2,262 matches
-
trăsătură intrinsecă a umanului; el relevă aspectele profunde ale ființei, componentele sale anistorice, ducând cu sine prin vremi amprentele umanității de dinainte de „istorie”. Eliade demonstrează că simbolurile nu dispar din actualitatea psihică; ele supraviețuiesc prin intermediul imaginilor pe care le reproduc, reactualizând și repetând continuu „modele exemplare” și situații arhetipale. Cu precizie și claritate gânditorul român demonstrează existența unei logici specifice, conform căreia serii de simboluri se subordonează unei coerențe sistematice, putând fi transpuse În termeni raționali, deoarece toate relevă un comportament
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
scria Jurnalul sau Memoriile. Cunoașterea miturilor și a simbolurilor ne ajută să Înțelegem „prezența transcendentului și a supraistoricului În viața de toate zilele”. Miturile le cunoaștem datorită memoriei, ea ne relevează adevărurile exemplare din trecut, pe care tot ea, le reactualizează În prezent. Memoria stă, deci, la baza culturii unui popor, iar cultura devine mijlocul de supraviețuire. În al doilea rând, mântuirea spirituală individuală nu e posibilă fără ancorarea noastră În „realul” din noi, În „centrul” nostru, fără efortul nostru de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
selecta aici, punctual, câteva atitudini autorefe-rențiale ale predoslovilor configurând și alte modele ideale, umane și cărturărești deopotrivă, lăsând citatul să vorbească elocvent, cu impresia schițării fugitive, dar în tușe memorabile, a unor portrete de erudiți în cabinetul lor de lucru, reactualizând, parcă, imaginea Sfântului Ieronim, traducătorul Vulgatei, în meditatie asupra scrierilor sale, fie în interiorul cabinetului de studiu, ca în picturile lui Ghirlandaio, Caravaggio sau Rubens, fie, ca la Bellini, Palma il Vecchio și din nou Rubens, dintr-o altă pânză, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu lucrurile, în lumea de aici. Omul în sufletul căruia cunoașterea se actualizează deplin și cu maximă claritate este unul de excepție, de o calitate cu totul superioară, Filosoful. Filosoful este prin excelență omul cunoașterii, dispunând de capacitatea de a reactualiza totalitatea amintirilor pe care sufletul său, mai încărcat decât altele, le aduce cu sine din lumea Ideilor. Pentru acest motiv, într-o anume ierarhie întocmită după criteriul treptei de cunoaștere pe care se situează și pe care platonismul o promovează
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
statului, ci regăsirea - atât în sinele propriu, cât și în viața comună - a acelor elemente nealterate de logica metodei și, ca atare, anterioare acesteia, și tentativa de a gândi altfel lumea contemporană. A regăsi solul originar al gândirii și a reactualiza mișcarea acesteia este în lumea contemporană - volens, nolens - un act politic. A gândi, a gândi cu adevărat, a gândi în afara schemelor vehiculate de specialiști și funcționari înseamnă a fonda realmente politica. Deoarece, așa cum spunea Patočka: „Situația omului este ceva ce
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
artistic. Bourriaud recunoaște în cele din urmă faptul că valoarea de expoziție a unui proiect vizual se amestecă cu valoarea sa de întrebuințare. În final, autorul francez accentuează ideea caracterului experimental al esteticii relaționale care "construiește situații" în interstiții sociale, reactualizând astfel teoria Situaționismului Internațional în raport cu lumea artei 57. În urma acestei incursiuni, care indică nodurile de articulare a analizei întreprinse de Bourriaud, se constată faptul că teoreticianul francez asociază artei relaționale o estetică descriptivă pe care o contrapunctează cu reflecțiile critice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asupra politicilor culturale europene în 2015, de pildă, arta ar ajunge să fie masiv instrumentalizată, fiind înțeleasă ca serviciu social, ca apel critic, ca formă de cunoaștere, ca modalitate de cercetare, ori ca produs comercial 113. În acest sens, sunt reactualizate și reelaborate anumite funcții ale artei care s-au dovedit a fi eficiente și în trecut, de la înțelesul artei ca act cognitiv și etic la abordarea artei ca act critic și social. Transformările constitutive la nivelul intenționalității artistului, a structurii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
proclamându-ne independența, cum și suntem“ (cf. Stoean, Pană, Independența, p. 33), dovadă că în condițiile stării economice falimentare a Imperiului Otoman (în toamna anului 1875 Înalta Poartă se declara în „bancrută de stat“) aceste tratative ar fi putut fi reactualizate. De altfel, în primele luni ale anului 1876 în presa străină au apărut diferite speculații în legătură cu situația României: că guvernul român a încercat să obțină independența țării prin cedarea către Rusia a sudului Basarabiei (La Republique Française, 16 ianuarie 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numai acele particularități comune și generale tuturor obiectelor, fenomenelor și proceselor proprii aceleiași sfere. De aici, absoluta necesitate ca modelul să fie simplu, relevant, fidel originalului și să conțină note generale, pentru ca elevii să poată intui, observa, analiza, sintetiza, compara, reactualiza și deduce soluții adecvate. Precizez că modelul didactic, funcție de specificul disciplinei de învățământ, este dependent de psihologia vârstelor, ceea ce ne determină să folosim, în clasele mici, cu precădere modele obiectuale, concrete, modele figurative (scheme, reprezentări grafice etc.) dar și modele
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și le corectează; repetăm, apoi, cu întreg colectivul, aceste prime norme ortografice și de punctuație și, pentru consolidarea cunoștințelor și fixarea deprinderilor, realizăm exerciții de transcriere, copiere, dictare selectivă etc. Important este, pentru fixarea deprinderilor de ortografiere a propoziției, să reactualizăm în orice situație regulile de scriere și de punctuație. Pe parcurs, elevii dobândesc cunoștințe referitoare la scrierea titlului unui text : cu literă mare, singur pe rând, la mijlocul rândului și, totodată, conștientizează semnificația titlului, ca idee centrală a textului. În vederea receptării
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cu universități și școli din Uniunea Europeană, companii, ONG-uri, asociații profesionale europene care își desfășoară activitatea la nivel european, sau proiecte prin programele Comisiei Europene (Socrates, Twinning, Erasmus, Arion). Statutul de Școală ECO, dobândit în anul 2005 și Steagul verde, reactualizate în 2008, dovedesc implicarea acestei instituții școlare în protecția mediului și respectarea drepturilor omului. Invitația de a participa la conferința TUNZA, organizată de UNEP, în Norvegia, Stavanger, iunie 2008, pentru a fi prezentate rezultatele muncii noastre în protejarea mediului, reprezintă
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93483]
-
impacturile asupra mediului. Obiectivul acestei mărci este de a ghida consumatorii în alegerile lor și de a încuraja producătorii să îmbunătățească calitatea ecologică a produselor lor. Marca este atribuită pe o durată determinată, astfel ca exigențele sale să poată fi reactualizate.
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1199]
-
latină Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae [Istoria creșterii și descreșterii Curții Otomane], încheiat în 1716. Concepția care structurează materialul informativ cules de la sursă (biblioteca Seraiului și scrierea rezumativă Synopsis a lui Saadi) e aceea a creșterii și decăderii imperiilor, reactualizată în preajma lui 1700 de Giambattista Vico (corsi e ricorsi) și, după C., de Montesquieu (grandeur et décadence). Partea întâi cuprinde istoria Imperiului de la Osman, fondatorul, adică de la 1300, până la Mahomed IV, asediatorul Vienei, la 1683, iar partea a doua continuă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
un rol sporit în progresul general al patriei noastre. Profesorul este cel care orientează și stimulează curiozitatea naturală și interesul spontan al elevilor pentru descoperire, cel care îndrumă și încurajează activitatea de organizare și integrare a datelor culese, a cunoștințelor reactualizate în vederea aplicării lor la soluționarea problemelor date, lăsându-le: libertatea de examinare a faptului real ori de analiză critică a conținutului unui text; independență în activitate; operativitate și rapiditate în reacții Îcognitive, afective, motrice); deplină responsabilitate pentru ceea ce întreprind. în funcție de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
o dimensiune anticipativă a destinului personajului, care se va confrunta la rândul lui cu niște funcționari intratabili, de data aceasta ai regimului comunist, în timpul anchetei. Pe de altă parte, evocarea personalității despotice a lui Nero - cel care comandă moartea Octaviei - reactualizează o realitate specifică și istoriei contemporane lui Chiril. Salonul de zi din casa doctorului Merișor, dominat de pendulă și Plata dijmei și martor al supliciului Octaviei, este în fapt simbolul unei Românii aflate într-o epocă istorică a cărei politică
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aur. Faptul în sine încălca interdicția „chipului cioplit”; e) Valorizarea religioasă a „terorii istoriei” (Eliade). IV.4. Sărbătorile evreiești Există în iudaism o serie de sărbători religioase care au semnificații ce provin din istoria sacră a poporului evreu. Ele se reactualizează permanent și au un rol foarte important în conservarea tradiției și în definirea identității naționale și religioase a evreilor de pretutindeni. Cele mai cunoscute sărbători sunt: * Sabatul. Este considerată „cea mai importantă sărbătoare religioasă iudaică”. Simbolic, ea recapitulează ritualic scena
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
liber în zilele de vineri și sâmbătă. Există și alte interdicții specifice zilei de Sabat. În sinteză, ele se referă la interdicția de a conduce mașina și de a folosi transportul în comun etc. * Pesah. Este sărbătoarea Paștelui evreiesc. Se reactualizează plecarea evreilor din Egipt sub conducerea lui Moise. Masa festivă de Paște (Sederul) este un moment special de aducere aminte a faptelor exemplare veterotestamentare și de reiterare a timpului sacru în care au avut loc evenimentele destinale din istoria tuturor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de la oraș, iar semi-indienii din orașe pleacă să-și Împrospăteze forțele în pădure”. în Asia, șamanii „migrează spre Singapore și coreea de Sud, pentru a răspunde nevoilor emigranților din interior”. Se remarcă și revigorarea organizațiilor coreene de șamanism feminin. Ele reactualizează și aduc la zi vechile practici de tip șamanic. Japonia contemporană trăiește și ea o revigorare a șamanismului în cadrul noilor mișcări religioase. O cauză specială a creșterii interesului pentru șamanismul contemporan o constituie - cel puțin în mediile sociale educate - succesul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
credinței ori a istoricității) prin timpul liturgic care se sustrage timpului profan, prin imitarea lui Cristos ca model exemplar, prin repetarea liturgică a vieții de la nașterea la crucificarea Lui, prin contemporaneitatea cu El, creștinul necomemorând răstignirea ca eveniment istoric, ci reactualizând un mister (finalul timpului în escatologia creștină se referă doar la timpul profan).117 Mitul nu poate dispărea, deoarece unele din notele sale esențiale (modelul exemplar, repetarea) sunt inerente oricărei condiții umane, funcția mitică fiind îndeplinită chiar prin educație, prin
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cenzură care evalua fiecare pagină desenată înainte de a-i permite accesul în tipografie. Mai târziu, după aplanarea pasiunilor și stabilizarea producției de bandă desenată (odată cu ceea ce este cunoscut în branșă ca Vârsta de Argint, începută în 1956, când DC își reactualizează panteonul și îl introduce pe noul Flash 642, dar mai ales odată cu relaxarea codului din anii 1970), creatorii de bandă desenată au devenit conștienți că marea lovitură și scăderea drastică a vânzărilor și a influenței producțiilor lor nu a constituit
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fuziune între imaginea reală și cea mentală (Statuia Libertății fiind o "Gioconda modernă" prin reproductibilitatea sa fără limită, "totem new yorkez plin de clișee"), o "imago alimentată de formele culturii populare" (filme, romane polițiste, SF, benzi desenate), prin care se reactualizează marile mituri urbane de la origini (mândria deșartă din Babel, corupția Babilonului, perversiunea Sodomei, puterea Romei, distrugerea Troiei, moartea din Iș și revelația din Ierusalim). În fine, acest "super-oraș" este pe măsura "lipsei de măsură a super-eroului", cu hybris-ul său
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ridica Armata împotriva Securității ș...ț; pe cine să ucidă pentru a provoca oroare; ce zvonuri să răspândească pentru a provoca panică în rândul populației; pe cine să nu împuște, nici măcar din greșeală” (p. 196 - s.a.). În concluzia cărții este reactualizată premisa tripticului hibrid, dar apare și nota de exaltare a virtualului rol benefic al Securității: „Revoluția curată a celor care ieșiseră în stradă să scape de dictatură a fost mânjită de intervenția străină, de puci și de teroriștii sângeroși conduși
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de director al Serviciului Român de Informații a constituit o răsplătire a acestuia, de către Ion Iliescu, pentru aportul în timp la complot și pentru mediatizarea din umbră a numelui viitorului președinte al României postcomuniste. Cele trei conspirații eșuate au fost reactualizate în 1989, ceea ce explică faptul că în 22 decembrie 1989, Ion Iliescu apare în sediul fostului Comitet Central cu o echipă deja formată, renunțând la unii dintre foștii conjurați (Kostyal, pe care nu îl ia în echipă). Atunci când grupului Iliescu
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Avem prozopopee în cazul în care vorbește cățelușa, sau o formă de limbaj hipocoristic, în cazul în care stăpînul vorbește în locul cîinelui său. Enigmatica scurtime a poemului lui Éluard pune acut problema contextualizării interpretative a enunțurilor și ne obligă să reactualizăm conceptul de context. 2.2. (Re)definirea lingvistică a contextului O redefinire lingvistică a contextului este indispensabilă, deoarece această noțiune nu este convocată în lingvistică decît pentru a înlătura ambiguitățile sau pentru a salva devierea enunțurilor considerate agramaticale. Defectuos definită
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de-odată) are valoare aspectuală de fapt încheiat. Putem spune că după linioara din mijlocul versului 9, naratorul operează o relectură a evenimentului trecut care depășește povestirea întîlnirii. Verbele la prezent din versul 13 complică ciudat temporalitatea: întîlnirea trecută este reactualizată în prezentul enunțării. Dialogul imaginar, marcat de apostrofă, creează coprezența discursivă a absentei și a naratorului. Dar versul 14 este la condițional optativ perfect, adică, în limba clasică, timpul prin excelență al regretului pentru ceea ce nu s-a împlinit în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]