17,529 matches
-
valoare pentru aceste trăsături. Ipoteza a doua este mai potrivită pentru propozițiile în care nominalul subiect nu are specificată o anumită trăsătură: (1) a. Tu ești înalt. [referent masculin] b. Tu ești înaltă. [referent feminin] (2) a. Gabi este blond. [referent masculin] b. Gabi este blondă. [referent feminin] În exemplele de la (1) și (2), adjectivul predicativ se acordă "referențial", întrucât pronumele-subiect tu și numele propriu Gabi nu au specificată o trăsătură de gen. Dacă nominalul subiect prezintă o neconcordanță între genul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doua este mai potrivită pentru propozițiile în care nominalul subiect nu are specificată o anumită trăsătură: (1) a. Tu ești înalt. [referent masculin] b. Tu ești înaltă. [referent feminin] (2) a. Gabi este blond. [referent masculin] b. Gabi este blondă. [referent feminin] În exemplele de la (1) și (2), adjectivul predicativ se acordă "referențial", întrucât pronumele-subiect tu și numele propriu Gabi nu au specificată o trăsătură de gen. Dacă nominalul subiect prezintă o neconcordanță între genul formal (gramatical) și cel referențial, acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și semantice: (i) independența referențială Colectivele din clasa A sunt independente referențial, spre deosebire de cele din clasele B și C. De aici rezultă câteva caracteristici sintactice: - colectivele din clasa C trebuie să fie completate de încă un substantiv care să precizeze referentul: (26) a. o droaie - lipsit de sens, vs. a'. o droaie de copii b. *o sumedenie - lipsit de sens, vs. b'. o sumedenie de articole - colectivele din clasa B sunt de obicei completate de un substantiv care precizează referentul: (27
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
precizeze referentul: (26) a. o droaie - lipsit de sens, vs. a'. o droaie de copii b. *o sumedenie - lipsit de sens, vs. b'. o sumedenie de articole - colectivele din clasa B sunt de obicei completate de un substantiv care precizează referentul: (27) a. *o haită - sens incomplet, vs. a'. o haită de câini comunitari b. *un pâlc - sens incomplet, vs. b'. un pâlc de tei - colectivele puternic referențiale (din clasa A) pot ocupa singure poziții argumentale. Cele din clasele B și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
filme, reviste lucrări științifice etc. acceptă două variante de acord dacă substantivul-centru este articolat definit: formal, în funcție de trăsăturile phi ale substantivului care este centrul grupului, sau conceptual, în funcție de trăsăturile substantivului comun care denumește categoria sau specia în care se încadrează referentul (poezie, roman, piesă, film etc.): (65) a. Dacă "Craii de Curtea Veche" sunt o minune ratată, e chiar din pricină că intensității picturale a acestei opere îi corespunde o motivare epică penibil de stângace. (http://www.romanialibera.ro) b. "Craii de Curtea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
oricare, care, câți (câte), niciunul (niciuna), niciunii (niciunele). Uneori pronumele inclusiv este la singular, în timp ce verbul-predicat este la plural. Trebuie să presupunem că aceste pronume fac parte din sintagme partitive, în care termenul al doilea (cel care denotă setul de referenți) nu este lexicalizat: (86) a. Unul n-am / n-ați plecat mai devreme. (pronumele unul este pronunțat emfatic) - Unul dintre noi / voi n-am / n-ați plecat mai devreme. b. Niciunul n-am / n-ați venit. - Niciunul dintre noi /voi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și în număr, iar verbul predicat se acordă formal, la plural: (91) Dumneavoastră sunteți convocat / convocată / convocați / convocate la primărie. (iii) locuțiuni pronominale de adresare / grupări fixate, formate dintr-un substantiv feminin, la singular sau la plural (în funcție de numărul de referenți) și un pronume posesiv, de persoana a II-a, singular sau plural (utilizarea singularului sau a pluralului se face în funcție de gradul de politețe, dar și în funcție de numărul de referenți), ori de persoana a III-a (sa) sau pronumele personal în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un substantiv feminin, la singular sau la plural (în funcție de numărul de referenți) și un pronume posesiv, de persoana a II-a, singular sau plural (utilizarea singularului sau a pluralului se face în funcție de gradul de politețe, dar și în funcție de numărul de referenți), ori de persoana a III-a (sa) sau pronumele personal în genitiv (lor): (92) a. Măria Ta, Domnia Ta, Înălțimea Ta; b. Domnia Voastră, Excelența Voastră, Alteța Voastră; c. Măria Sa, Înălțimea sa, Domnia Sa, Excelența Sa, Alteța Sa; d. Domniile Voastre, Altețele Lor etc. Aceste locuțiuni pronominale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
persoana a II-a, plural. Participiul și adjectivul predicativ se pot acorda cu substantivul (deci la feminin, singular) sau referențial (masculin ori feminin): (97) a. Măria Ta este invitată la bal. - acordul în gen și număr se face cu substantivul; referentul poate fi feminin sau masculin b. Gândește că Măria Ta ești prea puternic și că niște săraci boieri nu-ți pot strica. (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) - acordul este referențial (referentul fiind masculin) (98) a. Fiind totodată Prinț, Colonel și Regent
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
bal. - acordul în gen și număr se face cu substantivul; referentul poate fi feminin sau masculin b. Gândește că Măria Ta ești prea puternic și că niște săraci boieri nu-ți pot strica. (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) - acordul este referențial (referentul fiind masculin) (98) a. Fiind totodată Prinț, Colonel și Regent, sportmen și Comandor, Alteța Voastră este pururi grăbită. (Mircea Damian, "Scrisoare deschisă către A. S. R. Principele Regent Nicolae", în Cronica politică și parlamentară, www.romlit.ro) - acordul în gen și număr
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și Regent, sportmen și Comandor, Alteța Voastră este pururi grăbită. (Mircea Damian, "Scrisoare deschisă către A. S. R. Principele Regent Nicolae", în Cronica politică și parlamentară, www.romlit.ro) - acordul în gen și număr se face cu substantivul; din context reiese că referentul este masculin b. Alteța Voastră sunteți speranța noastră. (www.princeradu.ro) - acordul este referențial (99) Alteța Sa este invitată la bal. - propoziția este ambiguă, referentul poate fi feminin sau masculin; acordul este fie formal, cu substantivul (la feminin), fie referențial, dacă referentul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
parlamentară, www.romlit.ro) - acordul în gen și număr se face cu substantivul; din context reiese că referentul este masculin b. Alteța Voastră sunteți speranța noastră. (www.princeradu.ro) - acordul este referențial (99) Alteța Sa este invitată la bal. - propoziția este ambiguă, referentul poate fi feminin sau masculin; acordul este fie formal, cu substantivul (la feminin), fie referențial, dacă referentul este feminin. Acordul poate fi mixt, când în poziție predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referentul este masculin b. Alteța Voastră sunteți speranța noastră. (www.princeradu.ro) - acordul este referențial (99) Alteța Sa este invitată la bal. - propoziția este ambiguă, referentul poate fi feminin sau masculin; acordul este fie formal, cu substantivul (la feminin), fie referențial, dacă referentul este feminin. Acordul poate fi mixt, când în poziție predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este feminin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este feminin) În grupul determinant subiect, posesivul se află într-o poziție din care nu ar putea să impună acordul verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este feminin) În grupul determinant subiect, posesivul se află într-o poziție din care nu ar putea să impună acordul verbului, nefiind centrul grupului. Și totuși, verbul-predicat poate fi la persoana a II-a, singular sau plural, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu pseudoscindare. În capitolul 6, sunt tratate structurile coordonate din perspectiva acordului. Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE Sub conceptul de sintagmă binominală am grupat o serie de sintagme formate din două nominale care alcătuiesc o unitate referențială, având un singur referent. Primul nominal (N1) are o valoare cantitativă sau calificativă, iar al doilea (N2) are o valoare referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sunt mai multe tipuri semantice și sintactice de sintagme binominale: partitive (o parte din copii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagme binominale: partitive (o parte din copii), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Destul de eterogene, aceste sintagme au în comun faptul că cele două nominale au un singur referent, N1 având valoare cantitativă sau calificativă și N2 valoare referențială, și faptul că N2 este legat prin prepoziție sau cazual de N1. Cele două nominale pot avea trăsături diferite de gen și număr. Acordul verbului-predicat cu aceste sintagme binominale variază
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lapte. N1 este un nominal cantitativ, definit numeric sau indefinit numeric: (3) a. trei dintre studenți b. fiecare / oricare / vreunul / unii / niciunul / câțiva dintre studenți Doar primul tip de sintagme, cele de la (i), sunt propriu-zis sintagme partitive, cu un singur referent. Cel de-al doilea tip de sintagme conține două grupuri nominale, ambele referențiale, legate printr-o prepoziție partitivă. În poziția N2 a sintagmelor partitive pot fi substantive sau pronume personale, demonstrative sau nehotărâte: (4) a. o parte din noi / dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
venind (www.motociclism.ro) c. Cel mai bine ar fi să-l întrebați pe domnul Meleșcanu și pe domnul Traian Băsescu, să vedeți dacă vreunul dintre dânșii recunosc acest lucru. (D. Rușanu, Realitatea TV, 2008) Cuantificatorul vreunul presupune mai mulți referenți posibili, virtuali (spre deosebire de unul, care are un singur referent posibil), exprimând și indecizia sau necunoașterea vorbitorului. Astfel, acordul la plural este unul semantic, reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). (iii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi să-l întrebați pe domnul Meleșcanu și pe domnul Traian Băsescu, să vedeți dacă vreunul dintre dânșii recunosc acest lucru. (D. Rușanu, Realitatea TV, 2008) Cuantificatorul vreunul presupune mai mulți referenți posibili, virtuali (spre deosebire de unul, care are un singur referent posibil), exprimând și indecizia sau necunoașterea vorbitorului. Astfel, acordul la plural este unul semantic, reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). (iii) Niciunul Conform normei gramaticale, acordul trebuie să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2008) Cuantificatorul vreunul presupune mai mulți referenți posibili, virtuali (spre deosebire de unul, care are un singur referent posibil), exprimând și indecizia sau necunoașterea vorbitorului. Astfel, acordul la plural este unul semantic, reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). (iii) Niciunul Conform normei gramaticale, acordul trebuie să se facă la persoana a III-a, singular. Acest acord ar corespunde interpretării cuantificatorului niciunul drept subiect: (44) a. Niciunul dintre studenți nu a promovat la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai mulți referenți posibili, virtuali (spre deosebire de unul, care are un singur referent posibil), exprimând și indecizia sau necunoașterea vorbitorului. Astfel, acordul la plural este unul semantic, reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). (iii) Niciunul Conform normei gramaticale, acordul trebuie să se facă la persoana a III-a, singular. Acest acord ar corespunde interpretării cuantificatorului niciunul drept subiect: (44) a. Niciunul dintre studenți nu a promovat la nivelul "foarte avansat". b. Niciunul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nehotărât plural niște, sensul este ambiguu, fiind posibile două lecturi: "o pereche de..." sau "niște perechi de...". Prin urmare, date fiind agramaticalitatea lui un și ambiguitatea lui niște, se poate folosi substantivul pereche pentru exprimarea singularului; acest substantiv marchează unicitatea referentului (o singură unitate, formată din două componente): (104) a. *un ochelari, *un pantaloni b. o pereche de ochelari, o pereche de pantaloni - c. niște ochelari, niște pantaloni - fie "o pereche de ochelari", "o pereche de pantaloni", fie "mai multe perechi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]