3,182 matches
-
picturii. În prima parte, cele cinci referințe la tabloul Femeie citind presupun constanța interpretării - toate reiterează comentariul metacritic care citește tabloul ca pe o metaforă a tăcerii. Discursul ekphrastic, al doilea tip de interferență, pune în evidență prezența descrierii ekphrastice reflexive. Ekphrasis-ul reflexiv se inserează într-un dialog a două personaje. Personajul principal joacă rolul descriptarului, lui i se descrie tabloul pentru a fi invitat apoi să îl contemple. Diferența între ekphrasis și ekphrasis-ul reflexiv constă în maniera de organizare a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prima parte, cele cinci referințe la tabloul Femeie citind presupun constanța interpretării - toate reiterează comentariul metacritic care citește tabloul ca pe o metaforă a tăcerii. Discursul ekphrastic, al doilea tip de interferență, pune în evidență prezența descrierii ekphrastice reflexive. Ekphrasis-ul reflexiv se inserează într-un dialog a două personaje. Personajul principal joacă rolul descriptarului, lui i se descrie tabloul pentru a fi invitat apoi să îl contemple. Diferența între ekphrasis și ekphrasis-ul reflexiv constă în maniera de organizare a discursului, mai
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pune în evidență prezența descrierii ekphrastice reflexive. Ekphrasis-ul reflexiv se inserează într-un dialog a două personaje. Personajul principal joacă rolul descriptarului, lui i se descrie tabloul pentru a fi invitat apoi să îl contemple. Diferența între ekphrasis și ekphrasis-ul reflexiv constă în maniera de organizare a discursului, mai ales în descrierea tabloului cu o intenție scenică evidentă pentru a fi contemplat de personajul descriptar. O altă particularitate a ekphrasis-ului reflexiv este prevalența subiectivității asupra impulsului realist. Putem defini descrierea ekphrastică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
invitat apoi să îl contemple. Diferența între ekphrasis și ekphrasis-ul reflexiv constă în maniera de organizare a discursului, mai ales în descrierea tabloului cu o intenție scenică evidentă pentru a fi contemplat de personajul descriptar. O altă particularitate a ekphrasis-ului reflexiv este prevalența subiectivității asupra impulsului realist. Putem defini descrierea ekphrastică drept copia verbală a unei reprezentări vizuale. Impulsul mimetic de a transpune verbal elementele componente ale picturii se opune tendinței de a le organiza în dicsurs. Pașaliu nu descrie detaliile
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru a conferenția despre subiecte culturale. Scopul acestei serii descriptive, care ia forma unei structuri dialogale între autor și fiul gazdei sale este educativ, autorul încercând să-și convingă interlocutorul de valoarea operelor văzute și descrise. Ceea ce distinge descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile - care se construiește sub forma unui dialog - de descrierea laudativă este componenta didactică - chiar dacă efectul de elogiu este specific descrierii ekphrastice reflexive, aceasta este lipsită de o finalitate educativă. Ekphrasis-ul reflexiv din romanul lui Bălăiță
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
-și convingă interlocutorul de valoarea operelor văzute și descrise. Ceea ce distinge descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile - care se construiește sub forma unui dialog - de descrierea laudativă este componenta didactică - chiar dacă efectul de elogiu este specific descrierii ekphrastice reflexive, aceasta este lipsită de o finalitate educativă. Ekphrasis-ul reflexiv din romanul lui Bălăiță nu vehiculează informații metapicturale cu scopul de a instrui cititorul, ci cu scopul de a-l antrena în contemplarea gratuită a tabloului. Prin urmare, autorul prin vocea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Ceea ce distinge descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile - care se construiește sub forma unui dialog - de descrierea laudativă este componenta didactică - chiar dacă efectul de elogiu este specific descrierii ekphrastice reflexive, aceasta este lipsită de o finalitate educativă. Ekphrasis-ul reflexiv din romanul lui Bălăiță nu vehiculează informații metapicturale cu scopul de a instrui cititorul, ci cu scopul de a-l antrena în contemplarea gratuită a tabloului. Prin urmare, autorul prin vocea lui Pașaliu nu descrie pânza Femeie citind pentru a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lui Pașaliu nu descrie pânza Femeie citind pentru a etala cunoștințele sale de istoria artei, ci pentru a-l convinge pe Antipa (și de asemenea, pe cititorul virtual) să creadă în interpretarea pe care o face el tabloului. Descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile subliniază nongratuitatea exercițiului ekphrastic. Cele cinci referințe ekphrastice și descrierea ekphrastică a tabloului flamand demonstrează realația subterană care subordonează universul romanului universului pictural. În plus, fragmentul descriptiv redactat după modelul descrierii ekphrastice reflexive îndeplinește două
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile subliniază nongratuitatea exercițiului ekphrastic. Cele cinci referințe ekphrastice și descrierea ekphrastică a tabloului flamand demonstrează realația subterană care subordonează universul romanului universului pictural. În plus, fragmentul descriptiv redactat după modelul descrierii ekphrastice reflexive îndeplinește două funcții evidente: funcția retorică la nivelul personajului și funcția de micro-temă la nivelul construcției discursului. Cazul romanului lui George Bălăiță pune în evidență faptul că fragmentul ekphrastic oscilează între impulsul mimetic al reprezentării suprafeței picturale în discurs și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de micro-temă la nivelul construcției discursului. Cazul romanului lui George Bălăiță pune în evidență faptul că fragmentul ekphrastic oscilează între impulsul mimetic al reprezentării suprafeței picturale în discurs și tentația organizării subiective a descrierii. Între acești doi poli, descrierea ekphrastică reflexivă se devoalează drept un artificiu auctorial, care incită cititorul să reconstruiască universul romanesc în backgroundul pânzei lui Pieter Janssens Elinga. Așezată în contextul unei comparații cu alte romane inspirate de pânza flamandă, descrierea ekphrastică reflexivă pune în evidență o particularitate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acești doi poli, descrierea ekphrastică reflexivă se devoalează drept un artificiu auctorial, care incită cititorul să reconstruiască universul romanesc în backgroundul pânzei lui Pieter Janssens Elinga. Așezată în contextul unei comparații cu alte romane inspirate de pânza flamandă, descrierea ekphrastică reflexivă pune în evidență o particularitate importantă a romanului ekphrastic românesc. În romanul lui Bălăiță inserția ekphrastică (referința simplă sau descrierea amplă) indică interesul pentru semnificația pânzei, tabloul consolidând în fapt ierarhia simbolică a textului, în timp ce în romanul mai recent al
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din când în când exclamații de încântare, dar ea îl stimula să gândească repede și ușor, plin de o exaltare lăuntrică, (vezi nota 8). Acest pasaj al fragmentului ekphrastic este relevant și în ceea ce privește designul tipologiei ekphrastice. Secvența particularizează descrierea ekphrastică reflexivă. Aceasta se poate defini nu doar ca un simplu " schimb " între descriptor și descriptar, ci ca un transfer de opinii dinspre desciptor spre descriptar, în urma căruia cel care este invitat să contemple pânza asumă privirea celui care o descrie. Fragmentul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din Samotrache poziționează autorul (dar și cititorul) în legătură cu statutul comparabil al scriitorului și al sculptorului, respectiv al operei literare și al sculpturii mutilate. Structural, descrierea ekphrastică a tabloului Plata dijmei și a statuii Victoriei din Samotrache reprezintă o descriere ekphrastică reflexivă (adresată sau intențională). Acest tip de descriere respectă o convenție auctorială: este subiectul unui dialog între personajul principal și un alt personaj (Chiril și Reta, respectiv, Vasi și Babis naratorul), dialog în care personajului principal îi revine rolul de descriptar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
artă. La rândul ei, tipologia descrierii ekphrastice conturează câteva categorii, puse în evidență dintr-o perspectivă structurală. Din punctul de vedere implicării personajelor narațiunii în construcția ekphrastică, am identificat două tipuri de pasaje ekphrastice: descrierea ekphrastică tranzitivă și descrierea ekphrastică reflexivă. Descriere ekphrastică reflexivă (Lumea în două zile și Galeria cu viță sălbatică, Ucenicul neascultător, Căderea în lume) se constituie ca o descriere pentru altul. Pasajul ekphrastic reflexiv este subiectul unui dialog între personajul principal și un alt personaj, dialog în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ei, tipologia descrierii ekphrastice conturează câteva categorii, puse în evidență dintr-o perspectivă structurală. Din punctul de vedere implicării personajelor narațiunii în construcția ekphrastică, am identificat două tipuri de pasaje ekphrastice: descrierea ekphrastică tranzitivă și descrierea ekphrastică reflexivă. Descriere ekphrastică reflexivă (Lumea în două zile și Galeria cu viță sălbatică, Ucenicul neascultător, Căderea în lume) se constituie ca o descriere pentru altul. Pasajul ekphrastic reflexiv este subiectul unui dialog între personajul principal și un alt personaj, dialog în care personajului principal
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
am identificat două tipuri de pasaje ekphrastice: descrierea ekphrastică tranzitivă și descrierea ekphrastică reflexivă. Descriere ekphrastică reflexivă (Lumea în două zile și Galeria cu viță sălbatică, Ucenicul neascultător, Căderea în lume) se constituie ca o descriere pentru altul. Pasajul ekphrastic reflexiv este subiectul unui dialog între personajul principal și un alt personaj, dialog în care personajului principal îi revine rolul de descriptar - lui i se descrie tabloul și este invitat să îl contemple. Al doilea tip de ekphrasis este descriere ekphrastică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
provoacă. În descrierea ekphrastică tranzitivă descrierea tabloului este dublată de redarea "întâmplării" figurate de scenariul pictural, dezvoltarea unui detaliu - drumul orbilor și posibila lor destinație, dar și de explicitarea unor comparații cu alte opere literare inspirate de același tablou. Tipologia reflexiv/tranzitiv în clasificarea ekphrasis-ului demonstrează că problema centrală a descrierii ekphrastice în romanele analizate rămâne reprezentarea emoției provocate de contemplarea obiectului de artă vizuală. În descrierea ekphrastică reflexivă domină intenția scenică. În Lumea în două zile secvența ekphrastică are un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
explicitarea unor comparații cu alte opere literare inspirate de același tablou. Tipologia reflexiv/tranzitiv în clasificarea ekphrasis-ului demonstrează că problema centrală a descrierii ekphrastice în romanele analizate rămâne reprezentarea emoției provocate de contemplarea obiectului de artă vizuală. În descrierea ekphrastică reflexivă domină intenția scenică. În Lumea în două zile secvența ekphrastică are un dublu coeficient de teatralitate: Pașaliu descrie tabloul Femeie citind imaginându-se că ține un discurs în fața unei grupe de studenți, având în același timp pe Antipa drept interlocutor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ochii Retei. Și în Căderea în lume convenția aceasta este menținută. Vasi descrie statuia Victoria din Samotrache vorbind despre istoria sa pariaziană în fața fiului său, Babis Vătășescu - Babis Autorul -, care înregistrează convorbirea și apoi o transcrie. Caracteristică este pentru ekphrasisul reflexiv și o anume prevalență a subiectivității asupra mimesisului realist. Impulsul realist este diminuat, lăsând loc privirii subiective și comentariului personal. Fiecare din personajele ce descriu operele de artă fac un exercițiu de interpretare a compoziției plastice și nu unul de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
31, 35, 42, 45, 46, 49, 91, 94, 97, 99, 100, 102, 105, 107, 122, 130, 133, 135, 137, 138, 140, 141, 143, 152, 165, 170, 171, 173, 174, 175, 178, 182, 183, 184, 190, 191, 193, 196 descriere ekphrastică reflexivă, 99, 108, 109, 127, 143, 185, 186 descriere ekphrastică tranzitivă, 170, 173, 185 Dezideriu, Iacob, 61 Diderot, 41, 69 discurs, 16, 22, 30, 33, 35, 39, 43, 45, 49, 52, 70, 93, 96, 97, 99, 101, 107, 108, 121, 124
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
1995. The first conclusion draws a possible tipology of ekphrastic digressions. When creating an ekphrastic fragment; Romanian writers imagine an ekphrastic reference or an ekphrastic description. As far as ekphrastic description is concerned, this category falls into another two varieties: reflexive ekphrastic description and respectively, transitive ekphrastic description. The main criterion that distinguishes between these two types of ekphrasis involves the way in which the characters take part into the ekphrastic sequence. Reflexive ekphrastic description is the topic of a dialogue
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
concerned, this category falls into another two varieties: reflexive ekphrastic description and respectively, transitive ekphrastic description. The main criterion that distinguishes between these two types of ekphrasis involves the way in which the characters take part into the ekphrastic sequence. Reflexive ekphrastic description is the topic of a dialogue between the main character and another character from the story. During this dialogue, the ekphrastic description is meant for the main character. In the case of the transitive ekphrastic description, the main
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
rațiuni bizare. Totuși, ancheta de teren a fost rareori ușoară și imaginea etnografului ca stăpân este lipsită de influență generală. Trebuie să fi practicat ancheta de teren pentru a vorbi despre aceasta cu puțină umilință. Clișeul datorează mult rarelor texte reflexive care arată neputința etnografului. În această privință este suficient să-l credem pe antropologul Michel Leiris, cel care a presimțit că raportul anchetatorului de pe teren și contextul politic fac parte din datele etnografice. Din acest punct de vedere, Africa fantomă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
autenticitatea simțirii. Comentariul său plastic se petrece sub specia individului când traversează nuanțe infinitezimale de duioșie sau ironie, de șarjă sau relatare detașată, ca și sub specia universalului, când uimit de dimensiunile frumuseții vizibilului, îi urmărește mișcarea pe un fond reflexiv de neîndoielnică altitudine.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 28) Ion Niță Nicodin Iancu și săteni Ulei pe pânză, 1973 „Acest om știa să se bucure, să creadă în vraja culorii, a nuanțelor și a
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
exprima un prea plin sufletesc, pictura naivă, artă generoasă și plină de farmec, slujită de oameni cu inima mereu tânără. Pictorița are o bogată și spontană percepție a viului, trăirile ei fiind încărcate, deopotrivă de sensibilitate și vigoare. Intuitivă și reflexivă în același timp, ea are o privire deschisă spre lume, căutând să aprofundeze într-un fel personal înțelegerea vieții, a rostului acestuia. Aflată la o vârstă a rememorărilor fecunde în plan artistic, pictorița face dese incursiuni în universul copilăriei, înfățișat
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]