141,440 matches
-
dramatice care zguduie din temelii pacea și securitatea mondială. Pentru moment las deoparte războaiele americane de ocupație, conflictele armate și epidemiile mortale, precum Ebola (aruncate în lume de pe lamela microscopului, cu scopul decimării populației lumii), pentru un alt război perfid, războiul sexualității decadente, care se face tot mai văzut, bazându-se pe ațipirea noastră, și anume, homosexualitatea. Domnul A.C., român stabilit în S.U.A., care mi-a declarat cu mândrie proletară că el știa de la vîrsta de șase ani că este homosexual
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
a construit monumentul poetului Petre Dulfu, la Tohat. În cadrul unei ședințe de mai mare amploare a Societății “Tinerimea”, ținută în anul 1933, s-a luat decizia construirii unui monument în centrul comunei, dedicat celor care s-au jertfit în timpul primului război mondial. Fără a avea sprijinul efectiv al autorităților, in anul 1933, Societatea “Tinerimea”construiește actualul Cămin Cultural, cunoscut sub numele de “Casa Națională”, al cărui președinte a fost dr.Ion Covaciu. Legătura aproape indisolubilă a Societății Tinerimea cu Societatea ASTRA
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
spunem clar: „Tot ce a fost câștigat cu sânge nu se negociază cu cerneală!”. Noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, le spunem că Ardealul nu-i pustiu, că nu mai suportăm monumente non-grata pe pământ românesc, ca în cazul criminalului de război Wass Albert și al fascistului și horthystului Nyirő Jozef. „Recuperatorilor minoritari”, obrăzniciilor lor, noi le-am răspuns ferm de fiecare dată. Cum tot ferm am cerut eliminarea stupidei Legi 217/2015, antiromânească, antidemocratică, anticonstituțională, antieuropeană, o întoarcere, prin ușa din
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
a rezolva anumite probleme care au fost create atunci când a fost elaborat Codul fiscal, nu de către acest Guvern”, a precizat prim-ministrul. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că Guvernul Cioloș a adoptat o hotărâre prin care veteranii de război și militarii care au luptat în teatrele de operații au rămas fără drepturile prevăzute în Codul fiscal, iar acest lucru este, în opinia liderului social-democrat, o dovadă de „dispreț” față de români pe care, dacă actualul Executiv nu și-o va
Reacția premierului Cioloș la atacurile venite din zona politică [Corola-blog/BlogPost/94029_a_95321]
-
agricole. A-ți vinde față ca să o căsătorești pentru a-ți achita împrumuturile, nu doar datoriile din droguri, este o practică regională ce datează de secole. Această practică a crescut expotential din cauza sărăciei adusă de cei 30 de ani de război. Majoritatea fetelor trăiesc la granițele țării unde traficul este în floare. Singura opțiune lăsată pentru aceste fețe este să reziste pe cont propriu. Unele se sinucid. Nasima, o membră a consiliului de femei din provincia Helmand a apucat pistolul unui
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
după seism, valurile seismice și accidentul nuclear survenit ca urmare a catastrofei la centrala nucleară Fukushima Daiichi, reconstrucția în nord-estul Japoniei nu avansează în ritmul dorit de victimele celui mai mare dezastru suferit de japonezi după cel de-al Doilea Război Mondial. „De când am venit la putere la sfârșitul anului trecut, m-am întâlnit și am ascultat numeroase persoane din regiunea sinistrată. În adăposturi provizorii, am împărtășit curajul și suferința refugiaților”, explică șeful guvernului de dreapta japonez.
Japonia: doi ani de la TSUNAMIUL devastator [Corola-blog/BlogPost/94047_a_95339]
-
existat de-a lungul timpului, dar niciuna nu s-a materializat. „Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici a fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877 - 1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național.” (Catedrala Mântuirii Neamului, istoria unui ideal de Nicolae Șt. Noica). Acum proiectul postdecembrist al Catedralei Mântuirii Neamului capătă tot mai mult contur, și sper ca România
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
titular al Academiei Oamenilor de Știință din România. Gheorghe Buzatu a fost unul dintre cei mai importanți istorici români, ale cărui contribuții științifice au vizat o arie problematică foarte largă. Istoria petrolului, primul și mai ales cel de-Al Doilea Război, activitatea unor personalități precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu. A abordat multiple subiecte controver sate, precum participarea României la războiul pentru recuperarea Basarabiei și nordului Bucovinei, rolul mareșalului Antonescu dar și al lui Nicolae Ceaușescu sau al lui I.V.
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
contribuții științifice au vizat o arie problematică foarte largă. Istoria petrolului, primul și mai ales cel de-Al Doilea Război, activitatea unor personalități precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu. A abordat multiple subiecte controver sate, precum participarea României la războiul pentru recuperarea Basarabiei și nordului Bucovinei, rolul mareșalului Antonescu dar și al lui Nicolae Ceaușescu sau al lui I.V. Stalin. În calitate de secretar științific al Institutului A. D. Xenopol și apoi de Director al Centrului de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
și a fost prezent la manifestările științifice ale Societății de Stiințe Istorice, Academiei Oamenilor de Stiință, Arhivele Naționale etc. Profesorul Buzatu lasă în urma sa o operă impresionantă, privind o tematică variată: istoria petrolului, istoria marilor spioni, cel de-al Doilea Război Mondial, monografii dedicate lui Nicolae Titulescu și Mareșalului Antonescu, lui Nicolae Iorga, Nicolae Ceaușescu și I. V. Stalin etc., etc. Lucrările sale se întemeiază pe documente de arhivă din S.U.A., Federația Rusă, Marea Britanie și evident, din România, pe care le-
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
forță de penetrare și de înțelegere profundă a evenimentelor. A reușit mereu să privească în spatele cortinei, în spatele voalurilor țesute cu grijă de mai marii timpurilor, în scopul ascunderii intereselor și faptelor lor. Ca istoric al României celui de al doilea război mondial, este adevăratul nostru „pater familias”. Aici a fost neîntrecut și nu lasă zone neacoperite de cercetare. Declasificarea unor documente din arhivele străine poate completa, eventual, opera sa, dar nu mai poate modifica nucleul vital al interpretărilor sale magistrale. În
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
ca și Columne peste veac a căror prezență nu o mai poate ignora nimeni. Acolo, în Altarul studiilor sale din Centrul de studii Europene, nu a căutat nimic pentru sine. A trudit la Istoria secretă a celui de Al Doilea Război Mondial, a refăcut memoria Mareșalului, a descris sensul devenirii noastre geopolitice prin proprie și sănătoasă viziune. Nu s-a sinchisit de blamul activiștilor simbriași și și-a continuat dramaticul destin chiar în spațiul public politic, alături de alte mari personalități, pe
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
numai el a știut - Șerban Alexianu Cuvintele nu au cum să acopere uriasa și nedreapta durere în fața dispariției fizice surprinzătoare a Profesorului Gheorghe Buzatu. In Istoria României, monumentala sa opera cu referire în special la epoca celui de-Al Doilea Război Mondial, a însemnat dovada probității ștințifice de o excepționala rigoare. A dispărut un mare istoric, un om de o valoare deosebită,un mare și adevarat Patriot Român, care a făcut totul, fără de rabat, să arate adevărul așa cum a fost el
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
și-a asumat riscurile investigării subiectelor „tabu”, care atrăgeau automat punerea cercetătorilor la index. Cercetările sale în arhivele occidentale, preponderent din S.U.A., au relevat fapte de reală demnitate națională, de care cei care au scris istoria celui de Al Doilea Război Mondial nu au ținut seama. După 1990, profesorul Gheorghe Buzatu a fost deschizător al adevărurilor secrete ascunse în arhivele de la Moscova. Și de aceasta dată, interesul său a fost tot pentru subiecte pe care nicio parte oficială nu le-ar
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cavalerii românismului din opera sa! La Revedere, Dom’ Profesor! Apărătorul istoriei nemăsluite a poporului român - Ion Petrescu Ultima oară l-am văzut pe profesorul Gheorghe Buzatu - apărătorul istoriei nemăsluite a poporului român, așa cum a fost, în cel de-Al Doilea Război Mondial -, la Maia, acolo unde, anual, unul dintre discipolii săi, distinsul profesor Jipa Rotaru, organizează reuniuni de excepție, pentru mintea, inima și adevăratul trecut al devenirii națiunii noastre. Magistrul Gheorghe Buzatu stătea în aer liber, la o masă, pe un
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
rețelei CFR. Inițal, la fel ca mulți dintre cei ce vor avea răbdarea să lectureze cu atenție aceste rânduri, am avut impresia că acest gen de evenimente au avut loc pe teritoriul României doar în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul în care ele au fost organizate fiind strict legat de cadrul mai larg al sabotării transporturilor militare. Nu mică mi-a fost însă surpriza să descopăr că, pe tot parcursul perioadei interbelice, atacurile asupra infrastructurii feroviare au fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94053_a_95345]
-
și 12 români) - un număr ce pare a fi aproape incredibil de mic; 60 de civili ce au pierit sub „ploaia de bombe”; 218 răniți (48 de militari și 170 de civili) și nu în ultimul rând 110 prizonieri de război - supravițuitori din echipajele celor 35 de bombardiere doborâte de apărătorii Zonei Petrolifere. ANDREI BERINDE
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
ciudată cu evreitatea mea. Mă simțeam și evreu și ne-evreu, ceea ce mi se-ntâmplă și în ziua de azi. După bar mitzvah mea, la treisprezece ani, n-am mai pus piciorul într-o sinagogă.' În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost evacuat din Londra când avea nouă ani și s-a întors abia la doisprezece ani înapoi. După liceu nu a mers mai departe la universitate, alegând cariera de actor. A intrat în 1948 la Royal Academy of
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
protestatară de mai târziu: 'Puteam să intru la închisoare - mi-am luat și periuța de dinți la proces - dar magistratul a fost oarecum înțelegător, așa că am primit doar o amendă de treizeci de lire. Poate m-or chema la următorul război, dar tot nu mă duc.' (Playwrights at Work). Pinter a mers în turnee între 1954 și 1957, sub numele de scenă David Baron. Când și-a scris prima piesă, în 1957, n-avea casă, era mereu în turnee, juca tot
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
1966 conține una dintre foarte puținele confesiuni ale dramaturgului privind violența din viața lui (în afară de mult repetatul episod cu periuța de dinți): îCu toții cunoaștem într-un fel sau altul violența. Eu am cunoscut-o într-o formă extremă după război, în East End, când reveneau fasciștii în Anglia. Am avut o serie de încăierări. Dacă arătai cât de puțin a evreu erai în pericol. Mergeam la un club evreiesc, lângă o veche arcadă, și mulți indivizi așteptau acolo cu sticle
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Pinter însuși declară că nu-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui implicare în războaiele politice. Sunt critici care declară că scria mai bine când era oarecum apolitic și că acum politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se spune de asemenea că s-a scris despre Pinter mai multă literatură
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
în criza din Kosovo, susținând că nu va face decât să îagraveze nenorocirea și ororile și să devasteze țara.' În 2001 s-a alăturat comitetului internațional care-l apăra pe Slobodan Milosevici. În noiembrie 2002 s-a opus așa-zisului război preventiv împotriva Irakului: îBush a spus: Nu vom permite ca armele cele mai crunte ale lumii să rămână în mâna celor mai proști conducători." Corect. E cazul să te uiți în oglindă, amice. Despre tine e vorba.' În 1997, Herb
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
ciudată cu evreitatea mea. Mă simțeam și evreu și ne-evreu, ceea ce mi se-ntâmplă și în ziua de azi. După bar mitzvah mea, la treisprezece ani, n-am mai pus piciorul într-o sinagogă.' În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost evacuat din Londra când avea nouă ani și s-a întors abia la doisprezece ani înapoi. După liceu nu a mers mai departe la universitate, alegând cariera de actor. A intrat în 1948 la Royal Academy of
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
protestatară de mai târziu: 'Puteam să intru la închisoare - mi-am luat și periuța de dinți la proces - dar magistratul a fost oarecum înțelegător, așa că am primit doar o amendă de treizeci de lire. Poate m-or chema la următorul război, dar tot nu mă duc.' (Playwrights at Work). Pinter a mers în turnee între 1954 și 1957, sub numele de scenă David Baron. Când și-a scris prima piesă, în 1957, n-avea casă, era mereu în turnee, juca tot
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
1966 conține una dintre foarte puținele confesiuni ale dramaturgului privind violența din viața lui (în afară de mult repetatul episod cu periuța de dinți): îCu toții cunoaștem într-un fel sau altul violența. Eu am cunoscut-o într-o formă extremă după război, în East End, când reveneau fasciștii în Anglia. Am avut o serie de încăierări. Dacă arătai cât de puțin a evreu erai în pericol. Mergeam la un club evreiesc, lângă o veche arcadă, și mulți indivizi așteptau acolo cu sticle
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]