7,235 matches
-
evocă epopeea militară a eliberării Ardealului de Nord în toamna anului 1944, iar în romanul Tatuajele nu se lasă la garderobă acțiunea e situată în perioada postbelică, cu toate că abundă referirile la trecut și evocările unor evenimente anterioare. În general, autorul reconstituie cu pregnanță anii celui de-al doilea război mondial, cu cortegiul lor de evenimente tragice (ororile stăpânirii horthiste și szalasiste în Transilvania de Nord, pogromul de la Iași, catastrofele și suferințele provocate de războiul propriu-zis pe frontul de Răsărit sau în
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
într-o succesiune cronologică, nu însă și ideologică, a junimismului: Țărănismul (1969), Sămănătorismul (1970) și Poporanismul (1972), completate în 1977 prin Curentul cultural de la „Contemporanul”. Ele dezvăluie nu numai un proiect ambițios și sistematic, dar consacră și o metodă. Autorul reconstituie ambianța unor epoci complicate, intrând în culisele și dedesubturile evenimentelor și ale relațiilor umane, înfățișând cu o bună stăpânire a materiei mișcarea publicistică și motivațiile ei ideologice și sociopolitice și punând, de regulă, accentul pe interferența adeseori inextricabilă a fenomenelor
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
1980), scriere prețuită pentru detașarea și pigmenții de umor cu care sunt evocate episoade dramatice, se deschide șirul romanelor lui P. Hoții de pădure (1982) unește epicul, pe alocuri palpitant, cu lirismul generat de priveliști silvestre. Să îngropăm trecutul (1992) reconstituie, cu documente vii, coșmarul demolării satelor din jurul capitalei, iar Bătrânii nu mai sunt utili (1998) e o utopie înfățișând o așezare de bătrâni pe un munte. Deciși să își învingă condiția, întemeietorii ciudatei colonii își mențin „adolescența” sufletească făcând tot
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
dintre cărțile anterioare ale autorului, scrierea îmbină ficțiunea cu documentul, propunându-și să compună, prin secțiuni istorice și incursiuni în legendă, „romanul Basarabiei”. Tragicul exod din 1940 și, retrospectiv, momentul readucerii în 1918 a Moldovei de peste Prut la patria-mamă sunt reconstituite cu exactitate și cu forță evocatoare. Epicul atinge o tensiune dramatică extremă în episoadele fugii din fața invadatorilor sovietici. Oamenii nu sunt lăsați să urce în tren, sunt capturați și duși cine știe unde, trenurile sunt atacate, blocate și se încearcă distrugerea podurilor
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
Platon. El alcătuiește monografia Platon. Viața, opera, filosofia (1931), concepută drept studiu introductiv la traducerile sale din Platon. Lucrarea, una din primele contribuții românești însemnate la istoria filosofiei grecești, își propune urmărirea coordonatelor esențiale ale gândirii platonice în vederea înțelegerii textelor, reconstituind mediul social și filosofic de unde a pornit opera autorului elin. Cercetarea evidențiază liniile directoare ale gândirii lui Platon (teoria amorului fizic, aceea a nemuririi sufletului și, mai ales, doctrina ideilor închegată ca reacție împotriva idealismului sofiștilor prin descoperirea a ceea ce
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
de istorie și teorie literară”, 1992-1993). Întâia consemnare editorială a acestor căutări ale lui P. este lucrarea Comediile lui I. L. Caragiale (1996), inclusă într-o colecție coordonată de Paul Cornea și destinată școlii. Depășind strictul interes și nivel didactic, exegetul reconstituie „destinul pieziș” al scriitorului, stăruie, pe urmele lui Florin Manolescu, asupra evoluției imprevizibile a operei, cu efecte contradictorii și derutante asupra receptării în epocă și în posteritate, caută explicații și corectează cu detașare, de la cota prezentului, opiniile care nu au
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
care își caută „sufletul dintâi”. Factura autobiografică a textului este susținută de apelul la doi naratori care își descriu dialogic - unul diaristic, iar celălalt prin procedeul epistolar - parcursul existențial. Prin aceeași strategie care mizează pe rememorare, confesiune și jurnal se reconstituie, în romanul Vămile iubirii (1988), o ambianță aparent romantică, creată de trei femei care doresc să realizeze, fiecare prin datele ei temperamentale, cuplul cu un partener ideal. „Vămile iubirii” fiind numeroase și repetabile, la capătul unor istorii erotice paralele se
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
Premiul Academiei Române). Colaborează la „Abecedar”, „Familia”, „Gândirea”, „Lanuri”, „Luceafărul”, „Pagini literare”, „Ramuri”, „Renașterea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Universul literar”, „Viața românească” ș.a. Romanul Ne leagă pământul recurge la modalitatea jurnalului ținut de unul dintre personaje, doctorul Sebastian Cornățeanu, pentru a reconstitui, dincolo de cazul de conștiință, imaginea în permanentă mișcare contradictorie a României începutului de secol XX, frământată de o răscoală țărănească și de război, de mișcări studențești și de agitații socialiste. În credința celor șapte sfeșnice (I-II, 1933), socotit cel
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
acela al ochilor, ca în tablourile lui Ion Țuculescu. Cu volumul Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T. (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor), P. se dovedește o talentată eseistă, nedesprinsă totuși de aptitudinea ei bine marcată de cronicar literar. Autoarea reconstituie aici tipologia personajului feminin în literatura română de-a lungul unui secol, de la C. Negruzzi (Doamna B.) la Camil Petrescu (Doamna T.), urmărind schimbarea de paradigmă a acestuia, în funcție de care stabilește un rămuros arbore genealogic. Astfel, Coana Chirița a lui
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
din Întoarcere în Bucureștiul interbelic (2003), unde P. apare și în postura de autoare de portrete și evocări. Într-un text plin de vervă, glisând în permanență între retro și modern, nu fără o plăcere ludică, antrenând și cititorul, se reconstituie nu numai imaginea caleidoscopică a Bucureștiului dintre războaie, dar, în mare, și viața României din epocă. Este pusă la contribuție o mare bogăție de surse documentare, precum presa, jurnalele, memoriile și corespondența scriitorilor, aceștia ocupând, de altfel, locul central în
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
a fi primit membru în Societatea Scriitorilor Români a fost respinsă. Proza lui K., inclusă în volumul Printre apostoli (1929) sau în Porunca a zecea (1930), este aceea a unui observator pe cât de atent, pe atât de iscusit în a reconstitui epic un mediu cunoscut în amănunțime. Dar autorul trece doar uneori peste stadiul relatării de fapte și, mai ales, peste acela al eboșelor caracterologice. Sunt în schițele sale și unele portrete izbutite, unde desenul migălos reproduce înfățișări și psihologii cel
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
Lungu, I. Smărăndescu, Ion Ștefan, Trall. Debutul editorial are loc în 1939, cu volumul Lumină tristă. Încă din primele versuri poetul împărtășește cititorilor povara pierderii timpurii a părinților (tatăl murise la doar patruzeci și șapte de ani) și încearcă să reconstituie imaginea mamei cvasinecunoscute (Întoarcerea la rugăciune, Noapte). Tonul elegiac domină reflecția asupra destinului nedrept cu cei apropiați lui: „M-au blestemat pesemne ursitoare/ Să cresc mereu în veșnică durere”. Lacrimile, suferința nu pot fi învinse nici măcar de iubire, căreia îi
LALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
mai puternice ale migrației și ale globalizării economice, politice sau culturale. Grupurile și rețelele sociale se multiplică și se transformă rapid și permanent în noi mișcări sociale, inclusiv globale. Sistemele și actorii sociali se decuplează contextual și ajung să se reconstituie prin traversarea unor frontiere sociale și culturale multiple, mai ales datorită migrației extinse și tot mai intense. Ținând cont de asemenea practici și dezvoltări, societatea tinde concomitent să se universalizeze și să se particularizeze în mod pe cât de contradictoriu, pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deși, treptat, „societatea națională” își croiește calea specificității și a comparativității cu alte societăți naționale. Pe scara timpului istoric, distincția cea mai tranșantă a fost făcută între societatea tradițională (feudală) și cea modernă (industrială, capitalistă, democratică). Societatea tradițională a fost reconstituită istoric în termeni eminamente derogatorii, pe când societatea industrială (Saint-Simon, Comte sau Durkheim), cea democratică (Montesquieu sau Tocqueville) ori cea capitalistă (Weber, Pareto și, parțial, Marx), ca variante ale societății moderne, au fost mereu prezentate ca fiind superioare, fie și măcar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care se referă la variațiile tranziției în timpul și spațiul social și vom remarca de îndată că nu există tranziție în general, abstrasă din istorie și independentă de timpul și spațiul social. De fapt, există tranziții, iar istoria însăși poate fi reconstituită sau citită în termenii tranzițiilor, respectiv ai schimbărilor sau transformărilor ce corespund epocilor succesive și arealelor geografice diverse (comunități, societăți etc.). A identifica o perioadă de tranziție înseamnă a separa semnele distinctive caracteristice pentru două epoci succesive, a compara aceste
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identitatea biografică adună alte fragmente și întâmplări ale vieții și le relevă într-o altă poveste. În comunism, am fost forțați să spunem aceeași poveste biografică; secretele și îngroșările deveniseră previzibile. În tranziție, odată cu individualizarea, ne identificăm prin biografii mereu reconstituite în funcție de timp și de contexte. Povestea biografică este o formă de individualizare prin identificări multiplicate. Ea implică în egală măsură uitarea și invenția. Sunt, deci acționez! Identitatea ca o condiție a acțiunii J.-C. Kaufmann ne demonstrează că identitatea este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
e unitară, subordonată ideii din titlu. Notația, frecvent spontană, lapidară imprimă textului un ritm sacadat, un aer modern. Romanul Destrămare (1939) continuă să ilustreze disoluția socială și morală a mediului urban, în special a familiei. Intenția autorului a fost să reconstituie copilăria și adolescența personajului central, dar treptat acesta rămâne în fundal, în prim-plan intrând o serie de secvențe narative și diverse portretizări satirice. Dorind doar să demonstreze ideea de „destrămare”, naratorul, subiectiv și plin de o umoare neagră, stupefiat
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
Dimitrie Țichindeal, Aaron Florian, Gh. Lazăr, Nicolae Bălcescu), din valori ale artei - Bucureștii în legende și povestiri (1975), Craiova în legende și povestiri (1978), Iașii în legende și povestiri (1979), Aradul în legende și povestiri (1982). În romanul istoric se reconstituie perioada cuprinsă între domniile lui Vlad Țepeș și Neagoe Basarab, acțiunea rezultând din aventurile dramatice prin care trece eroul - căpitanul Ion, personaj de ficțiune cu virtuți supradimensionate (Vulturii de foc, 1970, Strălucitoarea sabie, 1976, Legendă valahă, 1979). Proiectarea în mit
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
de mari reporteri. Paginile din Pogromul de la Iași (1944), Pogromurile din Bucovina și din Dorohoi (1945), Pogromurile din Basarabia și Transnistria (1947) se axează pe încercarea de a face în primul rând „reportaj la fața locului”, intenția fiind de a reconstitui, descriind cazuri particulare, tragedia evreilor în timpul celui de-al doilea război mondial. Subiectul va fi reluat mai târziu în lucrările Oameni de omenie în vremuri de neomenie (1987) și Ce s-a întâmplat cu evreii în și din România (I-
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
pierderea, pentru un timp, a vederii atrage alterarea identității, alienarea. Tendința de a schița un cadru imaginar unitar - satul Colina, ținut real și livresc - prefigurează abordarea romanului. Evocat în romanul Fii binevenit, călătorule!, Colina reprezintă spațiul reveriei și al contemplației, reconstituit prin amintire, dar proiectat și în imaginar. În Ordinul Bunei Speranțe acțiunea, plasată în bună parte în mediul școlii, are drept loc de desfășurare Orașul (spațiu real și utopic, în același timp), în care scriitorul (personaj în roman) reface epic
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
pe planetă 1. Primul capitol se încheie cu câteva glose despre „Mitologii”, respectiv câteva însemnări despre „Antropologi și religie”. Acest din urmă text vizualizează textura polemicii dintre teologul creștin, în genere, și casta „academicilor” abandonați cu pasiune sarcinii de a reconstitui memoria religioasă a umanității istorice. Dacă liniile de fond ale analizei sunt juste din perspectiva teologiei, rămân de clarificat câteva suprapuneri conceptuale (relativizarea distincției dintre antropologia culturii și istoria religiilor). Alte aprecieri vădit simplificatoare pot fi anulate oricând prin forța
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
50-’70; astăzi, Tocqueville nu mai este interpretat în același mod, deși raportarea la Marx rămâne pertinentă. Când judecăm fără să ținem seama de contextul istoric și, când e cazul, generațional și de microgrup (prietenia transideologică, de exemplu, așa cum o reconstituie Matei Călinescu pentru grupul „Criterion”), sacrificăm o substanță intelectuală esențială, fără de care „despărțirile” nu duc nicăieri, reintegrându-ne în cercul „violenței mimetice”. Toate cele de mai sus nu suspendă, ci rafinează judecata morală. Dintre cărțile mai recente scrise dintr-o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Reich. Pur și simplu, rămăseseră prea puțini germani „fără pată”, iar în contingentele mobilizate supraviețuiseră prea puțini germani de orice fel (istoria socială vorbește abia în ultimii ani de familiile fără tați sub 50 și fără fii peste 15-16 ani, reconstituite după 1945) - și asta după numai doisprezece ani de dictatură hitleristă, care își accelerase continuu aberația, până la genocid și autodistrugere. Planul Marshall și munca eficientă a vest-europenilor, favorizate de o conjunctură internațională bună pentru Occident, au asigurat resurecția Lumii Vechi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aparțineau aceste schelete, au fost revendicate inițial de către proprietarii lor în temeiul unor argumente similare. Tranquo a pus mîna pe scheletul său pentru că așa a vrut, iar Sir Clifford - pentru că era stăpînul acelor meleaguri. Balena lui Sir Clifford a fost reconstituită în toate articulațiile ei, astfel încît poți să-i deschizi și să-i închizi toate cavitățile osoase, ca pe sertarele unui scrin uriaș, să-i desfășori coastele ca pe un evantai gigantic și să te legeni toată ziua pe falca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acestor eforturi. El este Însă mult mai aproape de acea transformare a creației sale pe care Sanda Movilă voia să o sugereze Încă de acum doi ani, când Își intitula o culegere de versuri Fruct nou. Pe văile Argeșului Încearcă să reconstituie un moment de istoria poporului nostru. Întâmplările povestite aici se petrec cam Între anii 1912-1918, epocă de continuare a aservirii economiei țării noastre de către imperialismului mondial, epocă ce cuprinde și primul război mondial, și marea furtună revoluționară care a deschis
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]