25,611 matches
-
paradis al ghe?urilor": Nostalgia lui [Toma Nour] de puritate ??se?ta o Împ?care În paradisul ghe?urilor lui Odin, Într-o zon?, deci cristalin? "; un ? paradis selenar": "Că ?i paradisul selenar din ??rmanul Dionis, paradisul polar ar p?rea pustiu, dac? n-ar face posibil? realizarea erotic? ". Alteori este utilizat un sinonim al termenului „paradis" -„Eden": „Lumea ghe?urilor, la care ader? spiritual creatorul din Odin ?i poetul ?i care fascineaz? pe Toma Nour e, mai mult decât aceea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nenum?ratele exemple care ar confirma ideea c? topos-urile poetice devin, În crea?ia eminescian?, simboluri, imagini ale unui univers mitic pe care poetul Îl creeaz? În opera să. La un prim nivel al utiliz?rii sale, ar p?rea c? acestea reprezint? doar o func?ie „ornat?" simplu detaliu estetic al unui cadru natural. Dar, pentru Eminescu, natura are virtu?i metafizice, se organizeaz? Într-un sistem de semnifică?îi filozofice, mitice; ea are un În? eles aparte ce
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i „model ?i, cu timpul, un mit al spiritualit??îi noastre" , Eminescu ?i-a construit astfel propriul s?u univers mito poetic, concentrându-se, dup? cum remarcă E. Simion, În jurul a opt mituri care: „... vin ?i dispar pentru a reap?rea În alte poeme, sub Înf?????ri ?i conota?îi schimbate. Ele comunic? Între ele ? i adeseori, f??? de veste I?i schimb? locul Întrun discurs, cum este cel romantic, În care am? nuntul este observat din unghi cosmic ". Este vorba
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o influen?? a?a de binef???toare, odihnitoare ?i În????toare? Fiindc? luna este obiect al intui? iei, nu al voin?ei: « Stelele nu le dore?te nimeni, ne bucur?m numai de str?lucirea lor » (Goethe). Luna e m?rea??, adic? ne dispune pentru ??re?ie, c?ci ea, f??? de raport cu noi, vecinie str?în? de fr?mântarea de pe p?mânt, trece ?i vede totul, dar la nimic nu ia parte. De aceea, la vederea ei, voin?a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Întregului univers: „ Cu cat lumina-i dulce pe lume se m?re?te Cresc valurile m?rii ?i ??rmul negru cre?te ?i aburi se ridic? din fund de v?i spre dealuri. O insul? departe s-afost ivind din valuri; ??rea că s-apropie mai mare, tot mai mare, Sub blândul disc al lunii, st?pânitor de mare ". Luna este Ins? nu numai un simbol al universului transfigurat În chip magic Într-o feerie nocturn?, ci ?i imagine a ideii de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
blândă lun? Ce ne g?șea Îmbr??????i ?optindu-ne-mpreun? ". Aceea?i lumin? blând?, ocrotitoare Înv? luie umbră codrilor de brad, dând via?? apelor izvorului: „ Sus În brazii de pe dealuri Luna-n urm???ine straj?, Iar izvorul, prins de vraj?, R???rea sunând din valuri". (Povestea teiului") Este aceasta „o strof? de o intens? sugestie liric?, ob?inut? cu cele mai simple mijloace", „o atmosfer? de labirint al iubirii" În care „farmecul vr?jit" al razelor lunii Insufle???te codrul, face ca
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
simbol al spiritului divin „destinat s? se Întrupeze cu lumina să pur? În geniu". În mijlocul miilor de stele sortite pieirii, Luceaf? rul e rază de lumin? desprins? din fuiorul ve? niciei: „ Un cer de stele dedesupt Deasuprai cer de stele ??rea un fulger nentrerupt ???? citor prin ele", este lumina care d? orizont spa? iului Îngust al cunoa?terii umane: „ Dar un luceaf?r, r???riț Din lini?tea uit?rii, ?? orizont nem?rginit Singur????îi m?rii". Ochii vis?tori ai
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tan?r, Înf??urât În manta-mi, Ochii mei n????m vis?tori la steaua Singur???? îi". (Od?-În metru antic) Desprinse parc? din picturile pe care poetul le privea În bisericile Moldovei sau pe care, „fiind ??iet" le Întrez?rea „printre pleoape", colindând ??durile fermecate ale Ipote?tilor, aceste „pagini Înstelate" relev? că ?i celelalte topos-uri poetice care alc?tuiesc universul poeziei o multitudine de semnifică?îi artistice imaginile poeziei lui Eminescu „nu sunt În func?ie de gandire
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În fântâne" (Sară pe deal), „Îngâna-ne-vor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin? a), „murmurul cel dulce / Din izvorul fermecat" {F?t-Frumos din tei), „al m?rii aspru cânt" (Meii om un singur dor), „izvorul prins de vraj? ????rea sunând din valuri" etc, des? văr?ind frumuse?ea magic? a acestui „Eden" al poeziei eminesciene, unde „pe-um?rul Dochiei mandre cânt? pas?rea m?iastr?" (Memento Mori). Lacul, ca stare de suflet, ca mod de a fi În acest
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din tei), „al m?rii aspru cânt" (Meii om un singur dor), „izvorul prins de vraj? ????rea sunând din valuri" etc, des? văr?ind frumuse?ea magic? a acestui „Eden" al poeziei eminesciene, unde „pe-um?rul Dochiei mandre cânt? pas?rea m?iastr?" (Memento Mori). Lacul, ca stare de suflet, ca mod de a fi În acest univers „orfic", are propriul s?u „glas" („Îngâna?i de glas de ape") ale c?rui ecouri „ating" Ins??i „r???cină fiin?ei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tei); „Îngâna-nevor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin?a); „vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind; / Ele trec cu hărnici unde ?i suspin?-n flori molatic", „Singuratece izvoare fac cu valurile larm?" (C? linfile din poveste); „izvorul prins de vraj? / R???rea sunând din valuri" (Povestea teiului). Undele apei care „coboar?-n ropot dulce din ț??? anul pr???latic" ori „sar În bulg?ri fluizi peste prundul din r?stoace / În cuibar rotind de ape" (C?lin -file din poveste), sclipirile de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
în? „un codru vechi", iar colonadele erau „mun?i În ?ir"; sc?rile negre „de stânci" duceau „sus În palat", ??tre o vale adânc?? ?i Întins? ț?iat? de un fluviu ??trân gr?dina zânei, În care Ins??i pas?rea ??iastr? I?i are s?la?: „Apoi ea prinde-o pas?re ?? iastr? De aur, se a?az?-ntr-a ei aripi / ?i zboar?n noapte printre stele de-aur". Fantezia poetului nu are limit? În a crea astfel de spa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În poemul „Sarmis", când, Înv?luit? de lumina lunii ?i a stelelor-icoane, natura prime?te În mijlocul ei perechea de Îndr?gosti? i. La chemarea cornului, acelea?i animale mitice I?i fac apari?ia: „ Din codrii singurateci un corn p?rea c? sun? S?lbatecele turme la ??rmuri se adun? Din stuful de pe mla?tini, din valurile ierbii ?i din poteci de codru vin ciutele ?i cerbii, Iar caii albi ai m?rii ?i zimbrul zânei Dochii Întind spre ap? gâtul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i mit, este permanen?a, Întruchiparea ideii de „spe??", opus? devenirii ?i limitelor timpului, ?i, prin această, simbol al refacerii unit??îi primordiale a naturii: „ Ce mi-i vremea, când de veacuri Stele-mi scânteie pe lacuri, ?? de-i vremea rea sau bun? Vântu-mi bate, frunza-mi sun?; ?i de-i vremea bun?, rea, Mie-mi curge Dun?rea. Numai omu-i schimb?tor, Pe p?mânt r???citor, Iar noi locului ne ?inem, Cum am fost a?a r?mânem: Marea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
timpului, ?i, prin această, simbol al refacerii unit??îi primordiale a naturii: „ Ce mi-i vremea, când de veacuri Stele-mi scânteie pe lacuri, ?? de-i vremea rea sau bun? Vântu-mi bate, frunza-mi sun?; ?i de-i vremea bun?, rea, Mie-mi curge Dun?rea. Numai omu-i schimb?tor, Pe p?mânt r???citor, Iar noi locului ne ?inem, Cum am fost a?a r?mânem: Marea ?i cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna ?i cu soarele, Codrul cu izvoarele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
al refacerii unit??îi primordiale a naturii: „ Ce mi-i vremea, când de veacuri Stele-mi scânteie pe lacuri, ?? de-i vremea rea sau bun? Vântu-mi bate, frunza-mi sun?; ?i de-i vremea bun?, rea, Mie-mi curge Dun?rea. Numai omu-i schimb?tor, Pe p?mânt r???citor, Iar noi locului ne ?inem, Cum am fost a?a r?mânem: Marea ?i cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna ?i cu soarele, Codrul cu izvoarele ". Este acesta cel mai frumos
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
amabil. MINISTRUL: Aș vrea să facem o înțelegere, doamnă... JENI: Domnișoară. MINISTRUL: Cum domnișoară? JENI: V-am spus că nu m-am măritat încă. MINISTRUL: Da... Dar ai să te măriți... Ai să faci copii... De ce să fii atît de rea? Vreau să facem o înțelegere. Cum să-ți spun...? JENI: Puteți să-mi spuneți Otilia. Sau Venera. MINISTRUL: Bine, Otilia. Ca să vezi! Colaborăm de atîta timp și eu nici n-am știut că te cheamă Otilia. JENI: Sau Venera. MINISTRUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ai văzut și tu. Numai că mie mi-au folosit. CHARLES: Discuția asta mă plictisește. EMMA: Sînt sigură. Pentru că n-o pricepi. CHARLES: Eu mă duc să mă culc. E tîrziu. EMMA: E devreme! Prea devreme! CHARLES: N-ar fi rău să vii și tu... Pari obosită. Noapte bună! (Iese. Emma se mai joacă puțin cu borcanul cu otravă, apoi îl lasă. Bătăi în ușă.) EMMA: Cine e? ION (de afară): Eu... EMMA: Care eu? (Deschide totuși, intră Ion, pușcă-căriaș nebun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care pentru o femeie este doar o viitoare ciorbă de văcuță, pentru voi este un adversar. TOREADORUL: Ce facem acum? Nu pot să pun altceva decît adevărul. Și mă vor crede pînă la urmă... EMMA: Aș! Justiția noastră e cam rea cu aventurierii; faptul că ai sîngele iute o să-i impresioneze totuși pe jurați și-o să scapi doar cu vreo doisprezece ani de ocnă. TOREADORUL: Și atunci? EMMA: Îți dau o șansă. O să fugim împreună. Lăsăm în urmă un cadavru, sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mai faci ce mi-ai făcut, că mor. Parol? Zău, mă omori! Nu ți-e milă ție de mine? A scăpat sărmanul! Ce comedie! Nu, nu mai voi! Îți pare bine de ce-ai făcut? Așa e. Sînt o femeie rea! Zău, țațo! Parcă mă-ncearcă niște friguri! Nu da! Nu da că fac scandal! Ai uitat că sînt fiică din popor. Că sînt violentă. Ai puțintică răbdare. Viceversa! Viceversa! Ce cald mi-e. Lucrează magnetismul. Viceversa, boule! Vino tu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de nu se va putea și din unul axiologic. Pentru început, un dramaturg și un critic, amîndoi editați în colecția "Nouăzeci" a editurii Phoenix, amîndoi postmoderni în toată puterea cuvîntului (atîta cîtă e), amîndoi inteligenți, cultivați, ironici și în special "răi". Dramaturgul e Horia Gârbea și cartea lui spune aproape totul încă din titlu: Doamna Bovary sînt ceilalți. Sînt "patru texte pentru teatru" de o savoare literară incontestabilă, egal și justificat revendicată de ingeniozitatea țesăturii dramatice, de subtilitatea probelor de intertextualitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
tatii - și tonul melodramatic pe care taică-său i se adresase, tandrețea neobișnuită a vorbelor lui l-au descumpănit pe Lucian, care s-a apropiat supus, mai degrabă spășit, și s-a lăsat luat În brațe ca un copil. Semn rău, s-a gândit el. Au rămas așa secunde bune, Vasilica Îi privea cu ochii În lacrimi. — Veniți să mâncăm. S-au așezat la masă, bătrânul și-a pus un pahar de țuică, ai fi zis că tabloul pașnic al familiei
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
știi totul despre mine. Cristian va veni mâine-seară pe la mine ca să Îmi ceară să Îl ajut, să Îl salvez, speriat de ce se va fi Întâmplat la cheful de la Pietroasele. Sunt sigur că nenorocitul de Căreală i-a pus deja gând rău, așa că tot ce te rog e să Îl aștepți la miezul nopții În scuarul din fața Casei Pionierilor și să Îl conduci acasă. Vreau să fiți amândoi, să nu i se Întâmple ceva. Asta-i tot. Pactul cu diavolul e simplu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
determina să dea ori să nu dea declarații, să dea declarații mincinoase ori să își retragă declarațiile, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. Art. 280 Supunerea la rele tratamente (1) Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranță sau educative în alt mod decât cel prevăzut de dispozițiile legale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Însuși este cu noi, iar acolo unde este Domnul nostru Iisus Hristos, tot răul piere. Chiar dacă ni se pare, uneori, că rugăciunea nu ne este ascultată sau nu ne este îndeplinită, Sfinții Părinți ne învață că “nicio rugăciune, ori este rea, ori este bună, nu este pierdută înaintea lui Dumnezeu”. Dacă, totuși, îndoiala stăruie, înseamnă că mică ne este credința și atunci trebuie să ne rugăm ca și Sfinții Apostoli: “Doamne, mărește-ne credința!” sau ca și tatăl copilului posedat de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]