bătălia se dă în tot corpul lui. Se zbate să ajungă la lucrul aflat la doar un metru de el. — Creierul meu, toate bucățile alea separate, care încearcă să se convingă una pe alta. Zeci de cercetași rătăciți care agită niște lanterne de doi bani în pădure, noaptea. Unde sunt eu? Weber ar fi putut spune povești. Cei afectați de automatism, cu trupurile mișcându-se inconștient. Cei cu metamorfopsie, chinuiți de portocale de mărimea unei mingi de plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tot el m-a îndemnat să am răbdare și să le privesc pe toate prin ochii lui Hristos, prin ochi de porumbel. Racla cu moaștele Sfântului Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei, ce se păstrează în biserica mare a Mănăstirii Secu Daruri rătăcite Mănăstirea Secu, în clepsidra timpului, numără nenumărate generații de călugări, care s-au nevoit în multe chipuri la întărirea și înflorirea mănăstirii lor. Unii și-au încrustat urma pe papirusul vremii, alții și-au trecut sub tăcere ostenelile lor. Și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
spaime, se putea găsi ceva, ca o jalnică și indestructibilă sămînță vie, un fel de blîndețe ascunsă, o dorință timidă, aproape speriată, de a găsi o fărîmă de prietenie, de duioșie, chiar de dragoste, În mijlocul vîrtejului de bărbați decăzuți și rătăciți pe care-i slujeau. Iar această dorință timidă și totuși inerentă de a stabili o legătură mai caldă și mai delicată, chiar și În practicarea meseriei lor, ieșea la iveală uneori Într-o formă caraghioasă, În timp ce treceau obosite printre mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Brooklyn, zic. Trebuie să te-neci În altă parte, În ocean, unde-i apă. — Să te-neci! zise tipul privind harta. Să te-neci! Doamne! Acum Îmi dădeam bine seama că nu era În toate mințile, avea o privire cam rătăcită cînd se uita la. tine și nu știam de ce e-n stare. Ne apropiam de o stație, nu era stația mea, dar m-am dat jos și am așteptat metroul următor. — Ei, rămîi sănătos, șefule! zic. Și fii atent!. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tărîmul Întunecat din prima clipă cînd pășim În el și, deși nu avem mijloace, nici dovezi, nici cuvinte pentru ceea ce simțim, avem ceea ce avem, știm ceea ce știm, sîntem ceea ce sîntem. Dar ce sîntem? SÎntem niște oameni goi, sîntem niște americani rătăciți. Cerurile nesfîrșite și pustii se boltesc deasupra noastră, zece mii de oameni pășesc prin sîngele nostru. De unde vin toate - sentimentul necunoscutului, recunoașterea imediată, frînturile nelămurite de amintiri bîntuite de visuri? De unde vin toate - foamea permanentă și dorul sfîșietor? Și muzica sumbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
toți În aceeași direcție, unii spre casă și spre certitudine, alții spre un liman nou, spre speranță și foame, spre presimțirea Înălțătoare a bucuriei, spre promisiunile unui oraș strălucitor. El știa că se Îndreaptă din nou către casă. Patru suflete rătăcite Deodată, În miezul verde al lui iunie, am auzit din nou glasul tatălui meu. În anul acela am Împlinit șaisprezece ani; cu o săptămînă Înainte venisem acasă după primul an de colegiu și marele fior și amenințarea războiului, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Cum? Ce spui? (Doamne, Dumnezeule! Un neam de hoinari!) Dragul mamei, dragul mamei... ce-i asta? Iarăși vapoare! CUPRINS FĂRĂ SCĂPARE MOARTEA - SORA CEA MÎNDRĂ CHIPUL RĂZBOIULUI NUMAI MORȚII CUNOSC BROOKLYN-UL ÎNTUNERIC ÎN PĂDURE, NECUPRINS CA TIMPUL PATRU SUFLETE RĂTĂCITE GULLIVER VAGABONZII ÎN AMURG O FATĂ DIN GRUPUL NOSTRU CEI DE APROAPE ȘI CEI DE DEPARTE ÎN PARC CEI DIN OLD CATAWBA CIRCUL ÎN ZORI PĂIENJENIȘUL PĂMÎNTULUI . Da!... Bun!... și puțin de-acolo... (În germ. În orig.). . Iepuraș (engl.). . Vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
apare, în cadrul tribunei partidelor parlamentare, zâmbitor și castrator, același Vadim Tudor herțogul cuvânt care de la hersek vine, care vrea să spună comandant de oaste. Spune ce spune herțogul Vadim despre nelegiuiții ghiauri, despre moș țărăniștii, fie-le mormântu' luminat, despre rătăciți și despre îndreptarea lor prin divane și pedepse înfricoșate administrate de spahiii renumiți ai fostei oștiri permanente a Securității pe numele ei turcesc bölük halkî. Pe cum se arată el la televizor pe dată în bar se aude un murmur
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în sapă de lemn? Nu au spus pedesereii și au recunoscut și ai lui Constantinescu că taman așa e, că e nenorocire". Nu e chiar așa", bombăn, "poate fi și mai rău", îngaim, și el mă privește ca pe un rătăcit și-mi spune de la obraz că mai rău nu se poate; geaba îi spun că "uite, a apărut ceva creștere economică, ceva tot au făcut ei, nu e chiar așa", mormăi, și nenea se uită la mine ca la un
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]