5,383 matches
-
cultură de interstițiu, o înfloritoare „cultură a călugărilor“. Chiar și atunci când discursul oficial este boicotat, în România, spre exemplu, nu i s-a opus unul alternativ, cu valențe politice democratice, precum în Polonia, Ungaria ori în Iugoslavia. Erudiția sterilă, formalismul, refugiul în trecut, în detrimentul explorării prezentului, tentația eternității, în • S. Alexandrescu, Une culture de l’interstice. La littérature roumaine d’après guerre in Roumanie. Pour servir à l’histoire d’une libération, în „Les Temps Modèrnes“, juin, 1990, n. 522, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
net diferit, aceasta solidarizându-se cu regimul și nu cu națiunea oprimată. Obsesia „cetății asediate“, idee cultivată până la paroxism de patriotismul antirus, abil manipulat atât de Gheorghiu-Dej, cât și de Ceaușescu, a aruncat intelighenția în brațele partidului. Rezultatul: un nou refugiu în interstițiu, acolo unde s-a nutrit din ideea că orice radicalizare a discursului său poate antrena intervenția devastatoare sovietică. Propensiunea către abordarea registrului problematic major al societății românești a fost blocată în aceste condiții, generând inevitabila mediocritate. Astfel, naționalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
însemna ipocrizie și convenție socială. Având o repulsie organică față de rutină, integrarea lor în cotidian este extrem de anevoioasă, cu atât mai mult cu cât nu reprezintă „cazuri izolate”, ci aparțin unei generații de „inadaptați”, de fapt inadaptabili, ce își caută refugiul în sensibilitate, în imaginație, în propria lume interioară. Găsindu-și destui congeneri printre foștii colegi de studenție, se întâlnesc adesea în câte un apartament (uneori închiriat chiar în acest scop) din care „evadează” în orașe sau în insule imaginare, eliberați
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
autorul recurge uneori la tonul baladesc, popular, fiind influențat totodată și de maniera energică, maiakovskiană, a momentului postbelic. Volumul de maturitate Rădăcină și cer, în care subiectele conjunctural-agitatorice sunt abandonate, vădește și depășirea unor stângăcii juvenile. Universul cinegetic și pescăresc, refugiul în împărăția apelor și a pădurilor, patriotismul nedeclamator, autentificat de simțire, caracterizează poeme în care sclipirea apei, foșnetul frunzișului, pasul ciutei, somnul iezilor și, mai ales, viziunea, cu tentă cvasifabuloasă, a peștilor sclipind în undă configurează un peisaj liric distinct
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
Nicodem, Andrei Nicodemul. Se distinge printr-o activitate dinamică în cadrul Societății Scriitorilor Bucovineni. F. a publicat trei plachete de versuri, care îl recomandau ca pe o certă promisiune pentru poezia românească modernă: Rodnicie și Interior (ambele în 1939) și Din refugiu (1940). Influențat de poezia bucolică a lui Mircea Streinul, în Rodnicie F. etalează o avântare, o grandilocvență entuziastă, ca în tabloul participării generale la culesul roadelor câmpului (Cântul belșugului). Pământul străbun, considerat singura moștenire sfântă în succesiunea generațiilor, revine în
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
au fermitate, suplețe, expresivitate și muzicalitate, acestor calități adăugându-li-se o discretă vibrație interioară; se insinuează ideea unei lumi paralele celei contemplate, o lume a trăirilor nemărturisite, învăluite în duioșie și tandrețe (Ceremonial pentru întoarcere în veac). Placheta Din refugiu, ultima apariție editorială a lui F., abordează o tematică mai apropiată de crispările realității și ale istoriei, relevabilă fiind emoția participativă, prezentă în fiecare vers. SCRIERI: Rodnicie, Cernăuți, 1939; Interior, Cernăuți, 1939; Din refugiu, București, 1940. Repere bibliografice: Mircea Streinul
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
pentru întoarcere în veac). Placheta Din refugiu, ultima apariție editorială a lui F., abordează o tematică mai apropiată de crispările realității și ale istoriei, relevabilă fiind emoția participativă, prezentă în fiecare vers. SCRIERI: Rodnicie, Cernăuți, 1939; Interior, Cernăuți, 1939; Din refugiu, București, 1940. Repere bibliografice: Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; D. Petrescu, [„Rodnicie”], „Bugeacul”, 1938, 3-4; Al. Plăieșu, [„Interior”], „Orizont”, 1939, 3; [Aurel Fediuc], „Prepoem”, 1940, 14; C. Fântâneru, Literatura de refugiu, UVR, 1940, 35
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
Cernăuți, 1939; Din refugiu, București, 1940. Repere bibliografice: Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; D. Petrescu, [„Rodnicie”], „Bugeacul”, 1938, 3-4; Al. Plăieșu, [„Interior”], „Orizont”, 1939, 3; [Aurel Fediuc], „Prepoem”, 1940, 14; C. Fântâneru, Literatura de refugiu, UVR, 1940, 35; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; George Drumur, Aurelian Tudor, „Revista Bucovinei”, 1944, 8. C.P.
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
în Polonia D. le asigura, precaut, printr-un act de inventariere legiferat cu martori în octombrie 1686, ele se vor rătăci definitiv în afara țării, în Moldova revenind, după demersuri repetate ale oficialităților, doar moaștele Sf. Ioan, un secol mai târziu. Refugiul la Stryj și Zolkiew se transformă treptat într-o semicaptivitate, despre care relatează corespondența sa cu Dositei al Ierusalimului din ianuarie 1691 și februarie 1693. Zădărnicită de planurile, mereu nerealizate, ale lui Jan Sobieski, care nu renunță totuși la campaniile
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
învățat mai întâi în satul natal, după care a urmat Liceul „Moise Nicoară” din Arad (terminat în 1941) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (absolvită în 1948). Ca student, a audiat cursurile lui Lucian Blaga, în timpul refugiului la Sibiu al Universității, și s-a numărat printre membrii Cercului Literar de la Sibiu (1940-1945) și printre cei prezenți în revista acestuia (1945). După licență, este profesor de română în satul natal (1948-1950), la Hălmagiu (1950-1953) și Gurahonț (1953-1955). A
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
la Cluj-Napoca, lucrează la Intreprinderea Cinematografică, la Centrul Teritorial de Calcul și la Oficiul de Calcul al Întreprinderii de Alimentație Publică. Debutează ca reporter în ziarul „Drum nou”. Elemente autobiografice transpar în romanele Grădina internatului de fete (1995) și Ultimul refugiu (1996), în general evocând suferințele unor oameni care în regimul totalitar comunist au militat pentru afirmarea unor idei naționale și democratice (tatăl scriitoarei a fost deținut politic, condamnat la moarte; i se preschimbă pedeapsa în douăzeci și cinci de ani de temniță
FLORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287030_a_288359]
-
pătimaș. În poezia din volumul de debut, Colind târziu (1990), se face simțită o orientare pronunțat religioasă, imagistica fiind încărcată artificios și strident cu simboluri din textele biblice. SCRIERI: Colind târziu, Cluj-Napoca, 1990; Grădina internatului de fete, Cluj-Napoca, 1995; Ultimul refugiu, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Emil Mladin, Anotimpul Medeei, RL, 1994, 30; Adrian Țion, Patima revendicării adevărului, TR, 1995, 37-38; Poantă, Dicț. poeți, 87-88. Ct.C.
FLORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287030_a_288359]
-
Bulletin officiel de l’Académie des Muses Santonnes”. La întoarcerea în țară încearcă, fără succes, să ducă mai departe „Literatorul”. Dezaprobarea publică îl va urmări în continuare multă vreme. „Ghimpele”, „Moftul român” fac din M. un trist personaj de comedie. Refugii îi vor fi poezia, cenaclul, colaborarea la revista simbolistă „La Wallonie” (Liège), la „Revue française” și la „Revue du monde latin”. Reapar „Literatorul” (doar câteva numere, 1886-1887) și „Revista independentă” (un număr, 1887). Încercări de a se salva de sărăcie
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
de lumi noi, jurnal al formării și al ridicării moral-spirituale. Tema se conservă și în celălalt jurnalul, însă acesta, prin natura lucrurilor, e mult mai complex. Diagrama faptelor și a trăirilor înregistrează acum evenimentele dramatice din 1940 și 1944, tragedia refugiului și, în contrapunct, realizările cărturarului, zbaterile între ceea ce năzuiește să facă și împrejurările neprielnice, confruntarea - de o dramatică ironie - dintre bucuria creației în cultură și implacabilul „catabasis” al istoriei neamului. Poezia cărții, a istoriei scrise și a gestului întemeietor este
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
intelectuali comuniști, militanți cu experință și profesori invitați de la alte școli de partid sovietice În curs de organizare În aceeași perioadă În URSS. Odată cu ascensiunea fascismelor și interzicerea partidelor comuniste din diverse țări, mici colonii ale familiilor comuniste exilate găsiseră refugiu În URSS, lărgind baza de recrutare pentru aceste școli. Refugiații lucrau În calitate de funcționari ai Kominternului, ziariști În secțiile internaționale ale Radio Moscova, traducători etc. Copiii liderilor marcanți ai mișcării comuniste internaționale, precum fiul lui Dolores Ibarruri (sub pseudonimul Maya Ruis
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ciobani cu turme de oi, rapsozi populari, un tărâm feeric, protejat de expansiunea civilizației și marcat de ritmurile cosmice ale succesiunii anotimpurilor. Însă la școală copilul ia contact cu o realitate brutală, amplificată până la catastrofă de experiența războiului. Întors din refugiu, găsește în satul natal proiectile neexplodate, gospodării părăsite. Războiul, apoi seceta îl fac să perceapă viața ca pe o luptă pentru supraviețuire. Era un pasionat cititor, bineînțeles de basme, dar și de romane, și un talentat desenator. Primele versuri le-
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
concurs în 1895, pe acesta câștigându-l fără echivoc. În interval funcționează ca suplinitor. I. a predat istoria și, temporar, istoria literaturii române și la Școala Superioară de Război (din 1911), iar în răstimpul interbelic, la Academia Comercială. În perioada refugiului din timpul primului război mondial a ținut cursuri la Iași, în anii imediat următori, la Universitatea Daciei Superioare din Cluj, la a cărei organizare și-a dat din plin contribuția. Intermitent a ținut prelegeri și în afara cadrului universitar, destinate unui
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
pentru deplasare. În 1923 el dăruiește unei fundații pe care o inițiază, casa, întreaga bibliotecă și toate manuscrisele, spre a sta, după moartea lui, la dispoziția studenților. Înainte de primul război mai donase 10 000 de volume Ligii Culturale, iar în refugiu întemeiase la Iași o bibliotecă de 3 000 de volume și îi dăruise diurna de deputat. În ceea ce privește situarea politică, I. este, prin excelență, un naționalist democrat. Democratismul consecvent și incoruptibil l-a determinat în perioada interbelică să respingă hotărât naționalismul
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
personaje literare îndrăgite etc. Se presupune că profilurile obținute în acest fel schițează ceva din portretele axiologice ale subiecților înșiși. Tehnicii preconizate de Osgood i se reproșează unele neajunsuri generale ale scărilor de interval în cercetarea fenomenelor psihosociale (intervale neegale, „refugiul” în punctul 0), precum și plasarea conceptelor cu predilecție în jumătatea pozitivă a scării. De asemenea, se pune la îndoială caracterul bipolar și simetric al adjectivelor. S-a evidențiat că nu toate adjectivele sunt în poziție liniară; cercetările au dovedit că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personajului central, Sanchez, un gen de Moromete dezrădăcinat, mânat de vicisitudinile vieții într-un spațiu străin, iar în strădania de a-l confrunta cu demnitate, dezvoltă o gamă întinsă de reacții, de la apăsare și deznădejde sufletească până la sublimă detașare, prin refugii în cele mai prozaice comportamente. (În filmul cu același nume, povestea vieții lui Sanchez este jucată de celebrul actor Anthony Quinn.) Prezentarea destinelor tatălui, Sanchez, și a copiilor lui nu este făcută din exterior, ci din perspectiva fiecăruia. Iar ceea ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cât și ale nereușitei, pe locurile fruntașe apar motive ca: „banii”, „locuința”, „relațiile cu copiii”. Este riscant să le interpretăm ca motivații în sine, ele aflându-se într-o țesătură fină de intercondiționări: banii pot fi mai puțini din cauza băuturii, refugiul în alcool poate fi determinat de o condiție materială mizeră, șomaj, boală. În același timp, „discuțiile contradictorii” pot fi un efect al neînțelegerilor pe teme de participare la sarcinile casnice. În propunerea mea de nuclee sindromice, am avut în vedere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nașteri, căsătorii, absolvirea unei școli, pensionare) dau un sentiment de stabilitate, de apartenență la un grup social în care legăturile emoționale sunt profunde. Fundalul parental, în centrul căruia se situează familia restrânsă, funcționează ca un cadru referențial de identificare și refugiu al persoanelor față de semenii lor, comunitate și presiuni sociale. Importanța lui seevidențiază cu deosebire atunci când indivizii ajung în impasuri economice, profesionale, de sănătate sau afective. Am semnalat în acest sens relevanța familiei extinse modificate și a familiei extinse intermitente (vezi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Timișoara, pe tema relațiilor culturale româno-italiene (Difuzarea culturii italiene în România). În paralel, sub pseudonimul Spectator, ziarul are o substanțială secțiune de cronică dramatică, unde sunt urmărite spectacolele de la Teatrul Național din Cluj-Timișoara, cum este numit Naționalul clujean în vremea refugiului. Împlinirea a douăzeci și cinci de ani de activitate a Teatrului Național clujean prilejuiește exprimarea unor opinii extrem de elogioase, ca și punerea în scenă a piesei Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, reluată, aniversar, tot după mai bine de douăzeci de ani. Sub
ROMANUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
putut fi citite pentru prima oară ample fragmente din scrierile unora din cei mai de seamă romancieri români contemporani: Marin Preda (Delirul), Constantin Țoiu (Galeria cu viță sălbatică și Obligado), Gabriela Adameșteanu (Dimineață pierdută), Sorin Titel (Melancolia), Augustin Buzura (Orgolii, Refugii ș.a.), Laurențiu Fulga (E noapte și e frig, seniori și Fascinația), Mircea Ciobanu (Istorii), Eugen Barbu (Săptămâna nebunilor și Ianus), Dana Dumitriu (Prințul Ghica), Fănuș Neagu (Scaunul singurătății), Bedros Horasangian (Sala de așteptare) ș.a. La acestea se adaugă fragmente de
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
farsor, un om cu o moralitate dubioasă. „Poema” de inspirație byroniană Radu (1878) e închinată celor „ce după idealuri zadarnic au umblat”. Sortit să alerge după năluciri, dezamăgit în dragoste, în prietenie, proscrisul Radu, bântuit de negre melancolii, își caută refugiul în mijlocul naturii. Iluziile spulberate rând pe rând au făcut din el un sceptic, cu sufletul înveninat. Singur și nemângâiat, pribeagul, care dorise țării lui o grabnică mântuire de „obedele străine”, se consacră luptei pentru libertate. Ocolită de lirism, scrierea, adesea
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]