9,545 matches
-
Este obiceiul ca din făină de grâu nou să se face un covrig mare. Se împletește coca în formă de roată, se coace în țest, apoi covrigul este împodobit cu flori, stropit la fântână cu apă proaspătă pentru cinstirea noii recolte și se rupe în bucăți, dându-se câte una fiecărui membru al familiei. Cum tot grâul fusese predat la stat, Bălanii, ca multe alte familii din sat, n-au mai gustat pâinea nouă. http://sandu-d-barbu.ro/index.php?option=com content
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
și botezați cu vin în credința sfintei cruci a Mîntuitorului, ca un singur trup.” Una din tehnicile de luptă pe care le practica regina Kahina, care i-au adus victorii dar și pierderea simpatiei populației agricole cvasisedentare, a fost arderea recoltelor și distrugerea construcțiilor aflate în calea năvălitorilor ceea ce trimite cu gândul tot la strămoșii noștri ce procedau similar în caz de război... Statura foarte înaltă a Kahinei, mai ales ca femeie, trimite iar cu gândul la strămoșii românilor , mai ales
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de slugile prinse în neorânduială în acele inspecții ale stăpânului. În sezonul când, lucrările pe ogoarele ostrovului erau în toi, începând cu inundațiile Nilului și până la strângerea și treieratul recoltelor, vedeai pe câmpurile egipteanului sute de lucrători cu ziua, bieți oameni săraci, egipteni sau evrei, veniți să câștige câțiva arginți, cu care cumpărau grâu, tot de la acest stăpân. Egipteanul era lacom, sporea prețul cerealelor an de an, ceea ce neliniștea mult
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
taina lui dezleagă misterul Zilei ce va să fie. Adună mărgăritare din lumina Pictată de rouă pe firul de iarbă, Îmbracă strai alb și pleacă la câmp. Îi cere pământului voie Ca să îi stoarcă seva, Roagă ploaia să îi ude Recoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatra Făcută din același lut ca și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului PRIMĂVARĂ CIUDATĂ Privește, iubito, ce vreme ciudată; Câteva grade plus în primăvara toată! În parcuri e iubire și dragoste urbană; La țară-s inundații; recolta-i inumană. Țâncii de azi așteaptă, pe e-mail, Răspunsuri să primească de la prostituate, De care n-au știut bătrânii niciodată; Că alte timpuri fiind îi aplecau de spate. În zori, pe câmpuri, aleargă cai sălbatici Prin ierburi rourate în scăpătat
PRIMĂVARĂ CIUDATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379734_a_381063]
-
legenda-i grăitoare. În această sărbătoare, sacru și mitic se-mbină. Ca prin vremea trecătoare, tradiția să revină. Gavriil, Arhanghel Mare a vestit unei Fecioare, a Domnului Întrupare, bine-i de însămânțare. Natura de-i înflorată în ziua de Blagovește, recoltă îmbelșugată pentru toamnă prevestește. Dacă vremea-i răvășită de zăpadă, vânt sau ploaie, Iarna va fi prelungită. Iar Primăvara-i târzie. Via, pomii din livadă, vite din gospodărie, casă, curte și ogradă, se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare
TRADIȚII DE SFÂNTA BUNĂ VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379790_a_381119]
-
a crescut în Egipt de la prețul de opt ași până la paisprezece ași iar din orient grâul a fost adus cu cinsprezece și chiar șaisprezece ași, deci un dinar, ceea ce e foarte mult! -Dar deși a fost un an bun cu recolte mănoase și în Egipt și în orient, prețul grâului continuă totuși să crească, interveni magistratul Valerius Audanius. Nu sunt specialist în chestiuni economice însă mi se pare bizar faptul că deși recoltele sunt mai mari ca în anii trecuți, prețul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
-Dar deși a fost un an bun cu recolte mănoase și în Egipt și în orient, prețul grâului continuă totuși să crească, interveni magistratul Valerius Audanius. Nu sunt specialist în chestiuni economice însă mi se pare bizar faptul că deși recoltele sunt mai mari ca în anii trecuți, prețul grâului și al pâinii crește constant la Roma. -Hm! interveni Iocentus Maximus, când ,,prada” e bogată, o mulțime de vânători dau târcoale..., spuse acesta cu ironie. Câțiva dintre cei prezenți fură de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
crește constant la Roma. -Hm! interveni Iocentus Maximus, când ,,prada” e bogată, o mulțime de vânători dau târcoale..., spuse acesta cu ironie. Câțiva dintre cei prezenți fură de acord cu spusele sale, înțelegând sensul cuvintelor. -Nu pot pricepe cum..., dacă recolta este proastă, prețurile cresc pe motiv că nu sunt produse, însă când recoltele sunt mari, prețul de ce crește totuși? întrebă cineva. Nu înțeleg. -Fiindcă așa e la noi. Nu contează dacă recoltele sunt bune sau nu, prețurile vor crește, spuse
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
mulțime de vânători dau târcoale..., spuse acesta cu ironie. Câțiva dintre cei prezenți fură de acord cu spusele sale, înțelegând sensul cuvintelor. -Nu pot pricepe cum..., dacă recolta este proastă, prețurile cresc pe motiv că nu sunt produse, însă când recoltele sunt mari, prețul de ce crește totuși? întrebă cineva. Nu înțeleg. -Fiindcă așa e la noi. Nu contează dacă recoltele sunt bune sau nu, prețurile vor crește, spuse magistratul Fulvius Simbinacus zâmbind cu ironie. Ponțiu Pilat încuviință și el cele spuse
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
înțelegând sensul cuvintelor. -Nu pot pricepe cum..., dacă recolta este proastă, prețurile cresc pe motiv că nu sunt produse, însă când recoltele sunt mari, prețul de ce crește totuși? întrebă cineva. Nu înțeleg. -Fiindcă așa e la noi. Nu contează dacă recoltele sunt bune sau nu, prețurile vor crește, spuse magistratul Fulvius Simbinacus zâmbind cu ironie. Ponțiu Pilat încuviință și el cele spuse râzând fals. -Roma are nevoie de prăzi și de sclavi pentru a se putea susține...prieteni. Fără prăzi și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
Nou al culturilor aimara (Bolivia) și mapuche (Chile). Sărbătorirea prin ritualuri ancestrale de slăvire a divinităților, iar în cultura tiwanakota, Anul Nou este sărbătorit prin mulțumiri aduse divinităților Pachamama (Mama pe pământ) și Tata Inti-tatăl Soare, mai ales pentru roadele recoltelor. În provincia Araucania, comunitatea mapuche păstrează obiceiul de a se scălda în apele reci-un ritual de purificare. În Brazilia, la festivitățile din ajunul Anului Nou, localnicii participă la ritualul de omagiere a personajului Iemanja-zeița mării care a ajuns pe
ÎN PREAJMA ANULUI NOU 2017 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371739_a_373068]
-
păsari s-adună, Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă, Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
păsari s-adună,Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă,Din horn iese fumul, ce bine e-n casă!Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane,De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane.Acum, recolta-i strânsă-n hambare,Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie,Și frigem pe jar, pastramă de oaie.E toamna bogată, bucate alese,Fructe-aromate, noi punem pe mese.Miroase-a plăcinte și-a
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
câteva rame, așa că-l lăsă din nou pe bunicul la continuarea muncii începute. Când vasul de sub centrifugă se umplea de miere, venea bunica să schimbe vasul, iar mierea din vasul plin o turna, cu polonicul, în niște butoiașe pregătite pentru recolta de miere. Trebuia ca mierea proaspătă să se așeze, fărâmele de ceară, mai ușoare fiind, să se ridice la suprafață în butoiașe, apoi să fie strânse de la suprafață cu un linguroi mare. Deși plăcută și îndelung așteptată, era destul de grea
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
punem ligheanul undeva la umbră, în livadă. Se descurcă albinele să recupereze mierea, rosti bunicul nu prea fericit. În sfârșit, trecură și de această întâmplare, terminară treburile cu scoaterea mierii, rânduiră cât mai bine toate lucrurile, și mulțumiră Domnului pentru recolta frumoasă de miere. Ionuț aștepta înfrigurat. Răbdarea lui, să guste din mierea cea nouă, se cam terminase demult. Într-un târziu, cu treaba isprăvită, se îndurară să pună lui Ionuț miere într-o farfuriuță, cam mică. Copilului i se păru
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
pregătise ranița care era ceva mai încăpătoare, comodă, cu baretă de susținere pe șolduri luată de fiecare dată când pleca în pădure la cules. Trecuse de cabana „Gura Diham” în susul ei și în scurtă vreme își făcuse plinul. Satisfăcut de recolta adunată, o porni la vale vrând să mai facă un mic ocol mânat de curiozitatea de a descoperi noi locuri, posibile „ținte” pentru la anul, să nu piardă mult timp pentru o traistă plină. Odată fiind atins „obiectivul”, simțea nevoia
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
a răsucit pe tulpina lui, dovlecii au frunze ce-mi par uriașe și superbe flori portocalii. Revenim ... porumbul a dat mătase, fasolea etalează păstăi și primii dovleci au dej"dimensiunea unor mingii de diferite mărimi. Bunicul este fericit, întrevede o recoltă promițătoare. Și iată, din primăvară până-n toamnă trei recolte simultane. Sfârșitul verii. Smulgem fasolea de pe tulpina porumbului și umplem carul. Bunica a adunat din curte, cu măturoiul din nuiele, frunze și alte resturi vegetale, lăsând bătătura curată. Bunicul a bătut
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
mi par uriașe și superbe flori portocalii. Revenim ... porumbul a dat mătase, fasolea etalează păstăi și primii dovleci au dej"dimensiunea unor mingii de diferite mărimi. Bunicul este fericit, întrevede o recoltă promițătoare. Și iată, din primăvară până-n toamnă trei recolte simultane. Sfârșitul verii. Smulgem fasolea de pe tulpina porumbului și umplem carul. Bunica a adunat din curte, cu măturoiul din nuiele, frunze și alte resturi vegetale, lăsând bătătura curată. Bunicul a bătut in mijlocul curții un par și mi-a spus
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
-i desluși. De încercai să te apropii de ei, necunoscându-te, se zbăteau așa de tare ca și când erau enervați de muște. Ei erau autovehicolul numărul unu în curtea părintelui. Cu ei se căra apa de la Buzău, lemne din pădure sau recolta din câmp. Caii, erau mai protejați, folosindu-i pentru a merge în satele vecine unde ținea slujbe. Grădina curții sale, avea un farmec aparte. Pe lângă zarzavaturile și pomii fructiferi, vedeam straturi cu flori atât de frumoase, iarăși de o parte
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
meu de ață să nu mă spulbere în gol, să mai rămân în viață. Și de aici să mă îmbăt de toamna ce în mine-i trează, cu multe altele-ndărăt (la voi, e toamna ce urmează), să sorb aromele recoltei lăsându-vă pe voi să vă-nfruptați cu poftă și nesaț din seva holdei. Eu frunză de copac fiind, mă țin cu jind, cu gheara-nfiptă-n coaja zgârcitului meu timp, să nu îmi scape vraja acestui anotimp. Referință Bibliografică: SUNT FRUNZĂ
SUNT FRUNZĂ DE COPAC... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362224_a_363553]
-
hegelian de la p. 240. [280] Sublinierea autorului. Mai mult, în privința sistemului filozofic indian și a celui din Bhagavad-gītă, XI, considerate de Hegel ca fiind deficiente, a se vedea p. 252. [281] Cf. note 158 de la p. 247. [282] După bogata recoltă de texte hegeliene referitoare la gîndirea indiană, rămîn sub orice așteptare însemnările lui H. VON GLASENAPP, Die Phil. d. Inder, ed. cit., p. 7, asupra "numeroaselor trimiteri" (die vielen Hinweise) la filozofia indiană făcute de Hegel, împreună cu Schelling și cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prin victoria din 1709, de la Poltava, împotriva suedezilor. Numeroși boieri moldoveni se angajează în armata sa pentru a lupta cu turcii, iar rușii construiesc un pod peste Nistru, avansînd în Moldova. Sînt însă decimați de secetă și lipsa de hrană, recoltele fiind arse în 1711 de turcii aflați în retragere. Această catastrofă spulberă speranțele de eliberare a Moldovei de către țar. Cantemir și suita sa se retrage. Prințul primește de la protectorii săi treisprezece sate pentru a se îngriji de propria-i viață
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1840. La zece ani după aplicarea acestei legislații, tensiunile la sate persistă. Trimisul Franței la București înmulțește informațiile alarmiste asupra stării satelor: "Deznodămîntul și exasperarea poporului au ajuns la culme, scrie el în februarie 1876, în această țară unde o recoltă slabă sau o recoltă nevîndută sînt imputate totdeauna guvernului. Or, acesta este cazul de cinci ani. Mizeria a căpătat proporții înfricoșătoare. S-au ridicat de la țărani, pentru plata impozitelor, vitele și mobilele". În iunie 1878, guvernul trebuie să decidă o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după aplicarea acestei legislații, tensiunile la sate persistă. Trimisul Franței la București înmulțește informațiile alarmiste asupra stării satelor: "Deznodămîntul și exasperarea poporului au ajuns la culme, scrie el în februarie 1876, în această țară unde o recoltă slabă sau o recoltă nevîndută sînt imputate totdeauna guvernului. Or, acesta este cazul de cinci ani. Mizeria a căpătat proporții înfricoșătoare. S-au ridicat de la țărani, pentru plata impozitelor, vitele și mobilele". În iunie 1878, guvernul trebuie să decidă o împărțire a pămînturilor de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]