5,519 matches
-
Cristos. Poeții sunt inițiații lui Dumnezeu, esoterici prin creație, adesea incapabili să fie și didacți, să fie dascăli în adevăratul sens al cuvântului, deci versurile lor nu pot transmite oricui valorile spirituale ale universului pe care le dețin, adeseori prin receptarea lor în somn. Poemele induc intelectului, persoanelor puternic interiorizate un delir în sine, o magie a minții care are un efect psihosomatic deviant. Misticile cosmice, magiile orientale, muzica și poesia sunt înălțătoare capcane genial dispuse în labirintul arhitecturilor oculte ce
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un mag, cu condiția esențială: să nu fi uitat puterea de a dori, nu de a face, ci de a recepta, de a simți, căci încorporând matricea senzitivă și revitalizând-o, acțiunea motorie se poate declanșa din aceasta. Dialectic, prin receptarea câmpurilor bioenergetice, receptorii sinaptici pot declanșa renașterea mnemoclastelor, a puterii de percepere a simțurilor umane și mai ales a celor mai sensibile, mai greu de definit, a celor nedescrise încă. Abia atunci începem să vedem, să auzim, să încorporăm mirosul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o naștere Omul se naște din pasăre,/ pasărea din vierme,/ viermele din iarbă,/ iarba din resturile omului,/ nașterea omului din moartea ierbii,/ moartea pietrei din nașterea ierbii,/ nașterea pietrei din moartea apei...723. Funcția simultană a cuvântului de exprimare și receptare a organismului ce-l emană conduc la un cerc de eternizare a transmisiei sinaptice. Imaginația este un fenomen de conștiință, deci interior. Atât staticul pur, cât și mișcarea pură (din punct de vedere estetic) sunt fenomene interioare. Inițierea are loc
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și individualitatea sa subiectivă, produce realitate. El repercutează dublu asupra emițătorului și asupra receptorilor, realizând comunicare prin particular, prin monadă. Iată cum în întreaga comunicare elementul introspectiv reface durerea ca tulburare a elementelor sinaptice și ca un răspuns complex la receptarea universală prin ferestrele divine Eu însumi eram sticla geamului,/ curat și transparent ca sticla geamului,/ Și prin mine privea cineva spre altcineva/ și mă durea toată ființa mea de sticlă transparentă/ de privirea care mă străpungea, și nu știam cine
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cristos. Poeții sunt inițiații lui Dumnezeu, esoterici prin creație, adesea incapabili să fie și didacți, să fie dascăli în adevăratul sens al cuvântului, deci versurile lor nu pot transmite oricui valorile spirituale ale universului pe care le dețin, adeseori prin receptarea lor în somn. Poemele induc intelectului, persoanelor puternic interiorizate un delir în sine, o magie a minții care are un efect psihosomatic deviant. Misticile cosmice, magiile orientale, muzica și poesia sunt înălțătoare capcane genial dispuse în labirintul arhitecturilor oculte ce
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
relație favorizată de Dumnezeu cu divinitatea, cu forțele cosmice. Un limbaj duplicitar, adeseori ocult, emană din lucrările sale, recunoscând fascinația cuvintelor ce apar în implicarea lobului temporal drept.958 Utilizarea neologismelor, a unui limbaj bogat care să suplinească fenomenul de receptare întâlnit în afazia Wernicke definesc o personalitate a lobului temporal deosebită la creatorul de artă. Poetul și dramaturgul, care invocă prin magia cuvântului geniul 959, își celebrează realizările creative în domeniul artistic în armonia inteligenței supreme cu umanitatea. Inițiat fiind
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Demiurgului, acceptă izolarea și totuși realizează că este legat prin simțurile sale de pământul din care s-a născut. Cititorii, la rândul lor, se simt ca niște plante fragile, contemplând soarele ce îndeamnă către miraculoasa revelație a clipei, surprind în receptarea mesajului revelația poetului ca profet, simt reverberația inițierii în armonizarea lumii creată voit haotic de Marele Arhitect. Poetul desemnează centrul în jurul căruia se formează undele luminii îndepărtându-se cât mai mult să aducă Cuvântul celor ce nu îndrăznesc din orgoliu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de încântare a creatorului. Lumină, sunet, parfum, iată ce vine din univers prin noos pentru a elabora Cuvântul, în dulcea limbă omenească. A pipăi, a gusta sunt metode active de înțelegere a naturii. Văzul, auzul, mirosul sunt pasive și implică receptarea în meditație și divinație. Și totuși ele se pot intrica, pasivul cu activul schimbându-și între ele mesajul în cadrul lucrărilor încadrate în arta lui Hermes. Aici e secretul transmutației și asta nu este un lux sau un apendice al societăților
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
șarpe? Iată cum Dante se preocupă de aceaste dileme în scrierile sale și insistă asupra originii divine a poesiei. El este unul dintre marii cărturari care cunosc originea versului pe care îl distribuie la rându-i din înțelepciunea cosmică, din receptarea Duhului Sfânt. Aci-n adâncu-i am putut discerne într-un volum unite prin iubire tot ce răsleț prin univers se cerne, substanțe și-accident și-a lor pornire, topite-ntr-una și-ntr-atare fel, că tot ce spui e numai licărire...1145. Stabilitatea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cunoștințelor anterioare. Din exemple studiate de neurofiziologi cred că se poate înțelege că percepțiile noastre sunt o sinteză a tuturor simțurilor, o sinteză în care sunt asociate informațiile receptate de simțuri din exterior cu cele depozitate in memorie. Prin această receptare și memorizare, de fiecare dată când a fost făcută (ceea ce înseamnă experiență și învățare), au fost folosite categoriile înțelegerii și ale inconștientului care au modelat, au memorat, au stocat, toate aceste vechi percepții, după chipul și asemănarea lor. Percepțiile au
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a arcului reflex corporal de adaptare a noastră la mediul terestru. Mai mult, informațiile ce ni se transmit sunt înainte de orice bazate pe felul în care noi interpretăm senzațiile ce ne vin din exterior. Deci, chiar și ceea ce avem ca receptare onirică poate crea iluzii care să se asocieze cu lumea materială Toate ilustrează faptul că înțelegerea obiectivă a tuturor lucrurilor care ne înconjoară depinde, pe deoparte de impresiile noastre senzoriale, dar pe de altă parte și de maniera în care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dar stau la baza religioasă a lumii, deci nu se opun vreuneia dintre religiile existente. Considerând că a venit vremea să pornim pe urmele cuvântului pierdut în poesie sau a urmașilor zeilor, poetul ne oferă din belșug o altfel de receptare a valorilor spirituale, integrând paleta simțirilor noastre cu noi ofrande aduse pe altarul spiritului uman în momentele sale de meditație profundă. Silogismul dăruiește o metodă de cercetare a funcției cerebrale. Elementele aflate în interiorul simbolisticii oculte se combină prin taine. Dintre
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
suprapună textului steinerian antroposofic elemente de experiență proprie. Nu intenționăm să polemizăm nici cu Walther B(hler sau Frizo Melzer, dar cunoașterea meditativă este obținerea revelației printr-o metodă activă, în timp ce tema expunerii noastre este o introspecție asupra pasivului, a receptării nuanțate de inițiere a lumilor superioare, divine. Fantasmagoria are nevoie de sensorial iar sensorialul nu eșuează în fantastic ci într-o altă realitate. 396 Mnemoclastia ca metodă, așa cum am expus-o la începutul anilor '80 ai secolului XX este contrară
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la romantism, cultivând expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
atinge idealul său de perfecțiune, într-o expresie artistică în care coloritul strălucitor, decorul configurat tridimensional, accesoriul pitoresc constituie rațiunea de a fi a poemului. Plasticitatea portretului, vigoarea conturului, tehnica sugerării nuanțate sunt caracterizante pentru arta sonetistului. Cercetarea procesului pătrunderii, receptării și asimilării parnasianismului în mediul românesc impune fenomenul sub un îndoit aspect:ca moment expresiv în istoria culturii noastre din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, și ca moment particular în desfășurarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
etnice , precum și arta populară ca instrument de educație estetică. Principiile estetice, purtătoare ale însemnelor epocii la care se raportează, precum și a modului în care este conștientizat actul artistic, nu trebuie judecate după șablonul ultimelor experiențe ale mediului citadin, întrucât problema receptării implică două aspecte colaterale; primul vizează existența unei conștiințe estetice implicite, formată la nivelul marii colectivități, atunci când artistul știe și poate să inventeze, cu îndemânare și inspirație, opere de artă, colaborând pentru elaborarea unor limbaje specializate, iar al doilea ne
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și interfețele sunt absolut necesare. Astfel, etnoestetica tinde cumva să se subordoneze esteticii generale și filozofiei. Rămâne însă, strict legată și de domeniile etnologiei, prin origine, material, suportul ideologic, mentalitatea tradițională. Concluzionând, putem conchide că etnoestetica studiază geneza, principiile de receptare și elaborare ale variantelor de frumos, respectiv urât, întruchipate în formele artei, relațiile dintre oameni, cu referire directă asupra specificului comportamental. Reproducerea aspectelor urâte, lipsite de frumusețe ale vieții și reabilitarea lor prin talentul artistului implică stimularea capacității oamenilor de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ajunge la alți receptori. Un mediu de transmisie poate, de asemenea, diminua semnalul sursei astfel încât receptorul primește un semnal slab, neclar sau chiar bruiat. În activitatea de decodare a semnalului, semnalele sunt convertite de către receptor în idei sau concepte. Dacă receptarea semnalului a fost bine realizată atunci, înțelesul este același cu cel dorit de sursă. Dacă semnalul recepționat nu este similar cu cel emis aceasta se datorează zgomotelor. Se consideră zgomot orice element care reduce acuratețea și claritatea semnalului. Zgomotul poate
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
în raport cu traficul? Sunt utilizate elemente promoționale ajutătoare? Marketing și auditul în marketing Care dintre elemente promoționale produc cel mai mare impact asupra vânzărilor? Promovarea prin intermediul prețului și-a atins obiectivul? Se acordă rabaturi și bonificații? Relațiile publice Ce mijloace de receptarea a mesajelor din partea consumatorilor / distribuitorilor / autorităților / părților interesate sunt puse la dispoziție? Cum este apreciată comunicarea cu beneficiarii / colaboratorii / distribuitorii? Cine este responsabil cu rezolvarea plângerilor / reclamațiilor? Există o politică a „porților deschise”? Sediul / capacitatea de producție poate fi vizitate
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de creație, în conjuncție deplină cu tradiția patristică. Această parte se vrea a fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
stimuli, pluralitate a planurilor, polifonie a punctelor de interes etc. Atenția estetică nu avansează dinspre stimul spre percepție, ci e în permanență întoarsă din drum, obligată să refacă traseul aperceptiv fără a avea perspectiva finalizării lui. Ea funcționează ca o receptare în buclă reîncărcată mereu datorită insatisfacției produse de parcurgerea anterioară a obiectului. E de fapt un tip de atenție care eșuează în încercarea de a clasa obiectul, care, cu termenii cercetătorului francez, cade într-o capcană din care nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
practicilor de inventariere instituie în câmpul monumentalizării o legătură strânsă cu terenul și cu explorarea lui și, implicit, cu o anume perspectivă asupra potențialității lui producătoare de valori culturale. Știința inventarului a transferat de fapt prestigiul monumentalității dinspre atitudinile de receptare, înspre disponibilitățile de creație. Exploatarea monumentalului din perspectiva inventarului patrimonial a implicat o deplasare a categoriilor frumosului, tot așa cum a făcut și "revoluția" anticarilor, dar într-o direcție diferită. Nathalie Heinich, care a studiat structura emoțiilor patrimoniale, a arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
frumosul. Lui vrea Alecsandri să îi vândă poeziile populare și în "moneda" lui se cântăresc reușitele producției folclorice. * * * Istoria folclorului a reținut rolul pe care l-au jucat traducerile poeziilor populare în principalele limbi de cultură ale secolului al XIX-lea44. Receptarea producțiilor românești la Paris, la Londra și la Berlin s-a petrecut după un calendar foarte strâns în cursul deceniului șase. Ceea ce trebuie subliniat e faptul că în acest context străinul a devenit un factor esențial pentru calificarea folclorului ca
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
realizare" a temelor creației eminesciene, în sensul materializării în existența comună a unor reprezentări prin natura lor imateriale. Florile de tei care l-au însoțit la înmormântare, diversele ritualizări publice ale unor elemente de imaginar liric, obsesia plopilor etc., precum și receptarea unor poeme ca texte premonitorii, toate acestea țin de perpetuarea în viața reală a clișeelor poetice. "Sugestivă din punct de vedere al ceremonialului funerar este compoziția ritualului respectiv, care pare să fie o reduplicare a unor imagini din poeziile eminesciene
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rediscovery of Folk Literature in Albania", pp. 335-337). 45 Atanasie Marienescu, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859, pp. IX-X. 46 Vasile Alecsandri, "Melodiile românești" (1855), în Opere, IV, Proză, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Minerva, București, 1974, p. 392. 47 Despre receptarea folclorului la Collège de France prin interesul arătat de Mickiewicz, precum și despre perspectiva "transnațională" făcută astfel posibilă, în Cornis-Pope, Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe, III, pp. 277, 278, 351sqq. 48 Ion Breazu, Michelet și românii
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]