5,033 matches
-
Și totuși acest cuget mă-nstreină! Ce este moartea?... Pot să mor îndată Făr-a mă fi răzbunat? Pot? Nu, nu! Nu pot - căci nu o voi. Nu voi să mor, Pricepi tu?... Este așa de dulce viața, Așa de dulce este răzbunarea... Ce mă-nspăimînți? Tu ești copil... bătrâne. [CELSUS] Sânt un copil. Am ochii de copil, Văd lucrurile astfel precum sânt Ah, Decebal, cât chin e-n astă lume, Viața ei este un spasmu lung, Totul e mărginit - durerea nu. Un singur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nimic nu cată unul, rătăcind * pe malul Nilului, la ape de aur. Pămîntu-l cată cellalt, nu-i ajunge, și cerul chiar l-ar coborî să poată. Și unul moare și cellalt, dar cum? Nu poți da pace dac-asculți glasul răzbunării, nu pace de răspunzi provocărei, numai omorând în tine acel sâmbure al răului, numai lepădîndu-te de trențele mărirei, numai cedând poți da pace acestei lumi. Sânt profet, Cezare... nu te bate cu dacii. [ÎMPĂRATUL] Asta-i toată înțelepciunea ta? [CELSUS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Zugrum-apoi cumpărătorul ei Spre-a o revinde - și în forum Se târguiește titlul de tiran. 2 2254 Ce sperați Căderei omului (îngrădindu-și arfa, coborînduși glasul) 3 2254 [ÎMPĂRATUL] Și ce tractate vă unesc? [CELSUS] Unul, Atât de sigur este: răzbunarea! [ÎMPĂRATUL] Și ce temei *? [UN DAC] E ura ce-o avem. Pîn-acum nu te uram, acuma te urăsc. Nu, pîn-va fi încă un suflet dac Pe-acest pământ nu ne-om supune noi! O jur, o zei! în fața lui Traian
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-l puie alături CU tronul; își ia mantia de purpură și-l aruncă peste cadavru. ) Am aruncat puterea-mi deasupra lui și nime Să nu-ndrăznească-a pune un deget pe-acest om... E al călăului. Omu-acesta e al răzbunării mele. BARBU Lăpușneanu-i tot el. Aruncă peste spânzurătoare mantia lui domnească [LĂPUȘNEANU] Voi boieri, mergeți de-aicea și lăsați să rămân singur. (își ridică mantia de pe mort) O, tu ramură uscată dintr-un neam străvechi și drept, Te cunosc... Acesta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe ucigașul părintelui fiilor mei [LĂPUȘNEANU] Așa se-mpacă lucrurile. Haide-mbracă-te în haine strălucite de serbare Și peteală pune-n păru-ți, pune flori azi în cunună * Vreau să râd... Că-mi râd de dușman...; Chiar nu caut răzbunare... [VISTIERUL] Dar, M[ăria] Ta, se poate?... [LĂPUȘNEANU] Taci!... a-ți vinde pe-un prieten Și a-i amăgi nevasta pe când e în închisoare Se putea... Totul se poate... Cum ești omorât de moarte... [FEMEIA] Ei, de voie, de nevoie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în diademă de aur. * 2254 Și armatelor *** în loc de stindarde o inimă sfâșiată. * sf. Gheorghe călare p-o vijelie neagră în chip de cal * 2257 și spezile albe * 2254 Soarele părea tras la față. 2258 Ceru-ngălbenise de mânie în ajunul răzbunării sale asupra pământului. * {EminescuOpVIII 248} Caii fugeau ducând sufletele mișeilor. Românii - o adunătură nemărginită cărora el se pune unul, spre a li înmulți prețul în mii de mii. * Turcii sub buze de foc cu dinți de zăpadă - cu cari rânjesc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aș striga-o-n lume c-o cruntă ușurință... Atunci negrește, soare... atunci să tremuri, cer... Atuncea saluta-voi eternul adevăr... Și, liber, mare, mândru prin condamnarea lui, A cerurilor scară în zbor am să le sui... Să strig cu răzbunarea pe buze-n lumi deșarte: Te blastem căci în lume de viață avui parte!! (fulgere) O, fulgera-mă numai... o, joacă comedie Comediant bătrâne cu glas de vijelie: Nu vezi că nu poți face tu vun mai mare bine Decât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
SCENA XI HIRTRIO (singur) Râdeți, râdeți până vă vor ieși ochii. Strîmbați-vă cât v-o plăcea, căci vă șade bine, prea bine, încă... Pentru aceea ce ți-am fost ție, iubită și sfântă muză, eu nu cer neci răsplată, neci răzbunare, însă dă-mi din sufletul tău apărare și mângâiere, ca să sufăr cu bucurie orce batjocură, orce insultă. Astfel, spre a servi numai de petrecere la toată lumea, mergem din țară-n țară, din loc în loc cu moartea în inimă, cu zâmbetul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
va rupe LAIS Psamis, tu ești econom, Dar răutăcios tu nu ești. Vinde-mi mie pe-acest om. BOMILKAR (aparte) Haiti, se prinde! {EminescuOpVIII 455} PSAMIS (evitînd) Vrei? BOMILKAR (repede) O! Psamis e om bun, n-are măcar Spiritul de răzbunare, poate să ți-l dea în dar. PSAMIS (strigînd) O, nu, nu! (pentru sine). Ce prost prieten. (tare) Nu-l pot vinde cătră tine, Numai din delicateță, iar a-l dărui nu-mi vine, Pentru că voiesc să-l spânzur... LAIS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
c-un cumplit brâu de morminte de-o nefericită memorie, rase zidurile și întăriturile din temelie, găti astfel grozave Paști orașului dărâmat și deșert și se-ntoarse apoi fără grijă și nesupărat de nimeni în Moesia, după campania aceasta de răzbunare. Nouă răscoală în Macedonia. Protostratorul Manoil Kamytzes, vărul împăratului, săturîndu-se în sfârșit de lunga sa închisoare în Moesia, imploră pe-mpăratul ca-n puterea legăturilor de înrudire să-l scape de închisoare și să înjghebe banii de răscumpărătură necesari din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și că fură botezați după rit oriental de preoți greci. Însă bulgarii o luaseră a nume de rău domnitorului lor, Boris, că-i silise să primească o religie care punea frâu poftei lor de a prăda și dorului lor de răzbunare contra numeroșilor inamici. Boris, neprimind sprijin de la greci contra nemulțămirii manifeste a poporului său, cercă ajutor la împăratul romano-german și la papa, apropiindu-și țara de biserica apuseană, deși tocmai atunci se aflau preoți greci în țară-i. Misionarii, trimiși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
turbare inima mamii sale Irina, soția regelui româno- bulgar Constantin, și mânia ei fu atât de intensivă și de adâncă încît își puse toată puterea și răbdarea pentru a întărîta și mișca pe soțul ei regal la un război de răzbunare în contra lui Mihail Paleolog. Constantin, de sine chiar plin de ură contra împăratului, nu-și tăinuia gândirea și se-nduplecă la impulsiunea soției sale; dar, nesimțindu-se îndestul de tare pentru a-ncepe numaidecât lupta, el, cu toate clocotitoarele sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mihail Paleolog. Constantin, de sine chiar plin de ură contra împăratului, nu-și tăinuia gândirea și se-nduplecă la impulsiunea soției sale; dar, nesimțindu-se îndestul de tare pentru a-ncepe numaidecât lupta, el, cu toate clocotitoarele sale gânduri de răzbunare, pândea totuși cu răbdare ocazia favorabilă pentru a o pune în lucrare cu putere și succes. Împăratul Constantin oblici aceasta și, știindu-se cu strâmbătatea comisă, găsea că dușmănia lui Constantin e foarte naturală, deci răspunse la ea c-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a alege între cele două state, preferară a se pune sub domnia romeică. Regele româno-bulgar află cu spaimă progresele adversarului său și scrâșnind trebui să-și mărturisească lui și că, din cauza slăbiciunii proprii, nu venise încă vremea pentru războiul de răzbunare ce-i ardea pe suflet, că nu ajunsese lucrul la maturitatea prin timp, care e la adecă sufletului adevărat al oricărei întreprinderi. Momentul hotărârii veni abia în anul 1264, amestecat fiind și prințul turcesc Sultan Azatin din Iconium, care pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
domnie a împăratului Andronic Paleolog (1283 - 1328) începu o reacție în toată forma și hotărâtă, care răsturnă din temelie întreprinderea întreagă a predecesorului său și dete nelimitată putere tendenței contrarie a deplinei despărțiri a bisericelor. Persecuțiunile, permutările și actele de răzbunare ale partidului învingător al adversarilor uniunii cuprinseră tot poporul și ajunseră atât de sus încît patriarhul Bekkus, cel mai sincer părtinitor al uniunii, găsi cu cale de-a preveni furtuna amenințătoare prin abdicarea de bunăvoie și retragerea într-o mănăstire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din călugări, pedepsi, fără a ținea socoteală de ceva, pe toți părtașii uniunii, fără deosebire, să fi fost în stările de jos mirene sau preoțești. Dar nu numai zelotismul orb de turbare, ci și mai mult lăcomia de avere și răzbunările personale jucau un rol covârșitor la acest tribunal. Sinodul din parte-i rostea și punea pedepse pe episcopi și pe cei trei patriarhi din străinătate, bucurîndu-se întru acestea de consimțământul și ajutorul împăratului. Chiar împărăteasa, văduva Teodora, fu osândită ca să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unchiului ei împăratului, care trata cu dispreț pe muma ei și-n toate celea uita orice considerație pentru ea, din care cauză Eulogia nici un pregetă de-a îmboldi mereu pe fiică-sa și de-a o împinge cu succes la răzbunare. Maria nu făcu sfară cu intențiile ei, dar se lăsă răpită la o contraacțiune atât de puternică precum nu s-ar fi putut aștepta de la o femeie. În anul 1276 trimise pe un sol al statului, anume Iosif Katharos la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Sfentislav se întoarse la partea locului de unde era, prinse încredere cătră noua sa mumă și veni din nou în vizită. Maria atunci, abuzând de încrederea lui, puse cursă neprevăzătorului ei fiu adoptiv și-i luă viața. Sângele nevinovatului ucis cerea răzbunare de la dreptatea cerească și-n curând se și ivi un răzbunător cumplit ca plinitor al fatalității. Ridicarea, răscoala și biruința lui Lachanas. Pieirea lui Constantin. Era în țară un sătean simplu, de soiul lui porcar cu simbrie, numit de popor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
coimperator; iar când despotul încercă în zădar să fugă din palat trebui să-și espieze pedeapsa, pentru siguranță, în aspra temniță de la Blacherna. Sfentislav fu cuprins de mare mânie pentru tratarea aspră a cumnatului său. Fie din cauza aceasta, fie din răzbunare pentru că regele sârbesc alungase pe soția sa legiuită, fiica lui Terteres și soră cu regele bulgar, luând în căsătorie pe fiica împăratului, fie din dispreț pentru slaba împărăție bizantină, destul că Sfentislav dete frâu ambiției și setei sale de răzbunare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
răzbunare pentru că regele sârbesc alungase pe soția sa legiuită, fiica lui Terteres și soră cu regele bulgar, luând în căsătorie pe fiica împăratului, fie din dispreț pentru slaba împărăție bizantină, destul că Sfentislav dete frâu ambiției și setei sale de răzbunare, trecu la anul 1305 cu război pe teritoriul romeilor, atacă cetățile și întăriturile așezate la intrările Emului și luă unele cu puterea, altele prin supunere de bunăvoie și convenită sub anume condiții. Buna ocazie și vitejia trufașă a biruitorului nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca un zid tare și-și mențin inimoși poziția lor. Deodată și fără a fi siliți alanii și turcomanii se risipesc în fugă și aleargă neopriți îndărăt în timpul luptei chiar și din impuls propriu, nu atâta de sfială pe cât de răzbunare pentru lefile mici și de necaz pentru că, prin un anume sol Tuktai ceruse de la împăratul retrimiterea trupelor auxiliare. Retragerea lor vîrî spaimă în corpurile romeice, cari stăteau dindărătul lor și omorî în ele orice poftă de luptă. Când coimperatorul Mihail
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ci mai tindea să-și aproprieze și celelalte orașe și cetăți din regiunea aceea, întemeindu-se pe pretextul de drept că acelea se ținuseră odinioară toate de regatul Bulgariei, în fond însă această tendință a lui se rezema numai pe răzbunarea contra împăratului, pentru că-i refuzase încuscrirea, o onoare pe care Sfentislav știu totuși să și-o câștige mai târziu. În decursul anului următor (1308) mânia lui Sfentislav contra lui Eltimeres merse și mai departe, căci pustii și prădă teritoriul acestuia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arme osmane, iar în cazul cel mai rău să se știe sigur de ajutorul Poloniei. Dar nu izbuti nici cu una, nici cu alta și războiul cu Turcia, neputîndu-se ocoli, deveni o tristă realitate. La anul 1398 Baiazid, pornit de răzbunare contra lui Mircea și dîndu-i vina inițiativei dușmăniilor contra turcilor, trecu Dunărea, irupse cucerind în fruntea unei oștiri puternice în Valachia, pustii rău țara și o despopulă, târând cu sine în robie pe locuitori. Mircea strânse asemenea puteri considerabile, porni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nainte. Dar pe drum, într-un sat, nu departe de orașul împărătesc, îl văzu o grămadă de țărani, căreia i se trădase prin frumusețea calului, strălucirea îmbrăcămintei și nobleța formelor sale trupești; iar acești țărani, care-i coceau de mult răzbunare din cauza asupririlor guvernatorilor săi de provincie, se aruncară cu furie asupră-i, îl străpunseră cu săgeți și-i tăiară capul pe care-l duseră ca plocon binevenit învingătorului Musa. Acesta însă orândui doliu pentru fratele său căzut, așeză cadavrul cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât de răzbunător și neîmblînzit a fost cu aliații cei necredincioși sau răuvoitori și, cu energia și puterea de acțiune prin cari escela, dar și cu acea asprime și cruzime care-l întunecau, el întreprinse în persoană o campanie de răzbunare pustiitoare și asemenea revărsării de nouri asupra craiului sârbesc Ștefan, căruia-i ținea minte cu drept cuvânt trădarea în bătălia de la Constantinopole. Craiul fu smerit în mod simțitor, Serbia călcată rău cu foc și sabie și pe grămezile de cadavre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]