KorAP: Find »[drukola/base=raționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...118 >

2,944 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

alături de acele filosofii din ultima parte a secolului al XX-lea care urmăresc "cea de a treia cale", trecerea dincolo de extreme 827. Cu prilejul participării la simpozionul prilejuit de centenarul Lucian Blaga 828, Schrag descoperă similarități între noțiunea sa de "raționalitate transversală" și conceptul blagian al "antinomiei tranfigurate". Cu această ocazie, el reia problema situației filosofiei la sfârșitul secolului al XX-lea, zugrăvind tabloul complex al înfruntării dintre tradiția modernității și forțele contrare ale postmodernității. Concluzia sa este că cerințele timpului

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
În felul acesta, putem asuma rațional inseparabilitatea unor noțiuni contradictorii pentru a concepe un fenomen complex, așa cum a făcut Niels Bohr cu noțiunile de particulă și undă. Un capitol important în discuția asupra acestei paradigme a complexității este dedicat problemei raționalității și logicii. Aici vom întâlni mult mai limpede ceea ce face obiectul acestei cercetări: antinomicul. Gândirea occidentală, în special gândirea științifică, a funcționat după o idee foarte puternică de raționalitate, dată de supunerea față de principiile, axiomele și operațiile logice clasice. Conform

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
important în discuția asupra acestei paradigme a complexității este dedicat problemei raționalității și logicii. Aici vom întâlni mult mai limpede ceea ce face obiectul acestei cercetări: antinomicul. Gândirea occidentală, în special gândirea științifică, a funcționat după o idee foarte puternică de raționalitate, dată de supunerea față de principiile, axiomele și operațiile logice clasice. Conform acestei idei, teoriile raționale sunt sisteme care întrunesc două condiții: 1) sunt coerente, ceea ce înseamnă că în interiorul lor diferitele elemente sunt strâns legate între ele după procedeele logice ale

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Deși prezența contradicției în sfera rațiunii a fost semnalată și chiar tematizată de către unii filosofi de-a lungul timpului (Heraclit, Nicolas de Cusa, Pascal, Kant, Hegel), la începutul secolului al XX-lea aceasta ajunge să se strecoare în chiar sanctuarul raționalității, cunoașterea științifică, mai mult, în chiar inima științei, fizica. Lucrul acesta se petrece o dată cu descoperirea faptului că particula elementară este o realitate duală și oscilantă, comportându-se când ca o undă, când ca un corpuscul: "Când Niels Bohr accepta cuplarea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
duală și oscilantă, comportându-se când ca o undă, când ca un corpuscul: "Când Niels Bohr accepta cuplarea noțiunilor contrare de undă și corpuscul, declarându-le complementare, el efectua primul pas al unei formidabile revoluții epistemice: acceptarea unei contradicții de către raționalitatea științifică"868. Morin insistă asupra acestui fapt, anume că această contradicție nu este rezultatul unei erori de raționare, ci apare printr-un demers rațional-empiric cu caracter științific, adică irupe în plină raționalitate științifică. Concluzia sa cu privire la această apariție este una

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
unei formidabile revoluții epistemice: acceptarea unei contradicții de către raționalitatea științifică"868. Morin insistă asupra acestui fapt, anume că această contradicție nu este rezultatul unei erori de raționare, ci apare printr-un demers rațional-empiric cu caracter științific, adică irupe în plină raționalitate științifică. Concluzia sa cu privire la această apariție este una care vine în totală contradicție cu specificul gândirii clasice, anunțând paradigma complexității: "Ceea ce impune contradicția este o exigență rațională mai puternică decât cea care cere eliminarea ei"869. Într-o altă lucrare

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
un nivel mai amplu, angajând un joc complementar de inducții și deducții pornind de la observații și date colectate", care ajunge la o concluzie ce nu mai este certă, ci plauzibilă 872. O altă breșă în suveranitatea logicii și în mitul raționalității totale a științei o realiza Gödel, care, prin teorema sa de indecidabilitate, formulată în 1931, "demonstra că orice sistem formalizat comportând aritmetica (...) presupune în mod necesar enunțuri indecidabile (nici demonstrabile, nici refutabile) și că noncontradicția sistemului constituie o propoziție non-demonstrabilă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
formalizat comportând aritmetica (...) presupune în mod necesar enunțuri indecidabile (nici demonstrabile, nici refutabile) și că noncontradicția sistemului constituie o propoziție non-demonstrabilă în acel sistem"873. Așadar, logica nu poate găsi în ea însăși un fundament absolut cert. Aceste breșe în raționalitatea cunoașteri, în logicitatea ei, duc la două lecții, în opinia gânditorului francez 874. Prima este "limitarea cunoașterii", în sensul că nu există certitudine logică decât poate la nivelurile joase ale demonstrației și nici chiar acolo. A doua este "deschiderea, dincolo

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
logic complemetare și antagoniste între termeni sau enunțuri). Complexitatea reală a logicii semnifică faptul că orice logică ce exclude ambiguitatea, alungă incertitudinea, expulzează contradicția este insuficientă și că ne trebuie o logică suplă sau slabă în sânul unei concepții metafizice (raționalitate deschisă) și supra-logice (paradigmă a complexității)"878. În direcția unei astfel de logici, gânditorul francez sesizează că s-au făcut mai multe încercări. Sunt amintite logica intuiționistă, logicile polivalente, logicile modale, logicile paraconsistente, care fac din logica clasică doar un

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și transgresarea lor. În acest sens, Morin afirmă, contrar tradiției epistemologice, că logica trebuie să fie subordonată gândirii. Gândirea trebuie să transgreseze, în mișcarea ei, logica clasică, respectându-i însă exigențele în fiecare din segmentele ei. În aceste condiții, imaginea raționalității se modifică. Nu putem să fondăm rațiunea doar pe această logică. Edgar Morin crede că slăbirea logicii clasice este un motiv serios în acest sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
În aceste condiții, imaginea raționalității se modifică. Nu putem să fondăm rațiunea doar pe această logică. Edgar Morin crede că slăbirea logicii clasice este un motiv serios în acest sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
putem să fondăm rațiunea doar pe această logică. Edgar Morin crede că slăbirea logicii clasice este un motiv serios în acest sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
slăbirea logicii clasice este un motiv serios în acest sens. Dar aceasta nu trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
trebuie să ne conducă la ideea căderii raționalității. Mai degrabă trebuie să legăm ideea de raționalitate de cercetarea unui meta-punct de vedere, din care vom vedea că raționalitatea "necesită nu o logică rigidă (tare), ci o logică suplă (slabă)"882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la Blaga, cred că tematizarea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la Blaga, cred că tematizarea sa asupra antinomicului poate fi așezată sub semnul acestei paradigme a complexității

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
caracteristice pentru minus-cunoaștere ar putea foarte bine să fie considerate drept situații de complexitate. Unele dintre ele se regăsesc în inventarele lui Edgar Morin. Chiar categoria "misterului", care este centrul filosofiei lui Blaga, apare, după cum am văzut, printre obiectele noii raționalități. Procedeul transfigurării antinomiei ar putea fi considerat un procedeu de conceptualizare complexă, în sensul lui Morin. 5.3.6. Rațiunea contradictorie În arealul acestei concepții a lui Morin cu privire la gândirea occidentală și raționalitatea ei, Jean-Jacques Wunenburger, profesor de filosofie la

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
apare, după cum am văzut, printre obiectele noii raționalități. Procedeul transfigurării antinomiei ar putea fi considerat un procedeu de conceptualizare complexă, în sensul lui Morin. 5.3.6. Rațiunea contradictorie În arealul acestei concepții a lui Morin cu privire la gândirea occidentală și raționalitatea ei, Jean-Jacques Wunenburger, profesor de filosofie la Universitatea "Jean Moulin", Lyon III, publică în 1990 o lucrare intitulată La Raison contradictoire 884, în care încercă să arate că, în raport cu "raționalitatea de tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
arealul acestei concepții a lui Morin cu privire la gândirea occidentală și raționalitatea ei, Jean-Jacques Wunenburger, profesor de filosofie la Universitatea "Jean Moulin", Lyon III, publică în 1990 o lucrare intitulată La Raison contradictoire 884, în care încercă să arate că, în raport cu "raționalitatea de tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți de măsură, în filigran, în marginea discursului filosofic", elementele unei "gândiri alternative" capabilă a înțelege organizarea complexă a realității 885. Această gândire alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
raționalitatea de tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți de măsură, în filigran, în marginea discursului filosofic", elementele unei "gândiri alternative" capabilă a înțelege organizarea complexă a realității 885. Această gândire alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate, o "raționalitate contradictorie", pusă tot mai mult în evidență de evoluția științelor, începând cu secolul al XX-lea. Parcurgând unele momente din istoria ideilor, Wunenburger identifică anumite scheme și figuri ale acestei raționalități alternative, ce apar risipite în diferitele situații

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți de măsură, în filigran, în marginea discursului filosofic", elementele unei "gândiri alternative" capabilă a înțelege organizarea complexă a realității 885. Această gândire alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate, o "raționalitate contradictorie", pusă tot mai mult în evidență de evoluția științelor, începând cu secolul al XX-lea. Parcurgând unele momente din istoria ideilor, Wunenburger identifică anumite scheme și figuri ale acestei raționalități alternative, ce apar risipite în diferitele situații în care

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate, o "raționalitate contradictorie", pusă tot mai mult în evidență de evoluția științelor, începând cu secolul al XX-lea. Parcurgând unele momente din istoria ideilor, Wunenburger identifică anumite scheme și figuri ale acestei raționalități alternative, ce apar risipite în diferitele situații în care s-a încercat ieșirea în afara cadrelor gândirii identitare: mediere, triadă, ambivalență, polaritate, contradicție, paradox etc. Asociate sau operând în sinergie, acestea ar putea compune un nou model de reprezentare și înțelegere

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
stil de înțelegere a lucrurilor"890. Din perspectiva paradigmei identitare, tipul acesta de gândire ascunde un fel de iraționalitate sau o falsă știință, lucru cu care Wunenburger nu este de acord. Nu există, în opinia sa, "un singur regim de raționalitate discursivă, de inteligibilitate științifică". "Dimpotrivă, se pare că dualitudinea poate să hrănească o altă știință, nu a cantității, ci a calității, nu a abstractului, ci a concretului, nu a diferențelor slabe sau tari, ci a diferențelor subțiri, labile, nodale. (...) Privind

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
său, în care ea se află constrânsă să-și revizuiască o bună parte din postulatele și rezultatele sale, în care se împiedică de obiectele pe care propria sa tehnologie și metodologie le descoperă ca obstacole redutabile, există (...) loc pentru o raționalitate plurală și deschisă. Nu mai este momentul de a conserva rigid o gândire constituită, ci de a ne angaja, asumându-ne riscuri, în jurul nenumăratelor posibilități ale gândirii constituante. Din această perspectivă, revalorizarea gândirii dualitudinii lasă intactă preeminența gândirii identitare în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]