3,972 matches
-
Țene, președintele cenaclului, care a prezentat ordinea de zi . Profesoara Antonia Bodea a fost invitată să vorbească despre George Topârceanu, autorul volumului “Migdale amare “, apărut în anul 1928, la București. După expunerea bine documentată, Al.Florin Țene a susținut un recital poetic din opera scriitorului de la revista “Viața Românească “. În continuare profesorul Vasile Sfârlea a analizat opera poetică a lui George Topârceanu, la care Al.Florin Țene a subliniat prietenia autorului “Rapsodiilor de toamnă” cu Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu și Mihai Sevastos
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368715_a_370044]
-
poezie modernă, ușor de înțelesˮ, iar Al. Florin Țene oferă clarificări legate de postmodernism și globmodernism, susținând că din nevoia de „exprimare liberă a sentimentelorˮ, azi se scrie „o poezie clasică prin mijloace moderneˮ. Momentul s-a încheiat cu un recital al poetei. În continuare, poetul Teofil Mândruțiu și-a lansat cărțile „Pui de țărânăˮ (poezie creștină) și „Rădăcini de ploiˮ (poezie de dragoste și filosofică). Iulian Patca a vorbit despre „bijuteriile liriceˮ ale autorului, laureatul de anul trecut cu Premiul
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
de spectatori prezenți. În finalul unui concert autentic de colinde, care poate în viitor se va transforma într-un adevărat festival - după cum spunea Doamna Maria Golban Șomlea, în mijlocul copiilor a evoluat interpreta de muzică din Ardeal, Angela Rusu, cu un recital de colinde și cântece populare din repertoriul său. Au fost prezenți președintele Consiliului Județean Cluj, Domnul Horea Uioreanu, primarii comunelor din zona Huedin și alte oficialități locale. Copiii au plecat acasă cu frumoase cadouri, iar instructorilor micilor artiști li s-
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
și America: Austria, Danemarca, Elveția, Republica Democrată Germania, Republica Federală Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Portugalia, Spania, SUA, Suedia... Împreună cu „Electric-cord” a cântat pe toate continentele. Participă, în 1977, alături de această formație, la Festivalul „Orfeul de Aur”. Între 1986-2005, Stela Enache va susține recitaluri alături de „Electric-cord”, redenumită „Sunshine Band” - pe vapoare de croazieră ale liniei de vase de croazieră „Royal Viking Sky” (m.s. Berlin, m.s. Europa). Ca solistă de croazieră, Stela Enache a înconjurat globul de patru ori. Cu aceste ocazii a cântat alături de
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
Kerestely, pe care le-a cântat cu mare succes la festivalul «Te-aștept pe-același drum - In memoriam Valer Ponoran» de la Zlatna. Probabil mulți vor fi fost sceptici în fața proiectului primarului Silviu Ponoran, cu Stela Enache președinte de juriu și recital la un festival de romanțe, dar ideea s-a dovedit genială. După care am «testat-o» din nou pe Stela Enache la marele spectacol «Ziua muzicii ușoare românești de altădată», organizat de Casa municipală de cultură din Sibiu: și aici
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
poezia Ne iartă, mărite! din volumul Parfum de Tei (2013), iar prof. Ioan Culiță Ușurelu a reamintit de marea dragoste a lui Eminescu, muză să inspiratoare VERONICA MICLE. De asemenea doamna Doina Răduță Bornaz a încântat audiență cu un sublim recital poetic din opera Luceafărului, iar domnul Răduță Bornaz a cântat câteva romanțe și imnul EMINESCU, cântat, cândva, de regretații Doina și Constantin Aldea Teodorovici. Rapsodul popular Costică Besă a fredonat o doina și o balada populară, simboluri ale rădăcinilor neamului
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
propriilor copii, apoi formării, în calitatea de profesoară de canto, a copiilor cu talent artistic. Asta nu înseamnă că nu și-a continuat cariera muzicală, la emisiuni de radio și televiziune, dar și prin participarea la spectacole și susținerea de recitaluri care au atras toată admirația spectatorilor. Este unul dintre colaboratorii dragi ai «Tezaurului Folcloric», deoarece preocupările ei și preocupările noastre se întâlnesc: dragostea pentru copii, pentru slujirea și afirmarea lor pe scena muzicii populare sunt și preocupările noastre, și ale
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
ani, în drum către Festivalul internațional „Dan Spătaru” de la Medgidia, unde eram invitați de primarul Marian Iordache și de directorul de festival Daniel Gheorghe. În mașină eram eu, Sida Spătaru, văduva lui Dan, și Doina, care urma să susțină un recital. Îmi pare rău acum că n-am înregistrat cele povestite pe parcursul celor cîteva ore, putea ieși o adevărată carte! Dar o altă carte ne aștepta la Medgidia, fiind vorba de «Dan Spătaru, regele aplauzelor», apărută (din păcate cu foarte multe
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
fi fost prin anul 1970 când am văzut-o pe regretata artistă, la Buhuși. Burase, într-un început de toamnă și odată cu înserarea, bulevardul era lucios sub felinarele aprinse. Se sfârșise un spectacol în care Doina Badea a susținut un recital ce mi-l aduc aminte, asistându-l din primele rânduri ale Sălii de spectacole. Nu uit părul ei galben ca grâul așteptat să fie înșfăcat de gurile combinelor, nu uit vocea ei, o aud și azi, caldă, unduioasă, alinătoare... Surâdea
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
Gheorghe Bodea, autorul cărții „Înveșnicirea” în care publică elogiul adus Poetului de Ilie Rădulescu.Vorbitorul, subliniind faptul că autorul volumului „Din umbră zidurilor”, care a fost un ziarist incisiv, spunea: „Când cade Ciucea cade Ardealul”. În continuare a urmat un recital poetic din poeziile lui Octavian Goga, intitulat „La noi”. Au citit poezii din opera poetului omagiat și din creațiile proprii, scriitorii:Ioan Benche, Raveca Vlașin, Gheorghe Șoptirean, Al.Florin Țene și Maria Racolțea. Înainte de închiderea ședinței s-au discutat probleme
MEDALION LITERAR „NICIODATĂ TIMPUL NU SE UITĂ” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349627_a_350956]
-
de pariuri literare Dumitru Bădița, invitat la săvârșin Charmides Ion Mureșan, cartea Alcool Conta Vasile Iftime, Alte poeme, alte femei Dacia XXI Ioan F. Pop, Poemele poemului nescris Ex Libris Universalis Betiana Călin, Punct cu punct Franc-Tireur Igor Ursenco, Apoptosium. Recital de doliu după un regim procariot încă neclasificat Fundația Culturală Cancicov Victor Munteanu, Rănirea vederii Fundația pentru Poezie „Mircea Dinescu“ Mircea Dinescu, Femeile din secolul trecut. Poezii noi (2004-2010) Grinta Andrei Zanca, Zicudul - intimitatea cotidianului Hasefer Eran Sela, Cruzimea detaliilor
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
cu cafea și cu henne (joi, 9 iunie, 18:00 la Musee des Maîtres et artisants du Quebec: 615 avenue Ste-Croix); spectacolul Vine vacanță!, dansuri și cântece pentru copii (sâmbătă, 11 iunie, 19:00- Centre Saint-Louis-de-Montfort : 25, rue Saint-Louis, Laval); recital de muzică și poezie Dor de Eminescu în interpretarea actorului Ion Caramitru (joi, 30 iunie, 20:00-Theâtre l'Entrepot : 2901, boul. St-Joseph, Lachine). Sursa: Junimea Română din Montreal-Scoala pentru minte, inima și cultură; www.junimeamontreal.org PE LANGĂ ORARUL ȘCOLII
SERBARE ŞI CONCURS CU OCAZIA ZILEI DE 1 IUNIE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349696_a_351025]
-
trup, alunecând pe lângă ele, prin ele. Când m-am trezit, m-am uitat la ceas. Era 13.45. Doar un sfert de oră mă mai despărțea de fatidica întâlnire, de locul în care fata cu vioara își susținea aproape misticul recital. Am plecat în grabă, cuprins de teama de a nu întârzia. La câțiva metri doar, am fost cuprins de emoție în timp ce mă pregăteam să-i înmânez aceeași bancnotă uzată, ridicolă aproape. Noi doi... Evadați dintr-un alt timp... Am făcut
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
atentatul asupra fetei (cel al cărui martor fusesem inițial), dar, practic, numai Dumnezeu mai putea ști când și unde mă aflam, în care dintre lumi... Cu inima bătându-mi de emoție, am zărit-o cu mica ei vioară, dând acel recital unic, inegalabil. Aveți grijă de ea... Vă rog... Omenirea și-așa se află într-un echilibru mult prea fragil... Lăsați-o să aducă lumina. Pacea. Bucuria. Dăruiți-i un zâmbet și o floare, măcar. Înțelegeți, vă rog că e aici
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
00, în celălalt loc, ce se va întâmpla? Mai am două minute... Un minut și jumătate. Pulsul îmi bătea neregulat. La momentul și locul stabilite, o fată negresă, cu aer de aristocrată, dar îmbrăcată nu prea pretențios, susținea un mic recital de vioară. Un trecător a pus în pălărioară o bancnotă, apoi s-a îndepărtat grăbit. "Cânt pentru tine... Sunt aici pentru tine... Te iubesc", a rostit, ștergându-și o lacrimă în colțul ochilor. "Semeni atât de mult cu ea... dar
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
prin aspectele noi de viață pe care le întâmpinam în America. Dacina DAN: Ai revenit în România după 22 de ani, în 2014. Iar în 2015 ai fost membră în juriul Concursului Internațional „PIANO MODUS VIVENDI”, prima ediție. Ai susținut recitaluri de pian în Deva. Cum ai regăsit țara natală, după atâția ani petrecuți în S.U.A.? Maira LILIESTEDT: De multe ori mi-a fost dor de România, deși locuiesc în S.U.A. de aproape 25 de ani. Dar, am fost surprinsă cât
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
acest proces printr-o lentilă muzicală, care mi se pare cea mai pură reflexie a experienței umane. Dacina DAN: Cum percepi diferențele între a cânta alături de o orchestră, într-un concert mare, a face muzică de cameră sau a avea recitaluri solo? Ce variantă ar fi mai aproape de suflet? Maira LILIESTEDT: Aceste experiențe au fiecare frumusețile lor, dar într-adevăr, sunt diferențe. În cazul unui recital solo, eu sunt complet responsabilă pentru muzica interpretată, deci pregătirea tehnică și muzicală, interpretarea pe
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
alături de o orchestră, într-un concert mare, a face muzică de cameră sau a avea recitaluri solo? Ce variantă ar fi mai aproape de suflet? Maira LILIESTEDT: Aceste experiențe au fiecare frumusețile lor, dar într-adevăr, sunt diferențe. În cazul unui recital solo, eu sunt complet responsabilă pentru muzica interpretată, deci pregătirea tehnică și muzicală, interpretarea pe scenă și comunicarea mesajului sunt absolut toate responsabilitatea mea. E un mare risc, mai ales că, tradițional, pianiștii interpretează piesele memorate, fără partitură. Și este
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
să porți un anumit număr de rochii foarte elegante și eu, ca pianistă, sunt răsfățată de aceste ocazii numeroase care necesită rochii splendide. Vă dau un exemplu: anul trecut, am dat o serie de concerte cu două programe diferite de recital. Toată seria s-a numit, în italiană, „con passione.” Primul program de recital l-am intitulat „Passionate rose” (Trandafiriu pasionat) și al doilea, „Passionate crimson” (Purpuriu pasionat”). „Passionate rose” a inclus o muzică nostalgică, sau delicată, cu umor, („trandafirie” și
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
sunt răsfățată de aceste ocazii numeroase care necesită rochii splendide. Vă dau un exemplu: anul trecut, am dat o serie de concerte cu două programe diferite de recital. Toată seria s-a numit, în italiană, „con passione.” Primul program de recital l-am intitulat „Passionate rose” (Trandafiriu pasionat) și al doilea, „Passionate crimson” (Purpuriu pasionat”). „Passionate rose” a inclus o muzică nostalgică, sau delicată, cu umor, („trandafirie” și, cu un anumit fel de zâmbet pe buze), ca de exemplu, Sonata Nr.
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
sunt percepute uneori, ca fiind mai greu accesibile. Care e reacția audienței din S.U.A. în fața muzicii enesciene? Maira LILIESTEDT: Îmi pare rău, dar nu prea pot răspunde. Am cântat, destul de puțin, din repertoriul marelui compozitor român. Dacina DAN: Pe afișul recitalurilor tale, am observat că menționezi „Born in Romania“. România e țara unor „Povești și doine, ghicitori, eresuri, Abia-nțelese, pline de-nțelesuri“. România e țara legendei meșterului Manole: creația înseamnă sacrificiu. Ce a sacrificat Maira Liliestedt pentru a reuși în
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 866 din 15 mai 2013 Toate Articolele Autorului REPORTAJ DIN URBEA NATALĂ Urbea X rămâne arvunită lui Caragiale.Din gara acestei urbe a plecat trenul în care d-l Goe a dat acel cunoscut recital de cucuvea guguștelnică. Mie nu-mi rămâne decât urbea Y, urbea mea natală, urbea cea mai culturală, cu cele mai culturale străzi din vestul estului și din estul vestului. Aici se întâmplă fel de fel de povești. Culturale, bineînțeles!Bunioară
REPORTAJ DIN URBEA NATALĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350416_a_351745]
-
vocea evocatoare și plastică, pe care o deține. Expresiunea provine din pitorescul ființei sale și profunditatea clară. Cea mai mare calitate a lui Adrian Suciu este autenticitatea. Așa că, dacă aveți șansa să-l vedeți la vreo lansare , nu-i ratați ”recitalul”. Fragment edificator:”Femeile sînt urîte cînd se fac frumoase. Să privești o femeie care se epilează, se pensează, își taie pielițele de la unghii, își scoate bătăturile ori efectuează vreuna din cele zece mii de operații curente necesare pentru înfăptuirea miracolului frumuseții
”UN ROMAN DE RAHAT”-ADRIAN SUCIU de DALELINA JOHN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350426_a_351755]
-
conjunctura actuală!” Despre „DEISIS” - „O nouă galerie în Palatul Culturii care a fost inaugurată recent cu vernisajul expoziției de pictură „Prapurii”, realizată de Marcel Naste, în tandem cu lansarea volumului „Linia de orizont” (dialoguri literare) de Nicolae Băciuț și un recital de pricesne - pentru că ne aflăm în postul Crăciunului - susținut de Raluca Bogătean”, vorbește autoarea în articolul cu același titlu. Un amplu interviu realizat de Octavian Curpaș, Phoenix, Arizona (SUA) cu Mariana Cristescu, autoarea „Istoriei României în pagini muzicale”, este pretextul
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
pentru a se pregăti cu reputatul compozitor. Acesta i-a fost mentor, i-a compus primele piese, fiind urmat de Petre Gălușanu. Numele lui Fuego nu atrăgea ca azi compozitorii și textierii. Spre cinstea lui, Fuego nu i-a uitat, recitalurile sale magnifice pe scena festivalului internațional «George Grigoriu» de la Brăila stând mărturie. Pentru a exemplifica uriașa sa popularitate actuală e suficient să ne referim la spectacolul «Scrisoare din Basarabia», cu care a făcut neîncăpătoare Sala Palatului. Sau la respectul cu
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]