1,802 matches
-
Buciumi” sau „Runcul” a fost întemeiat de ieromonarhul Isaia în anul 1750. Ieromonarhul Isaia a fost mai întâi preot mirean în Buciumi unde deținea numeroase terenuri. Se știe că, de regulă, mânăstirile căutau să atragă în viață monahala mai ales răzeși bogați iar avansarea pe diferite trepte ecleziastice depindea și de averea donata mănăstirii. Devenind călugăr și donând multe pământuri, clericul Isaia a ajuns curând stareț la Mănăstirea Bogdana. Înființând pe moșia lui acel schit Runcul, nu-l închină Mănăstirii Bogdana
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
moară era stăpânita în acel an de buciumeni care o cumpăraseră de la Mănăstirea Bogdana cu 240 lei suma pe care „se îndatorau s-o achite în patru vadele” (rate). La rândul ei, Mănăstirea Bogdana stăpânea doar formal moșia schitului căci răzeșii din Buciumi și Racauti păstrau zapisul din 1770. Prin dania făcută la 1 decembrie 1857 de către căpităneasa Anastasia Palade, Schitul Buciumi v-a intra definitiv în proprietatea Mănăstirii Bogdana. Deoarece aceasta danie nu este iscălita de donatoare ci numai de
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
28 decembrie 1985, Iași), a fost un geograf român, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu preocupări și în domeniul politic. Cea mare contribuție științifică a sa a vizat geografia istorică. S-a născut într-o familie de răzeși, și-a petrecut copilăria în satul natal, unde a urmat mai întâi cursurile școlii primare de acolo. Apoi urmează cursurile gimnaziale la Soroca, iar în 1915 sunt absolvite cursurile Școlii Normale din Cetatea Albă. În această perioadă, prin studiu invididual
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
1995, București) a fost un preot, publicist, scriitor, critic literar și istoric literar, istoriograf muzical, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din București. s-a născut la 3 august 1914, în Suslenii Orheiului, din părinți agricultori, răzeși - tatăl său, Mihail Cunițchi, fiind și cântăreț la biserica din Susleni. Rămas orfan de tată la vârsta de 4 ani, a fost luat și crescut de unchiul său Ion Cunițchi, din comuna Balatina, Bălți, unde acesta slujea ca diacon. La
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
scriitorul în numește Simeon Bârnovă), vornicul Nistor Ureche, vornicul Bărboi și fiul său, boierii polonezi Ștefan Potocky și Samuel Korecki, oșteanul turc Hussein-aga, hanul tătar Cantemir Bei ș.a. Scriitorul a introdus și personaje ficționale cum ar fi Tudor Șoimaru și răzeșii șoimăreșteni, boierul Stroie Orheianu și fiica sa, precum și unii nobili polonezi a căror existență reală nu a fost dovedită. Primirea romanului de către criticii literari ai epocii sale a fost una elogioasă; poetul George Topîrceanu, unul dintre cronicarii literari ai vremii
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
din Bugeac conduse de hanul Cantemir bei. În timpul luptei, căpitanii de oști Tudor Șoimaru și Simeon Bârnovă îl salvează viața hanului și cei trei devin frați de sânge potrivit unei vechi tradiții tătărești. Șoimaru provenea dintr-o veche familie de răzeși din satul Șoimărești de pe malul Răutului, pribegise prin străinătate o lungă perioadă și nu-și mai văzuse locurile natale de aproape 20 de ani. El hotărăște să se ducă într-acolo pentru a-și revedea rudele, iar cei doi frați
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Șoimaru află de la moș Mihu, unchiul său, că boierul Stroie Orheianu ocupase jumătate din moșia răzășească în urma unei judecăți strâmbe făcute în timpul lui Aron Vodă și îl ucisese cu buzduganul pe Ionașcu, tatăl lui Tudor, care se ridicase pentru drepturile răzeșilor. Casa părinților lui fusese incendiată apoi de oamenii boierului. Între timp, după scurtul popas făcut la Murgeni, Orheianu a fugit în Podolia, alăturându-se curții Doamnei Elisabeta Movilă de la Ianev. Șoimaru și Bârnovă, împreună cu slujitorii lor, pleacă în Podolia pentru
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
celor din sală ca pe un spion al lui Tomșa. Șoimaru este arestat, dar reușește să fugă cu ajutorul lui Bârnovă și al oamenilor săi de încredere. Întors în Moldova, Tudor Șoimaru îi cere lui Tomșa Vodă să le facă dreptate răzeșilor șoimăreșteni. Moș Mihu îi prezintă voievodului abuzurile săvârșite de Stroie Orheianu care le răpise pământurile dăruite lor de Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. Ștefan Tomșa le dă dreptate răzeșilor, poruncind să li se restituie moșiile moștenite din moși-strămoși
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
îi cere lui Tomșa Vodă să le facă dreptate răzeșilor șoimăreșteni. Moș Mihu îi prezintă voievodului abuzurile săvârșite de Stroie Orheianu care le răpise pământurile dăruite lor de Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. Ștefan Tomșa le dă dreptate răzeșilor, poruncind să li se restituie moșiile moștenite din moși-strămoși până dincolo de Murgeni cu toată curtea lui Stroie Orheianu care fusese clădită pe pământul luat cu japca. Dreptatea lui Tomșa îi nemulțumește pe unii boieri care îngroașă rândurile fugarilor din Polonia
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
cu japca. Dreptatea lui Tomșa îi nemulțumește pe unii boieri care îngroașă rândurile fugarilor din Polonia. Doamna Elisabeta Movilă îi convinge pe boierii fugari și pe magnații polonezi să o ajute cu bani pentru formarea unei noi oști de mercenari. Răzeșii șoimăreșteni iau în posesie vechea lor moșie, iar Tudor se stabilește în sat unde-și construiește o casă nouă. El se îndrăgostește de țăranca Anița, o fată simplă, dar cinstită. Liniștea nu ține mult, iar la începutul primăverii anului 1614
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Liniștea nu ține mult, iar la începutul primăverii anului 1614 Simeon Bârnovă aduce vestea că boierii moldoveni s-au răsculat împotriva domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este câștigată de oastea domnitorului, iar boierii trădători prinși sunt uciși, cu excepția armașului Nicoriță căruia i se scot ochii. După mai mult de un an, oastea
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Tudor Șoimaru hotărăște să se întoarcă în satul părintesc. Alexandru Movilă, un al fiu al Doamnei Elisabeta, este înscăunat ca domnitor. Stroie Orheianu își recapătă privilegiile deținute anterior și se întoarce la curtea boierească de la Murgeni. Șoimaru îi anunță pe răzeși să fie pregătiți și înarmați pentru a-și apăra pământurile atunci când boierul va veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno, îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
sub numele de Barnovschi, iar în timpul lui tătarii lui Cantemir n-au atacat Moldova. Magda Orheianu a pribegit tot restul vieții prin țări străine, trăind cu amintirea dragostei ei din tinerețe față de tânărul oștean din Șoimărești. Codrii Orheiului au dispărut. Răzeșii șoimăreșteni în frunte cu căpitanul Tudor au fost prigoniți, dar au rezistat cu dârzenie. Urmașii lor au pierdut însă pământurile, fiind siliți să se supună puterii. În final, naratorul mărturisește: "„Bunicii mei sunt strănepoții acelor oameni. Și această istorisire de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
istoria națională: "Frații Jderi" descrie epoca glorioasă a domniei lui Ștefan cel Mare; "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" urmăresc continuarea luptei pentru independență după ce Ion Vodă cel Viteaz fusese vândut turcilor; "Neamul Șoimăreștilor" înfățișează începuturile decăderii Moldovei după ce boierii confiscă pământurile răzeșilor și îi transformă pe aceștia în șerbi; "Nunta domniței Ruxandra" prezintă încercările nereușite ale lui Vasile Lupu de ridicare social-politică a Moldovei; în fine, "Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă" înfățișează o Moldovă devastată de biruri, de războaie și de prădăciuni
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
a Moldovei, legată de autor de confiscarea pământurilor țăranilor liberi de către o clasă boierească tot mai lacomă. Tema principală a acestui roman o reprezintă lupta țăranilor liberi ai Moldovei pentru a-și apăra pământurile stăpânite de secole împotriva boierilor hrăpăreți. Răzeșii își stăpâneau pământurile în baza unor drepturi conferite prin zapise străvechi. Ei plătesc biruri și luptă pentru apărarea pământurilor țării, dar conflictele politice din Moldova de la începutul secolului al XVII-lea conduc la un război îndelungat pentru domnie în care
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
de uzurpatori care sosesc în țară cu gânduri de răzbunare. Uzurpatorii confiscă pământurile boierilor inamici pentru a le dărui boierilor aliați, iar încălcarea rânduielilor țării devine o practică frecventă. Luând exemplul domnitorilor, boierimea începe să ocupe sub diferite motive pământurile răzeșilor, generând revolte mai mici sau mai mari. Boierul Stroe Orheianu este un răzvrătit la adresa domniei, susținându-i pe Movileștii filopoloni împotriva lui Ștefan Tomșa al II-lea. Se refugiază în Polonia alături de Movilești și se întoarce în țară după căderea
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
mari. Boierul Stroe Orheianu este un răzvrătit la adresa domniei, susținându-i pe Movileștii filopoloni împotriva lui Ștefan Tomșa al II-lea. Se refugiază în Polonia alături de Movilești și se întoarce în țară după căderea lui Tomșa; el îi acuză pe răzeșii șoimăreșteni de trădare la adresa noului domn și încearcă să le confiște pământurile, cu ajutorul mazurilor, ignorând zapisele străvechi și judecarea pricinii de către divanul domnesc. Argumentul său este forța: "„Ce te miri așa de tare, căpitane Tudore? strigă apoi deodată boierul cu
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
vostru, și nu va cuteza unul să miște brațul! Ha-ha! (...) Nu mă-nșel, căci dacă mazurii mei vor răcni numai o dată, cu strășnicie, în limba lor, - vor veni toți ceilalți și vă vor pune pe toți cu fețele la pământ!”". Răzeșii câștigă înfruntarea cu boierul Stroe Orheianu, dar viitorul nu le va fi favorabil, urmând a fi îngenuncheați mai târziu cu sila. Scriitorul afirmă cu mândrie, mânie și dragoste, la sfârșitul romanului, că Tudor Șoimaru și răzeșii șoimăreșteni vor fi prigoniți
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
cu fețele la pământ!”". Răzeșii câștigă înfruntarea cu boierul Stroe Orheianu, dar viitorul nu le va fi favorabil, urmând a fi îngenuncheați mai târziu cu sila. Scriitorul afirmă cu mândrie, mânie și dragoste, la sfârșitul romanului, că Tudor Șoimaru și răzeșii șoimăreșteni vor fi prigoniți în anii următori, rezistând cu tărie încercărilor de a-i supune. Prigoana va continua apoi în deceniile următoare asupra urmașilor șoimăreștenilor, iar loviturile primite îi vor face în cele din urmă pe răzeși să-și piardă
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Tudor Șoimaru și răzeșii șoimăreșteni vor fi prigoniți în anii următori, rezistând cu tărie încercărilor de a-i supune. Prigoana va continua apoi în deceniile următoare asupra urmașilor șoimăreștenilor, iar loviturile primite îi vor face în cele din urmă pe răzeși să-și piardă pământurile și să devină șerbi. Dornic de a se face mai bine înțeles, Sadoveanu a conceput un roman istoric nou care prezintă rezultatele dezastruoase ale acestei politici sociale nesăbuite din secolul al XVII-lea; acest roman nou
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Ștefan Tomșa al II-lea și luptător aprig pentru independența Moldovei și pentru apărarea drepturilor țăranilor (așa cum apărea în "Neamul Șoimăreștilor") într-un bătrân umilit de sărăcie și de hărțuielile oștenilor domniei, care-i cere voievodului să-i ierte pe răzeșii orheieni ce se răzvrătiseră și rostește cuvinte ce sună prevestitor: "„Mulțămește-te, măria ta, cu banii noștri, cu vitele și cu rodurile pământului și cu mierea știubeielor noastre; nu-ți încărca sufletul cu sânge. Căci se suie până la cer plângerile
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
social. Astfel, criticul Ov. S. Crohmălniceanu îl considera „un episod tragic din istoria conflictului secular care i-a opus pe țăranii liberi marilor boieri porniți să le răpească pământurile și să-i transforme în șerbi”. Boierul Stroie Orheianu încalcă drepturile răzeșilor consfințite prin zapise străvechi, ocupând prin samavolnicie pământurile pe care țăranii șoimăreșteni le-au muncit și apărat în decursul secolelor și fiindu-i întărite de domnitor în urma unor judecăți strâmbe. Conflictul între țărani și boier determină o răscoală violentă a
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
în această cameră sunt: Ștefan cel Mare, Maria Voichița (a treia soție a domnitorului), Bogdan al III-lea cel Orb, fiu și urmașul său la tronul Moldovei, precum și o serie de dregători. Momentul prezentat aici este cel al împroprietăririi unor răzeși ca semn de recunoaștere pentru vitejia arătată în lupte. Hainele și podoabele purtate de personaje sunt lucrate manual, respectând straiele originale. Pentru a apropia manechinele de personajele pe care le reprezintă s-a folosit păr natural, iar pentru ochi proteze
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
Mănăstirea Țigănești este o mănăstire de călugări din Republica Moldova. Mănăstirea Țigănești a fost întemeiată, pe la 1725, de boierul Lupu Dencu și de răzeși din comuna Cobalca (acum Codreanca), care au construit o biserică de lemn, pentru a-i ascunde pe creștinii din apropiere de invaziile tătarilor. În 1846, pe locul bisericii de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită una de
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]