3,475 matches
-
și logica dezvoltării sale istorice. Începând mai ales cu semestrul de iarnă 1936-1937, Heidegger inițiază impresionanta serie de cursuri multianuale dedicate în întregime confruntării cu Nietzsche și celor cinci principii filozofice ale sale: nihilismul, transmutarea valorilor, voința de putere, eterna reîntoarcere a identicului și supraomul. În concluzie, asocierea superficială dintre nihilism și metafizică proferată de Krieck ca pe o insultă i-ar fi furnizat lui Heidegger ocazia să declanșeze cercetarea radicală a raportului esențial dintre acestea. "Nietzsche" din 1961 Numai după
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Angajându-se într-o astfel de confruntare, Heidegger interoghează cu neobosită insistență textele nietzscheene și ajunge să descopere firul călăuzitor care unește învățăturile capitale ale lui Nietzsche într-o tramă unitară legată de tradiția metafizică: voința de putere și eterna reîntoarcere a identicului (doctrine care ar răspunde la întrebările metafizice tradiționale cu privire la "ce" și "cum" este ființarea), transmutarea tuturor valorilor, nihilismul și supraomul. De-a lungul unui drum care pornește de la Nietzsche până la Platon, și de la Platon până la noi, traversând întreaga
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
oprim asupra lucrului însuși care este discutat în gândirea sa, cu alte cuvinte răspunsul pe care acesta îl dă întrebării călăuzitoare a metafizicii: "ce este ființarea?". Un astfel de răspuns sună după cum urmează: "ființarea este voință de putere și eterna reîntoarcere a identicului". Prezentată astfel, interpretarea heideggeriană are întru totul aspectul unei violențe arbitrare, care așază opera lui Nietzsche pe patul lui Procust al întrebării asupra ființei. Dar dacă urmărim trama exegetică pe care Heidegger a urzit-o pas cu pas
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
filologice ulterioare. Ceea ce îl interesează în primul rând este însă confruntarea filozofică cu Nietzsche, în cadrul căreia pune în scenă o subtilă strategie de apropriere și distanțare. Limitându-ne la cele două doctrine fundamentale ale voinței de putere și ale eternei reîntoarceri, vom observa că interpretarea voinței de putere în cheie ontologică sau ca manieră în care Nietzsche concepe viața în modalitatea sa de a fi, cu alte cuvinte ființa ființării în întregul său pusă în legătură cu un "ce este" propriu chiar dacă rămâne
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care guvernează metafizica în întregul său și mai ales metafizica epocii moderne, care constituie condiția ontologică de posibilitate a "instalației" (Gestell) ca figură epocală a epocii tehnicii. Un lucru asemănător poate fi afirmat în legătură cu cealaltă doctrină fundamentală, cea a eternei reîntoarceri a identicului. Pentru Heidegger, aceasta este strâns legată de doctrina voinței de putere. Dacă aceasta din urmă spune ce este ființarea în întregul ei având în vedere că sub hegemonia principiului subiectivității, tot ceea ce este dobândește caracterul voinței de putere
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
identicului. Pentru Heidegger, aceasta este strâns legată de doctrina voinței de putere. Dacă aceasta din urmă spune ce este ființarea în întregul ei având în vedere că sub hegemonia principiului subiectivității, tot ceea ce este dobândește caracterul voinței de putere -, eterna reîntoarcere spune, dimpotrivă, cum este ființarea care a fost redusă la voința de putere. Acum, acolo unde Heidegger, printr-o exegeză sugestivă a capitolelor din Așa grăit-a Zarathustra "Viziunea și enigma" și "Convalescentul", interpretează repercutarea doctrinei reîntoarcerii asupra existenței umane
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de putere -, eterna reîntoarcere spune, dimpotrivă, cum este ființarea care a fost redusă la voința de putere. Acum, acolo unde Heidegger, printr-o exegeză sugestivă a capitolelor din Așa grăit-a Zarathustra "Viziunea și enigma" și "Convalescentul", interpretează repercutarea doctrinei reîntoarcerii asupra existenței umane și consecințele practico-morale care derivă de aici, este evident efortul său de a citi și ilumina textul nietzschean cu ajutorul propriei concepții asupra Daseinului centrată pe ideea că mișcarea originară a vieții umane are caracterul praxisului și este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
exemplu analiza fragmentului "Cum "lumea adevărată" a ajuns să devină basm", pe care el o citește ca pe o expunere în șase capitole a istoriei platonismului. Sau interpretarea enigmaticei expresii nietzscheene: circulus vitiosus deus, înțeleasă drept formulare ipotetică a eternei reîntoarceri ca alternativă la tradiționala explicație teologică a devenirii (deus?) și care implică reîntoarcerea tuturor lucrurilor, chiar și a celor negative și a nihilismului însuși (vitium). În sfârșit, elucidarea subtitlului la Așa grăit-a Zarathustra, o carte "pentru toți și pentru
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
el o citește ca pe o expunere în șase capitole a istoriei platonismului. Sau interpretarea enigmaticei expresii nietzscheene: circulus vitiosus deus, înțeleasă drept formulare ipotetică a eternei reîntoarceri ca alternativă la tradiționala explicație teologică a devenirii (deus?) și care implică reîntoarcerea tuturor lucrurilor, chiar și a celor negative și a nihilismului însuși (vitium). În sfârșit, elucidarea subtitlului la Așa grăit-a Zarathustra, o carte "pentru toți și pentru nimeni": "pentru toți" în măsura în care oricine se poate converti la filozofie, "pentru nimeni" din moment ce
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dovadă indirectă a principiului proverbial „ce ție nu-ți place, altuia nu face”; 49 r. 39 40 : „De-acu ăi mai mânca și răbdări prăjite în loc de ouă”sentință ce vine ca o pedeapsă pentru faptele de avariție ale babei; o reîntoarcere a roții destinului, un efect al legii compensației; p. 26, r. 4 6 : „pe babă, de milă, a pus-o găinăriță, iară pe cucoș îl purta în toate părțile după dânsul” bunătatea omului dovedește alesele calități creștine ale sufletului său
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
că vor sau nu, angajați în co-construcția unui text unic. Înainte de a încerca să răspundem la aceste întrebări esențiale, se cuvine să punem la punct câteva detalii privind definirile terminologice. Voi profita de această pauză pentru a face o scurtă reîntoarcere în timp, pentru că specialiștii în conversație de astăzi uită, uneori prea des, că dialogul-conversație a reprezentat un obiect de interes major în rândul stilisticienilor și retorilor. 2. De la conversație la dialog 30 Dialogul și conversația sunt, în general, sinonime și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Confruntarea dintre Parmenide și Heraclit pe tărâmul identității conturează existența unei contradicții a termenului, întrucât primul o consideră din perspectivă ontologică, iar cel de-al doilea punctează imposibilitatea existenței în sine a identității din cauza problemei devenirii. Martin Heidegger propune o reîntoarcere la Parmenide atunci când formulează principiul identității 415, legând identitatea de problema ființei, însă, spre deosebire de filosoful antic, care privește ființa din punctul de vedere al identității, considerând-o o caracteristică a acesteia, Heidegger inversează raportul, afirmând că identitatea este o caracteristică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
București, Editura Academiei Române, 1977. Eliade, Mircea, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994. Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, ediția a II-a, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1991. Eliade, Mircea, Mitul eternei reîntoarceri, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1999. Eliade, Mircea, Tratat de istoria religiilor, traducere de Mariana Noica, București, Editura Humanitas, 1992. Emmanuel Lévinas în dialog cu François Poiré: Problema alterității, în "Secolul 21. Alteritatea", nr.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
al visului este cel care reproduce imaginile străvechi. Nu este vorba despre o reprezentare moștenită, ci despre trasee moștenite" (Carl Gustav Jung, Personalitate și transfer, traducere de Gabriel Kohn, București, Editura Teora, 1997, p. 22). 315 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1999, p. 7. 316 Idem, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994, p. 19. 317 Conform lui Toynbee, civilizațiile primare sunt egipteană, sumeriană, sinică, minoică, andină și maya. (Arnold
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
îi înflorește ființa, dacă are puterea a spune: „România este limba mea, țara mea”. „Depărtată”, ce e drept, dar „țara mea...” Emoționant: „Domiciliul meu este american, sunt cetățean american, dar nu sunt un american. Eu sunt cu totul în România...” Reîntoarcerea, în Suceava - la mormântul mamei, sau în Ierusalim - la mormântul tatălui, îi va aduce „bogăție în nopți și în zile” și, deopotrivă... și „superbele zile și nopți ale incertitudinii”. Durerea acestui prezent agitat este subliniată prin imperativul „întrebați-vă”. Un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
împrejmuit cu gard, mâncau la 23 de mese și dormeau așezați în grupuri bine ordonate. La acest capitul, servea cu multă grijă populația locului, procurând pâine și vin din belșug, bucurându-se de o așa mulțime de frați și de reîntoarcerea fericitului Francisc. La acest capitul, fericitul Francisc, alegând ca temă cuvintele psalmistului: Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul meu, care îmi deprinde mâinile la luptă, a predicat fraților, învățându-i virtuțile, îndemnându-i să fie răbdători și să dea lumii exemplu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de Kethene a intervenit în fața tuturor definitorilor, în același capitul general, în favoarea reconcilierii cu fratele Elia și a obținut angajamentul că-i va fi trimisă acestuia o admonestare din partea fraților prin care să i se ceară să nu mai amâne reîntoarcerea sa la ascultarea Bisericii și a Ordinului. Chiar mai mult, fratele Ioan era înflăcărat de atâta zel pentru promovarea studiilor, încât a achiziționat de la Paris o Biblie comentată în întregime și a trimis-o în Irlanda. În afară de aceasta, era atât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-l recheme pe Agrippa Postumus din exil. Dar cum de a fost pedepsit numai Ovidiu?39 Tiberiu s-a arătat inflexibil față de Ovidiu, deoarece s-a străduit să respecte istituti di Augusto; și nu trebuie uitat că Tiberiu a permis reîntoarcerea lui Silanus la Roma de-abia în 20 d.H., adică după moartea lui Ovidiu. În 1924 S.G. Owen40 lega exilul lui Ovidiu nu de Agrippa, ci de Germanicus, care ținea la Ovidiu, dar care era însă temut de Tiberiu, din
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se fonda această ultimă prevestire, dar dată fiind atmosfera contrară regimului lui Augustus, până la un anumit punct suntem justificați să presupunem că sănătatea tot mai zdruncinată a împăratului, stătea la baza multor speranțe optimiste ale celor care își doreau o reîntoarcere la republică (după paranteza dictaturii și a tiraniei lui Augustus, cum era fără îndoială considerată). Și această supoziție a noastră este într-o oarecare măsură demonstrată de faptul că Augustus a murit, într-adevăr, în timpul consulatului lui Sextus Pompeius. S-
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
uneia dintre ipostazele Sinelui avea acces la eternitate. Îndărătul acestei pompoase triade, al obsesiei imperative a continuității multimilenare, regăsim o voință faustică de încremenire a timpului. Istoriografia oficială îmbălsăma astfel poporul român abstractizat într-un regim de istoricitate al eternei reîntoarceri, cu o logică de taxidermist care confunda trecutul, prezentul și viitorul. Nu voi uita stupoarea prietenului meu, marele istoric al Antichității Pierre Vidal-Naquet, în vizită la Muzeul Național de Istorie a României în septembrie 1974, când am ajuns în sala
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu propuneau întoarcerea la comunismul purificat la care visase pentru o clipă Ion Iliescu pe 22 decembrie, când îl acuza pe Ceaușescu de "întinarea" valorilor comunismului: reacția spontană a maselor revoltate, de la Timișoara la Cluj, Brașov, București, blocase definitiv această reîntoarcere. Dar, având dinaintea ochilor experiența Europei Centrale, unde restaurarea unei societăți libere începuse deja, demolând bucată cu bucată, ca pe un alt Zid al Berlinului, structurile de putere ale vechiului regim, echipa CFSN a mizat fără ezitare pe continuitate. Noul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ora 3, Roma. (Vineri), 21, Quirinalele. Sâmbătă, 22, Tivoli. Duminică, 23, Nemi. Luni, 24, Ostia, catacombe. Marți, 25, Neapole, Solfatari. Miercuri, 26, Pompei. Joi, 27, Capri. Vineri, 28, Veneția, 12 noaptea. Luni, 1, plecare. Marți, 2, Buc, ora 12 noaptea. Reîntoarcerea din Italia". Oricâte conjecturi am face asupra mobilului ascuns al intempestivului voiaj, discreția criticului ne obligă la o rezervă pe măsură, avertizându-ne astfel în privința capcanei interpretărilor tendențios biografiste atât de ispititoare, însă! De-am fi descoperit și alte asemenea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aici și necesitatea unei noi "gramatici universale", "une grammaire du cri, c'est-à-dire également une grammaire du silence" (op. cit., p. 190). O dată cu melodrama, teatrul redescoperă așadar autenticitatea cu ajutorul pantomimei, care devine un joc de scenă integral transparent (op. cit., p. 239). Reîntoarcerea la limbajul mut al pasiunilor va constitui, de altfel, un motiv recurent de reflecție în literatura modernă și, nu mai puțin în teatru. Dar, oscilând permanent între cuvânt și tăcere, melodrama își dezvăluie finalmente natura sa profund schizofrenică. Iată cum
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
unei echipe conducătoare cu o alta, ci o reînnoire totală a societății, în care răul va fi pe veci surghiunit de către popor răul, o dată în plus încarnat de către cel bogat Dives al profeților milenariști. În Rusia, nihiliștii definesc termenii acestei reîntoarceri la puritatea primordială: abolirea claselor, egalitatea sexelor, punerea în comun a pămînturilor și a tuturor bogățiilor, suprimarea granițelor. Actul terorist nu este, în această perspectivă ca în gîndirea lui Neciaev decît un șoc sortit să scoată poporul din apatia sa
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]