5,656 matches
-
didactic / 171 8.4.7. Lectura educatorului/educatoarei / 172 Capitolul 9. Coordonate ale unei didactici a comunicării / 177 9.1. Comunicarea la nivel preșcolar aspecte procesuale / 177 9.1.1. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de receptare și decodare/interpretare a unui mesaj / 180 9.1.2. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de codificare și transmitere a unui mesaj / 183 9.1.3. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
56. 128 În studiile consacrate acestui aspect al finalităților, obiectivele sunt raportate la domeniul cognitiv (în cadrul căruia B. Bloom a identificat șase capacități-tip: cunoașterea, comprehensiunea, aplicarea, analiza, sinteza și evaluarea), domeniul afectiv (după B. Bloom, cuprinzând cinci clase comportamentale: receptarea, reacția, valorizarea, organizarea și conceptualizarea, respectiv caracterizarea prin raportare la valori, ultima prezentată de David Krathwohl ca interiorizare) și domeniul psihomotor (reprezentat după Anita Harrow de mișcările reflexe, mișcările de bază, abilitățile perceptive, abilitățile fizice, priceperile și comunicarea non-discursivă) vezi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cadrul didactic a unor activități centrate pe interesele copiilor, stimularea demersurilor spontane de învățare, realizarea de progrese ,,în parte pilotate de copii" Rayna-Laevers-Deleau 1996: 260-263. 272 Intenția reflectă, de fapt, măsura cunoașterii copiilor de către cadrul didactic. 273 De precizat că receptarea și decodarea/interpretarea unui mesaj de către copii sunt facilitate, în principiu, de plasarea în rolul de vorbitor tot a unui copil. 274 Dumitrana 1999: 29-34. 275 Dumitrana 1999: 30. 276 Vezi întrebări-pretext pentru (auto)comunicare de tipul Ce ți-ar
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
the Morning of Christ's Nativity" de John Milton. Termină probabil lucrul la Milton. Poemul acesta explorează însăși natură poeziei, procesele mentale ce au loc în actul artistic de creație poetica, pornind de la inspirația inițială a poetului, și pînă la receptarea viziunii artistice de către cititori. Mesajul ultim este că poți deveni poet vizionar doar cînd ai anihilat egoitatea și ai asimilat principiul iubirii infinite. *1808 Importul de sclavi interzis în Statele Unite. ¶ Simfonia a VI-a ("Pastorala") a lui Beethoven. ¶ M.G. Lewis
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
e relativă și trecătoare. Nu În asta ar consta particularitatea operei de formare. În fapt, se ascunde aici o tainică dinamică a dăruirii și a primirii, În care fiecare - pe rând - câștigă ceva printr-un anumit fel de cedare și receptare. Nu contează atât de mult ceea ce se transmite, ci faptul că se instituie o relație unică și privilegiată. Nu cantitatea sau natura tranzacției contează, ci frumusețea unei Întâlniri și nădejdea continuității ei. Educația nu este un proces care se Încheie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
arată și care apare mai târziu. Nu toate achizițiile preconizate prin Învățământ se vor actualiza vreodată. Multe „Învățături” sunt „moarte” Încă din faza Încorporării lor, altele nu „pică” pe ceea ce vrea sau poate persoana, altele se perimează „natural” Între momentul receptării și aplicării lor. Societatea reală, care se ivește după scenarii adesea improbabile, nu va solicita valorile achiziționate. De aceea, școala trebuie să pregătească persoana pentru scenarii deschise, pentru situații polivalente, pentru valori multiple, Încât, nu numai pe specificitatea conținuturilor valorice
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să zicem. Cu imaginarul te poți juca, cu realitatea (copilului, societății etc.) nu! Se vorbește deseori de o criză culturală, care În fapt este una de educație, de raportare la lumea valorilor. Asistăm la o criză a culturii din perspectiva receptării ei, și nu a producerii de noi fapte de cultură. Dacă există o criză a culturii, aceasta se datorează poziționării noastre proaste față de ea. Nu cultura este În criză, ci noi. Receptivitatea noastră față de faptul cultural devine deseori inadecvată, anacronică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
locuri total incompatibile cu ținta lor inițială. Muzeul nu este „mediul” natural de existență a operei de artă, chiar dacă, aparent, așa ar sta lucrurile. Și mai ales marile muzee, care, departe de a expune creațiile și a facilita buna lor receptare, predispun la efecte contrare acestor obiective generoase. Și, să explicăm de ce. În primul rând, apare o decontextualizare a operei de mediul ei de emergență, adică de un timp, de un spațiu, de un mediu cultural, de receptorii ei inițiali - la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
știe doar că există o carență nu numai prin lipsă, ci și prin exces! În fața acestei imense desfășurări ai două ieșiri: să percepi și să pricepi operele până la un anumit punct, după care apare blocarea (și atunci optezi pentru o receptare secvențială a exponatelor dintr-un muzeu, de pildă); sau să „defilezi” pe lângă lucrările de artă fără a le mai acorda vreo atenție deosebită și cu gândul „triumfal” că ai marcat Încă un muzeu, să te raportezi „fulgurant” la ele (adică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
declinul culturii cărții În profitul culturii digitale - cel puțin dacă avem În vedere modul cum tinerii se raportează la cele două tipuri de expresie culturală. Ceea ce ar fi bine să urmărim, În primul rând, ar fi formarea tinerilor pentru o receptare critică și responsabilă, pentru o autonomie axiologică față de produsele culturale, indiferent că acestea sunt livrate sub o formă clasică sau electronică. Pe de altă parte, și o extensie a structurilor de formare dinspre palierul școlar spre cel extrașcolar trebuie luată
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
oarecum ascuns și cu ceva precauție. Am descoperit atunci - iar acest lucru a fost Întărit mai târziu - că cele două prezențe, prin literatură și pedagogie, sunt complementare, completive, sumative, dar și stimulative pentru cei din exterior, care le abordează prin receptare și studiu. Doamna profesoară Cernichevici a demonstrat că poți fi simultan educator și scriitor, că reușești ca pedagog dacă știi să scrii frumos și bine și că izbândești ca scriitor dacă nu uiți să fii responsabil, să ai demnitate, să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G. Ibrăileanu, cu studii semnate de Al. Dima, I. D. Lăudat, Const. Ciopraga, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Noemi Bomher, Gr. Țugui, Petru Ursache, I. Apetroaie, I. C. Chițimia
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Valeriu Stoleriu, Elvira Sorohan, Antoaneta Macovei, Maria Platon, I. D. Lăudat, Maria Frunză, Ion Tiba, I. Sârbu, V. Adăscăliței; cu studii de poetică și semiotică - Al. Husar, Adrian Poruciuc, Noemi Bomher, Silvia Buțureanu, Adela Holban; cu studii de literatură comparată și receptare literară - Horia Hulban, Grigore Vereș, Ștefan Avădanei, Mihaela Costache, Gertrude Sauer. Alți colaboratori: Traian Diaconescu, Hertha Perez, C. Cihodaru, Petru Zugun, Adrian Voica, Anca Sârbu, Dana Diaconu, Livia Cotorcea, Mihaela Mârțu. C.A.
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
puțin cunoscute despre G. Călinescu, Tudor Arghezi, C. Noica și să recenzeze cărțile unor critici și istorici literari de prestigiu. Volumul „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (1993), prefațat de un amănunțit itinerar al receptării, antologhează documentele referitoare la etapele elaborării monumentalei opere călinesciene - desprinse din corespondența autor-editor - și reface traseul spiritual al acesteia, de la explozia apariției, perplexitatea comilitonilor și scandalul pro și contra la interzicerea ei în perioada comunistă, bătălia reeditării și triumful final
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
întemeierii țării sau a descălecării în istorie a neamului”, demersul ajunge la „modelul etic românesc de a fi în lume”. Odată cu problema intrării în universal a conștiinței românești, A. lărgește considerabil unghiul de cuprindere analitică. Capitolele dezvoltă „prolegomenele”, discută specializat receptarea „perspectivelor” metafizice la Eminescu, Blaga sau Arghezi, cu atât mai mult cu cât „valoarea practică” a demonstrației aspiră să fie aceea „de a relua ceea ce a fost uitat, de a reînnoi ceea ce pare învechit și de a reîncepe ceea ce pare
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
de programe audiovizuale ale elevilor (7-10 ani; 11-14 ani; 15-18 ani, noiembrie, 2005, contractantul principal CURS-SA). Liantul ideatic al acestor două proiecte - unul evaluând după o metodă semio-discursivă conținuturile violenței din programele de televiziune, iar celălalt analizând audiența și receptarea programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelegerea unui fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții sunt, și la noi, prima generație care, fizic și simbolic, crește cu „televizorul”. Studiile scot în evidență coincidența nedorită și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aberante. Unele emisiuni (seriale) sau chiar desene animate pot fi receptate ca expresii ale unor pulsiuni sau înclinații transgresive din partea copiilor (depășirea imaginară a ceea ce le este interzis, a regulilor stabilite de părinți sau de școală); este mai ales cazul receptării și căutării umorului îndrăzneț, chiar ușor impertinent, de fapt adult (cum sunt unele episoade, scene chiar din Titeuf sau din multe alte desene animate). Acest umor este posibil a fi trăit ca o încercare imaginară a regulilor vieții în comun
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
metodologie complexă: analiza de conținut a unui eșantion de 2.500 ore de programe (ficțiuni, reality show-uri, clipuri muzicale); analize ale impactului (anchete, focus grupuri) programelor violente asupra tinerilor; măsurarea receptivității și eficienței sistemelor de avertizare (a signaleticii antiviolență); receptarea acțiunilor sociale și educative antiviolență; analiza statisticilor privind violența din orașele și comunitățile americane (între 15-24 de ani, omuciderea este a doua cauză a mortalității la această vârstă în SUA; pentru tinerii negri este chiar prima cauză de mortalitate; la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de vârstă (vârsta preșcolară sau copilăria mică - de la 3 la 5 ani; vârsta celei de-a „doua copilării” - 7-11 ani; preadolescența - 12-15 ani; adolescența 15-18 ani; tinerii - 18-25 [30] ani). Mulți autori consideră ca esențială focalizarea studiilor despre consumul și receptarea televiziunii asupra celei de-a „doua copilării” (7-12 ani), cea în cursul căreia copiii privesc cel mai mult la televizor, putând fi în mare măsură impregnați de violența televizuală. De asemenea, metodologic este important a ieși din dogma „efectelor directe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și alții) nu separă forța imaginii de puterea cuvântului în discursul televizual, atribuie televiziunii o capacitate tactilă ieșită din comun (valorizarea preponderentă a simțului tactil) și recunosc o pregnantă specificitate a comunicării televizuale, aceea a suspendării „distanței”, dintre emitere - difuzare - receptare, distanță clar vizibilă în cazul cărții, al operelor de artă și al filmului de cinema. Noile canale de televiziune (încă foarte rare în lume la ora actuală) destinate copiilor sub trei ani sunt numite cu ironie „tele-tetine” (un canal israelian
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
rol mai mare decât cei din mediul rural familiei (adevăr), școlii (competiție) și televiziunii (sexualitate) iar cei din mediul rural acordă un rol mai mare școlii (adevărul și cultura civică), televiziunii (spiritul de competiție). În ansamblu, se poate spune că receptarea de către elevi a valorilor și antivalorilor promovate de cele trei instituții nu este semnificativ diferită în funcție de vârstă, structura pe sexe și mediul de rezidență, ceea ce arată că tipurile de influențe menționate sunt consistente, cel puțin ca tendință. Diferențele de influențare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de pe glob nu au fost întotdeauna încununate de succes. În plus, au fost analizate preferențial programele de divertisment în defavoarea celor informative sau de „infotainment” și nu s-a acordat atenția maximă împărțirii și evaluării pe genuri televizuale. Mai mult, în ceea ce privește receptarea violenței TV și a efectelor sale, cercetări mai recente precum cea a lui Doob și McDonald (apud Drăgan, 1996) au pus în discuție efectul de teamă de violență și sentimentul crescut de insecuritate provocat de supraexpunerea televizuală: în mediile unde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vede televiziunea ca pe o sursă de distorsiune a realității și pe consumatorii TV ca pe niște victime relativ pasive și neselective ale televiziunii, demonstrează complexitatea influenței televiziunii și necesitatea de a nu ignora factorii multipli de mediere și contextul receptării. Factori de mediere a influenței violenței televizuale Potențialele influențe nocive ale violenței televizuale nu trebuie absolutizate, ci tratate contextual. Cercetările în domeniul impactului violenței televizuale au arătat că acesta depinde nu doar de durata expunerii (supraexpunerea, televizionarea zilnică de peste patru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de către televiziuni sunt importante pentru protecția telespectatorilor minori, ci și respectarea efectivă a signalecticii de către telespectatorii minori. În acest caz, nu se pot ignora rolul familiei în controlul exercitat asupra consumului TV al copiilor și, în general, întreg contextul de receptare. Un studiu ulterior, Analiza comportamentelor de consum TV ale elevilor (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani), realizat în 2005 de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare în colaborare cu CURS pentru CNA, a inclus o secțiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prezentate de două dintre canalele TV internaționale pentru copii care emit și în România, este vorba despre Cartoon Network și actualul canal Jetix și 2. al doilea vector de interes este dat de perspectiva deschisă de „modelul text-lector” din teoriile receptării. Al doilea vector de interes este deci aflarea modului cum percep tinerii din România de azi acest conținut violent din desenele animate și care este, în concepția lor, urmarea acestei televizionări. Din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]