5,123 matches
-
care se ținuse, fără să obosească, tot anul după coada ei. Ne-am așezat la bar cu spatele către Randall, străduindu-ne cu disperare să părem relaxate și chinuindu-ne să ne facem un plan de atac, să găsim o rampă de lansare într-o discuție cu el. Să-i zici „bună“? Mult prea lipsit de originalitate. O fată nu putea să fie atât de banală atunci când intra în discuție cu un zeu grec. După douăzeci de secunde de ezitări stânjenitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
în avion pentru o călătorie de afaceri, cu numai șapte ani în urmă, cu tichetul de îmbarcare ținut lejer între degetul mare și mijlociu, și când, îmbrâncit de la spate, am scăpat tichetul și l-am văzut plutind spre crăpătura dintre rampă și pragul avionului - cea mai îngustă dintre toate deschizăturile posibile, de un milimetru sau doi cel mult - și apoi, spre uluirea mea, l-am urmărit strecurându-se prin acel spațiu imposibil și aterizând pe pistă, la șase metri sub picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
căpitanului. Nu vă faceți totuși griji, nu am de gând să sar deodată pe Mike doar ca să-l uit pe Adam. Nu fac niciodată chestia asta. Nu funcționează. Deci cum am ajuns aici? Păi, o să vă spun repede. Mergeam pe rampă, când a început să plouă, așa că m-am oprit să-mi deschid umbrela. Apoi Mike a venit în spatele meu, mi-a luat geanta și a insistat să o ducă peste rampă. Desigur, după cum vă puteți închipui, am fost destul de impresionată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ajuns aici? Păi, o să vă spun repede. Mergeam pe rampă, când a început să plouă, așa că m-am oprit să-mi deschid umbrela. Apoi Mike a venit în spatele meu, mi-a luat geanta și a insistat să o ducă peste rampă. Desigur, după cum vă puteți închipui, am fost destul de impresionată. Adică geanta era atât de ușoară, dar Mike nu m-a lăsat să o duc eu. Lydia, Tara și Tania dispăruseră de mult, ca și copilotul. Se grăbeau toți acasă. Lydia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
persoană care nu merită. După ce a venit ambulanța și a dus-o pe femeie la Sosiri, m-am îndreptat spre scările avionului, fără să-mi dau seama că Mike rămăsese în carlingă să termine cu niște hârtii. Am mers pe rampă, purtând geaca galben-fosforescent pentru vizibilitate, ca nu cumva să mă lovească vreun avion sau un camion. Și sunt sigură că o lacrimă sau două mi-au alunecat pe obraz în timp ce mă gândeam ce naiba o să fac tot restul serii. Dar, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cum ajunsesem la amintirea asta: omul din camera de dincolo, Arnie, tocmai se alesese guvernator de California. Lui Tudor i-a rămas întipărită imaginea candidatului cu inelul cu piatră imensă bleu-ciel. Inel de cocalar, bombăne Zina. Dar voi știți ce rampă de lansare nemaipomenită e statul ăsta? intervine gânditor Tony și începe să povestească pentru a câta oară, cu înflorituri, faza de la Ambasada SUA.) Din camera mea am perspectiva limitată de curtea unde nea Petrică așteaptă de dimineață mașina cu gunoiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
un radar incorporat. N-a tras o dată aiurea, de prea departe, și nici nu lăsa pasărea gonită să vină prea aproape. Împușca fazanii cu eleganță și precizie, iar rațele le Împușca din zbor.“ La porumbei, În concurs, cînd mergea pe rampa de ciment și Învîrtea roata care-i indica locul În care avea să stea, profesioniștii Îl urmăreau În liniște. Dintre toți participanții, doar pentru el se lăsa tăcerea aia deplină. Unii dintre profesioniști zîmbeau ca și cum s-ar fi gîndit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se Înalță În sus ca arborii, În timp ce statul pe orizontală și noaptea sunt somn și deci moarte, iar toți adoră menhire, piramide, coloane și nimeni nu adoră balcoane și balustrade. Ai auzit vreodată vorbindu-se de vreun cult arhaic al rampei sacre? Vezi? Și asta pentru că nici corpul nu-ți permite, dacă adori o piatră verticală, chiar dacă sunteți mulți, o vedeți toți, dacă Însă adori un lucru orizontal Îl văd numai cei din primul rând, iar ceilalți Împing zicând și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în ochii lui. dacă are privirea decisă, îl lași să guste o dată. la sfârșit îi mulțumești. îi spui că mâine avem ananas. În martie, Sabina mă convinge să mergem până la Botoșani. Ca majoritatea femeilor, vrea să-și scoată familia la rampă de câte ori are ocazia. Acceleratul de Iași cu vagoane pentru Botoșani e o conservă bombată de prea multe sardele înghesuite în ea. Oamenii îmbrăcați în verde, portocaliu și albastru-peruzea aleargă la vagoane trăgând după ei mari sacoșe de rafie, desenate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se îndepărtează de ceea ce au fost în copilărie mai mult verbalizând decât acționând; alții acționează ca fiind “cineva” înainte de a-și defini un sistem de valori noi și fără a se controla suficient; cei mai mulți înțeleg valorile adolescenței nu ca o rampă de lansare spre ceea ce ar dori să fie ca viitor adult, ci cu mai multă consistență, un edificiu în interiorul căruia aranjează totul cu înțelepciune, selectiv. În dinamica formării conceptului despre sine, primul pas îl formează experiența persoanei ca obiect al
Evolutia imaginii de sine. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Ghiusca Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2330]
-
până la ziuă, când unul dintre idioți, cel mic, va fi cerșit și el Ponosul. Nimic, nimic nu va putea să stea de-a curmezișul! Auf Wiedersehen! Lebewohl! Capăt de linie! Ne pare brânză! Nimeni nu călătorește înainte! Niemand! Nimeni! La rampă! La depou! La fleici! Este bătut în cuie! Epurarea! Dixit! Așa a fost scris! Pân'aici! Pupici! Canci! Unde scrie? În farfurioara ta cu lapte? Aberezi? Te dai profet? Bufonule! De unde-ai mai scos-o? Nimic nu este scris, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
patul vechi cu baldachin ? Lecțiune practică ? ! Nu, pentru el nu mai erau gesturi ce le învăța jenat și silnic, ca la o lecție de dans, cu mișcările îngreunate de propria-i prea mare atenție -, biată balerină începătoare, paralizată de reflectoarele rampei ! O pornire lacomă și năvalnică, purtându-l pe un drum ce-l recunoaște, mergând acum pe el pentru prima dată, o depărtare înaltă, el însuși, cel fără trup, plutind, vâslind leneș, ușurat de propria-i greutate... Și ceea ce părea a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
esențiale. Dar asta nu Înseamnă că eu sau vreunul dintre noi avem o cît de mică idee cît de mult sau cum sau de ce. În acest moment, sînt făcut mai mult din praful de cărbune pe care Îl descărcăm de pe rampele feroviare direct din vagoane, ca să Încălzim dormitoarele mai mult cu ideea că avem un combustibil decît cu combustibilul propriu-zis. SÎnt făcut din detergentul neconvingător cu care, În ziua În care sîntem trimiși să facem de serviciu la bucătărie, Încercăm să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cred că ne-a luat de tot mințile, astfel că nimic nu mai pare ciudat. Iată-ne ajunși În ziua În care ne-am strîns tot echipamentul și l-am Încărcat o zi Întreagă În trenul tras la una din rampele industriale ale gării din Caracal, sub supravegherea ofițerilor care-și frecau palmele veseli și-și scuturau unii altora scame imaginare de pe uni formele dichisite, discutînd despre politică (În mai vor fi primele alegeri libere, e foarte clar că avem cîteva
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
venit în Noaptea Sfântă... Lângă voi să-ngenunchem... Pe când cerurile cântă. Se opreau alături de Moș Crăciun unul lângă altul, ținându-se de mână și cântau. Apoi tot cântând, cu Alin Pivniceru în frunte, o porneau în cerc apropiindu-se de rampă. Lucian avea atunci prilejul să vadă brazii de mucava pentru prima oară din față. Erau de un verde mohorât, mult mai spălăcit decât verdele din cutia cu creioane colorate, primită în dar acum două zile. Dar se înălțau foarte sus
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
salopetă neagră, pe cap cu o mască de cauciuc, cu mănuși mari de azbest în mâini. Dar era oare chiar Datcu? Venea dinspre tușă accelerând la maxim peste gazon. Roata din față zvâcnea în retragere pentru o clipă când ataca rampa, și era deja în aer când trecea prin cercul de foc. Se ridicau un cor de strigăte de entuziasm din tribuna acoperită, în timp ce roata din spate atingea în cădere gazonul și Datcu se cutremura tot pe arcurile motocicletei, victorios și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
albastră. Săgețile erau portocalii și se mișcau, lunecau ca niște șopârle luminoase. Pe măsură ce mă uitam, îmi dam seama că era o regulă în acele mișcări. O forță nevăzută le comanda. La început mi-am închipuit că trebuia să fie o rampă de lansare pentru rachete acolo. Apoi am descoperit cu groază o râpă pe care umblau, în sus și în jos, elefanți orbi. Râpa semăna cu povârnișul plin de ferigi întîlnit în drumul spre pădure. Și toată era plină de omizi
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Taci, tu, din gură, au adus mai întâi artiștii că nu-i gata masa! ...” ...IV.12. ... Decor invizibil, poate, chiar, inexistent. Scenă mai mult sau mai puțin improvizată. Protagoniști strict autentici, replici previzibile. Scenariu posibil. Autor - subconștientul. Regizor - viața. La rampă EL și EA. EA: Orice ați spune, tovarășe Lambru, eu sunt de părere că... EL: Știu, doamnă Epaminonda, dar... EA: Mai încape vreun dar? EL: Păi, cum să vă zic eu?, ă..., ...ă..., ce facem cu... EA: Cu cine? EL
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
se întâmple asta. Kearney se înălță în fața ei: casele împrăștiate de la periferie, centura de mari magazine proaspăt mutată în afara orașului, șirul unsuros de fast-food-uri de pe Second, vechea stradă principală. Brusc, avu revelația că întregul oraș nu era decât o mare rampă de ieșire de pe I-80. Familiaritatea o umplea de o liniște ciudată, nepotrivită. Acasă. Găsi Bunul Samaritean așa cum păsările găseau Platte. Vorbi cu medicul traumatolog, făcând eforturi să-l înțeleagă. Omul repeta întruna cuvintele gravitate moderată, stabil și noroc. Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vită cu broccoli suna minunat, o cură pentru anemia ei provocată de alimentele integrale. Săptămânile de trai alături de Daniel o sleiseră. Se uită la el, cu chelnerița suspendată deasupra lor. Avea fața placidă, de parcă s-ar fi aflat pe o rampă unde-l aștepta pistolul cu electroșocuri. Ea comandă tofu și fasole. Uitase cum se purta el în locurile astea, locuri de care restul omenirii civilizate era dependentă. Când chelnerița îi aduse castraveții tăiați felii, începu să-i plimbe prin toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Și n-ai vrut copii? — Apropo de subsistemele astea neurale, spuse ea. Până la urmă câte sunt? Am o senzație de improvizație, de colegiu electoral. Se folosea de el. Și nici măcar de el, ci doar de un creier disponibil, aglomerat, o rampă de pe care să sară. —Ah! Politică. Probabil că ar trebui să mă duc acasă. Nu se duse acasă. Stătură de vorbă până când chelnerița refuză să le mai umple ceștile de cafea. Continuară să discute chiar și în parcare, sprijiniți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
orașul Gorgzid cu un interes real. Îl percepu ca o cetate cu coline-grădini. O cetate prevăzută pentru a găzdui un guvernământ. Chiar și zgârie-norii erau acoperiți de mușchi și "iederă" cățărătoare - semăna cu iedera - și fundațiile comportau turnuri demodate și rampe ciudate care păreau să se încrucișeze. Dintre cele paisprezece milioane de locuitori ai orașului, patru cincimi ocupau poziții cheie în birouri, în legătură directă cu birourile de "lucru" ale celorlalte planete. Aproximativ cinci sute de mii de locuitori - Ashargin n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
că nu peste multă vreme, mulțimea irezistibilă le va disputa aceste facile achiziții. Zgomotul continua să scadă în intensitate. Gosseyn și Lyttle ajunseseră la copertina de sub care dispăruse distorsorul și abia dacă văzură o duzină de camioane oprite în dreptul unei rampe de încărcare. În peretele unui depozit, imens ca un hangar fuseseră practicate niște deschizături, prin care ieșeau din clar-obscurul nelămurit șiruri de indivizi cărând geamantane, aparate, bucăți de metal, instrumente. Depozitul era aproape golit și lada distorsorului era strivită într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
orașul Gorgzid cu un interes real. Îl percepu ca o cetate cu coline-grădini. O cetate prevăzută pentru a găzdui un guvernământ. Chiar și zgârie-norii erau acoperiți de mușchi și "iederă" cățărătoare - semăna cu iedera - și fundațiile comportau turnuri demodate și rampe ciudate care păreau să se încrucișeze. Dintre cele paisprezece milioane de locuitori ai orașului, patru cincimi ocupau poziții cheie în birouri, în legătură directă cu birourile de "lucru" ale celorlalte planete. Aproximativ cinci sute de mii de locuitori - Ashargin n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
și muncitoare și 5 000 de cadre și funcționari lucrau încă la construcția de automobile purtînd marca Citröen în decembrie 1968. Din acești 17 000 de salariați rămăseseră doar 8 000 în 1975, iar astăzi nu mai există nici unul. O rampă duce la portul Javel-Bas și la Nisipăriile de pe Sena. Materiale de construcții, grele și incomode, a căror transportare este facilitată de fluviu, pleacă de aici către toate șantierele din Paris. Dar aceste furnicare în mișcare dis-de-dimineață sînt astăzi singurul vestigiu
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]