7,841 matches
-
privește nivelul de trai al populației, ținând cont de faptul că prezenta situație reprezintă o abatere de la obișnuit, iar executarea, în condițiile dreptului comun, a titlurilor executorii presupune o influență substanțială asupra bugetului de stat pe anul 2025, aceasta reclamă luarea unor măsuri prin care să se asigure apărarea stabilității economice a statului român. Luând în considerare că situația prezentată impune adoptarea de măsuri imediate, neadoptarea acestora, cu celeritate, putând avea consecințe negative atât la nivelul mediului economic, cât și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 33 din 27 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299421]
-
78. (...) Legea-cadru nr. 153/2017, (...) a integrat dezlegările oferite prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale în normele de la art. 6 lit. b) și c) din această lege, respectiv în conținutul conceptual al principiului nediscriminării (care reclamă eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție) și în cel al principiului egalizării în salariul maxim aflat
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
rudă), în sensul Codului civil, astfel încât nu se poate susține că prezența permanentă a asistentului este necesară sau dezirabilă. ... 35. „Norma de muncă“ este realizarea planului individual de recuperare a persoanei cu handicap, asumat de asistentul personal, care poate reclama o activitate, ce nu poate fi predeterminată, respectiv măsurată, astfel că referința la calculul timpului maxim de lucru pe săptămână nu este pertinentă, având în vedere că acesta poate suferi derogări, așa cum prevede Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și
DECIZIA nr. 33 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296468]
-
rudă), în sensul Codului civil, astfel încât nu se poate susține că prezența permanentă a asistentului este necesară sau dezirabilă. ... 49. „Norma de muncă“ este realizarea planului individual de recuperare a persoanei cu handicap, asumat de asistentul personal, care poate reclama o activitate ce nu poate fi predeterminată, respectiv măsurată, astfel că referința la calculul timpului maxim de lucru pe săptămână nu este pertinentă, având în vedere că acesta poate suferi derogări, așa cum prevede Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și
DECIZIA nr. 33 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296468]
-
1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, subzistă condiția de admisibilitate ca sesizarea să vizeze o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi „lămurită“, deci care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme. ... 66. În preambulul actului normativ menționat anterior, care, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, enunță, în sinteză, scopul și motivarea reglementării, se arată fără echivoc că „măsurile
DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295249]
-
sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“. ... 97. În acest sens, cu titlu exemplificativ, sunt relevante: Decizia nr. 90 din
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
solicitarea autorităților administrației publice locale și/sau asociației de dezvoltare intercomunitară; ... o) să înregistreze toate reclamațiile și sesizările într-un registru și să ia măsurile de rezolvare ce se impun. În registru se vor consemna numele și prenumele persoanei care a reclamat și ale celei care a primit reclamația, adresa reclamantului, data și ora reclamației, data și ora rezolvării, numărul de ordine al reclamației care va fi comunicat petentului. La sesizările scrise operatorul are obligația să răspundă în termen de maximum 30
REGULAMENT-CADRU din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295173]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 27 ianuarie 2023, paragrafele 28-32, în care a reiterat considerente din jurisprudența sa constantă potrivit cărora procedura de soluționare a cererilor de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, ci este vorba de o chestiune de administrare a actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
și aplicări divergente în situații cvasiidentice. Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, având menirea de a elimina riscul apariției unei practici judiciare neunitare. ... 51. În cauză, instanțele de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
în mod constant că, pentru a se putea vorbi despre existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept supusă dezbaterii „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (de exemplu, Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“. În acest sens au fost pronunțate, cu titlu de exemplu, deciziile nr. 24
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
motiv apare ca vădit nefondată critica recurentei-pârâte în sensul că ar fi fost avută în vedere, cu prilejul modificării contestate, necesitatea respectării dispozițiilor art. 1 lit. a) din Norma A.S.F. nr. 27/2017, în condițiile în care reclamantul-intimat Grădinaru Daniel, magistrat, reclamă doar încălcarea, prin modificarea Normei A.S.F. nr. 27/2017, a dispozițiilor legale de rang superior care îi permit, la data îndeplinirii condițiilor de pensionare potrivit legii speciale, Legea nr. 303/2022, atribuirea activului personal net. De altfel, art. 5 din Norma A.S.F.
DECIZIA nr. 1.302 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296522]
-
în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015
DECIZIA nr. 63 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296469]
-
instanțelor naționale, au fost transmise opinii teoretice care evidențiază două variante posibile de interpretare, precum și aspecte controversate de abordare. ... 65. Drept urmare, chestiunea de drept care face obiectul întrebării prealabile prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția mecanismului de unificare activat. ... 66. Se verifică, de asemenea, și existența raportului de dependență dintre soluționarea pe fond a cauzei și lămurirea chestiunii de drept în discuție, întrucât autorul sesizării are a examina și a decide asupra criticilor din
DECIZIA nr. 63 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296469]
-
subliniat că, pentru declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de drept importantă, care să necesite cu pregnanță a fi lămurită și care să prezinte o dificultate de interpretare suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. În acest sens s-au pronunțat: Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]
-
I, nr. 547 din 25 iunie 2020). ... 54. Procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul dezlegării de principiu și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296472]
-
20 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... 14. În considerentele deciziei precitate, Curtea a reținut, printre altele, că, din punct de vedere substanțial, obiectul acțiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
Așadar, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017 - examinând constituționalitatea dispozițiilor art. 20 alin. (1) și ale art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, din perspectiva termenului în care persoana vătămată își poate exercita dreptul de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare -, Curtea a statuat atât cu privire la dreptul persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, cât și cu privire la obligația procurorului care
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
totuși numărul redus al hotărârilor judecătorești definitive identificate demonstrează caracterul incipient al jurisprudenței în materie, aspect căruia i se adaugă și dificultatea aplicării dispozițiilor legale, de natură să creeze premisele apariției unei practici neunitare la nivel național, în măsură să reclame intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 62. Nu în cele din urmă, Înalta Curte observă că este îndeplinită și ultima condiție, întrucât chestiunile de drept în discuție nu au făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
Nu se poate aprecia că, în lipsa indicării exprese în conținutul întrebării adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție a textului de lege a cărui interpretare ar putea să genereze o jurisprudență neunitară, nu este întrunită cerința de admisibilitate care reclamă identificarea problemei de drept ce ar putea face obiect al sesizării instanței supreme. ... 45. De altfel, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevăd că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și
DECIZIA nr. 49 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296013]
-
statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată să necesite cu pregnanță a fi lămurită, „să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 90 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296859]
-
cerința existenței unei chestiuni de drept reale, dificile, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au reținut următoarele: a) chestiunea de drept care necesită, cu pregnanță, a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății; ... b) chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase
DECIZIA nr. 88 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296961]
-
chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, pronunțată de Înalta
DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296915]
-
a subliniat faptul că, pentru a se putea vorbi de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept supusă dezbaterii „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“. ... 83. Un criteriu important de testare a dificultății chestiunii de drept este reprezentat
DECIZIA nr. 79 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296841]