34,028 matches
-
al Vidinului, pentru ca în urma victoriei maghiare în războiul din 1230, să se creeze, la hotarul de nord-vest al Țaratului Bulgar, Banatul Severinului 5. Această formațiune militară - adevărată marcă de graniță - avea menirea de a apăra căile de acces spre centrul regatului, împotriva atacurilor de la sud și est. Acest banat cuprindea regiunea de sud a Banatului, precum și partea din Oltenia, până la Jiu - respectiv județul Mehedinți, având ca element central cetatea Severinului. Aserțiunea după care Banatul de Severin a fost creat în jurul anului
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Mehedinți, având ca element central cetatea Severinului. Aserțiunea după care Banatul de Severin a fost creat în jurul anului 1230, după victoria regelui cruciat Andrei al II-lea asupra bulgarilor este întărită și de faptul că în 1233 în lista demnitarilor regatului maghiar figurează Luca, banul Severinului 6, care era reprezentantul acestei formațiuni și vasal coroanei sfântului Ștefan fiind, totodată, membru în sfatul regal. În legătură cu numele acestui prim ban de Severin, Maria Holban, citând un document din 19 februarie 1234, în care
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
acest titlu de ban, cu înțelesul de guvernator, se întâlnește la slavii din sudul Dunării - în sec. X în Croația, Slavonia și Dalmația, iar de la mijlocul sec. XIII și în Bosnia. Acestea s-au menținut și după cucerirea lor de către regatul maghiar, fiind similare, ca și Banatul de Severin, mărcilor militare de graniță de tip carolingian 9. Înființarea Banatului de Severin nu constituia însă o inițiativă singulară, ci se încadra într- politică și strategie mai largă, pentru că ulterior regatul maghiar a
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
lor de către regatul maghiar, fiind similare, ca și Banatul de Severin, mărcilor militare de graniță de tip carolingian 9. Înființarea Banatului de Severin nu constituia însă o inițiativă singulară, ci se încadra într- politică și strategie mai largă, pentru că ulterior regatul maghiar a mai înființat Banatul de Macva (1254), Banatul de Cucevo și Branicevo (1272), Banatul de Vidin (1365-1369)10. Aceste formațiuni politico-militare și administrative aveau o deosebită importanță de vreme ce banul era egal n rang contelui palatin, făcând parte dintre marii
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
sau nu, numele de Severin, păstrat până azi, evocă deopotrivă antichitatea romană, frământatul ev de mijloc și epoca modernă, într-o continuitate neîntreruptă, bogată în fapte istorice. Încă de la început Severinul a avut de făcut față amenințării adversarilor tradiționali ai regatului maghiar, pentru ca în 1241 să fie pustiit de marea invazie tătară. O cronică contemporană menționează o luptă dată de tătari în părțile „Valahilor negri” cu Beseremban, pe care îi biruiseră. Presupunerea ce se face este că Beseremban este transcrierea greșită
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
de altfel menționate de regele maghiar într-o scrisoare din 1254, către papă, în care arată că împotriva pericolului tătăresc nu avusese nici un sprijin din partea principilor Europei, în afară de „Ordinul hospitalierilor”, care au luat armele împotriva păgânilor și schismaticilor, ca să apere regatul nostru și credința creștină. Pe aceștia, în parte i-am așezat în locurile cele mai primejduite, la hotarul Cumanilor de peste Dunăre și al Bulgarilor, pe unde și-a făcut intrarea armata tătarilor în vremea invadării regatului nostru. De aici chiar
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
și schismaticilor, ca să apere regatul nostru și credința creștină. Pe aceștia, în parte i-am așezat în locurile cele mai primejduite, la hotarul Cumanilor de peste Dunăre și al Bulgarilor, pe unde și-a făcut intrarea armata tătarilor în vremea invadării regatului nostru. De aici chiar gândim și nădăjduim ca - dacă Dumnezeu va ajuta truda noastră și a acestor frați și dacă Domnul Scaunul Apostolic îi va avea vrednici de ocrotirea sa, să întindem vlăstarii credinței catolice așa cum se întinde Dunărea până la
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Constantinopolitană”, - pasaj ce dezvăluie mobilurile politice și religioase ale aducerii acestora la Severin, care au fost avute în vedere, pe lângă recunoscuta lor iscusință în edificarea cetăților, de asemenea relevată în scrisoare. „O parte însă din frați i-am așezat în mijlocul regatului nostru pentru apărarea castelului ce facem să se zidească pe lângă Dunăre, la care lucru neamul nostru nu este dedat. Căci Dunărea este apa rezistenței; aici și noi, oricât de nepregătiți și grozav loviți, zece luni am rezistat tătarilor, atunci când regatul
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
regatului nostru pentru apărarea castelului ce facem să se zidească pe lângă Dunăre, la care lucru neamul nostru nu este dedat. Căci Dunărea este apa rezistenței; aici și noi, oricât de nepregătiți și grozav loviți, zece luni am rezistat tătarilor, atunci când regatul nostru nu avea aproape deloc cetăți și apărători”13. Valoarea și eficiența militară recunoscută a acestor călugări-ostași (era vorba de numai 50 de cavaleri cu însoțitorii lor) aduși în Banatul de Severin rezultă și din privilegiile cu totul speciale acordate
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
din țara Severinului, precum și din celelalte părți ale Olteniei și Munteniei. Acordându-se, prin această diplomă, Cavalerilor Ioaniți drepturile și obligațiile banului de Severin, reglementări instituite încă înaintea invaziei tătarilor, prin care pe de o parte se urmărea organizarea apărării regatului în această parte, iar pe de altă parte se urmărea asigurarea continuității suzeranității asupra teritoriului dintre Carpați și Dunăre. Pentru aceasta, Cavalerii Ioaniți primeau întreaga Țară a Severinului (Terra Zeurini) cu munți și cu tot ce ținea de ea, precum și
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
poată face apel la rege.” 20În ansamblu Diploma cavalerilor Ioaniți, reconfirmată în 1251 și însăși chemarea acestora la Severin demonstrează importanța deosebită a Țării Severinului, atât din punct de vedere militar cât și politic, precum și dificultatea în care se afla regatul maghiar la granița sudică, unde alături de pericolul bulgar mai vechi și tătar (mai nou) se ridicau formațiunile politice românești de la vest și est de olt cu veleitățile lor de independență și unificare statală. De aceea s-a socotit necesară aducerea
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
neasemuită îl redă majestării noastre”27. Se observă cu ușurință sentimentul de mulțumire și recunoștință manifestat de rege, conștient că pierderea Banatului de Severin, cu cetățile sale, în principal cu cea a Severinului, reprezenta o primejdie gravă pentru securitatea întregului regat. Se mai evidențiază, de asemenea, fapta magistrului Laurențiu, Voievod al Transilvaniei, care în 1260 salvase nu numai Banatul de Severin dar și regatul, respingând și după 126028atacurile bulgare. Acesta, și apoi din 1263 banul Porith (care cucerește chiar Plevna bulgară
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Severin, cu cetățile sale, în principal cu cea a Severinului, reprezenta o primejdie gravă pentru securitatea întregului regat. Se mai evidențiază, de asemenea, fapta magistrului Laurențiu, Voievod al Transilvaniei, care în 1260 salvase nu numai Banatul de Severin dar și regatul, respingând și după 126028atacurile bulgare. Acesta, și apoi din 1263 banul Porith (care cucerește chiar Plevna bulgară), prin acțiunile lor consolidează poziția politico-militară a cetății Severinului nu numai în zona sa tradițională de influență, dar chiar în cadrul relațiilor politice dintre
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
respingând și după 126028atacurile bulgare. Acesta, și apoi din 1263 banul Porith (care cucerește chiar Plevna bulgară), prin acțiunile lor consolidează poziția politico-militară a cetății Severinului nu numai în zona sa tradițională de influență, dar chiar în cadrul relațiilor politice dintre regatul maghiar și țaratele bulgare și dintre acestea și formațiunile statele românești de la sud și nord de Carpați 29. Reconstituirea zonei de influență, din punct de vedere militar în primul rând, de către banul Laurențiu trebuie pusă în legătură nu numai cu
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Astfel, cu excepția unor scurte perioade (în 1324 este menționat banul de Macva - Paulus), în perioada 1291-1342, voievodul Țării Românești a deținut Banatul de Severin, pentru care, la început a plătit tribut regelui, motiv pentru care el era recunoscut printre dregătorii regatului maghiar 32. Sigur această schimbare nu a fost simplă înlocuire de stăpânire asupra cetății Severinului și întregului Banat de Severin, ci o transformare importantă, atât în privința organizării apărării cetății principale (cea a Severinului) cât și celorlalte cetăți și întărituri din
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
ca să te izbăvesc» zice Domnul. 9. Și Domnul mi-a întins mâna, mi-a atins gura și mi-a zis « Iată am pus cuvintele Mele în gura ta! 10. Iată te-am pus în ziua aceasta peste popoare și peste regate, ca să smulgi și să arunci la pământ, să pierzi și să dărâmi, să zidești și să sădești! După acest mesaj... am rămas mult timp ca tâmpă, cu Biblia în mână, plângând și întrebându-mă de zeci de ori: „oare cum
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1458388350.html [Corola-blog/BlogPost/368967_a_370296]
-
care atrage atenția monadei și a triadei spirituale. Prin practică, acest cordon sau pod de energie ( construit de la ambele capete - respectiv discipolul și divinitatea care răspunde celui care ”bate”) devine din ce in ce mai puternic. Este o flacăra de Lumină. Între cele trei regate - cel al personalității, cel al sufletului și cel al monadei - nu mai există un sentiment al separării, ci ele funcționează pe toate planurile că o singură ființă intru desăvârșire. Desigur este de dorit să tindem să trăim în desăvârșire în
ASPIRAȚIE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1443766854.html [Corola-blog/BlogPost/368135_a_369464]
-
odată din somnul ca de moarte în care ne-au blocat abilii și trufașii noștri trădători de neam de aici, cei din interior, mânați și cumpărați de către nevrednicii noștri dușmani care din vechime de veacuri ne râvnesc Carpații, Bărăganul, Ardealul, Regatul, Dobrogea, bucata de Dunăre, râurile, delta, marea, bogățiile de deasupra și de dedesubtul morților noștri neresemnați în nenumăratele și neîncăpătoarele cimitire ale patriei! Să ne scuturăm odată din dulcea amară(!) și fatală narcotizare politică, să rupem tăcerea apăsătoare ca de
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nationalisti_curand_veti_auzi_semna_romeo_tarhon_1354947480.html [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
complexul de temple milenar. Urmează apoi câmpia care atinge marea în golful Bengal, unde te întâmpină Calcuta - un oraș unde simți suma enormelor probleme ale Indiei. Către sud, spre mijloc, se înalță platoul Deccan unde găsești orașe hindu și din regatul musulman, dar și centre moderne construite într-un Bombay cât o ... Românie (că populație firește!), unde “zgomotul” banilor e trecut prin sita bursei, sau Silicon Valey-ul indian de la Bangalore, oraș destinat științei și cercetării. Plajele renumite de la Calangute, Bogmalo ori
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441863777.html [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
Marigliano... Adaug și altele, care merită atenție: Palazzo del Panormita, cea mai frumoasă clădire renascentistă din oraș. Palazzo San Giacomo din Piața Municipio. Sau Palazzo Doria d'Angri. Ei, aici, e aici! De la balconul clădirii Giuseppe Garibaldi a declarat unirea Regatului celor două Sicilii. Era 7 septembrie 1860. Palazzo Pignatelli - dăruit împreună cu colecțiile de mobilă și porțelanuri statului italian. Palazzo Arcivescovile, reședința arhiepicopilor napolitani. Palazzo Firrao (sec. al XVI-lea în stil renascentist, apoi barocizat) cu o fațadă plină de statuile
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1344249143.html [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
și porțelanuri statului italian. Palazzo Arcivescovile, reședința arhiepicopilor napolitani. Palazzo Firrao (sec. al XVI-lea în stil renascentist, apoi barocizat) cu o fațadă plină de statuile regilor napolitani. Nu în cele din urmă, Palazzo Capodimonte, reședința de vară a regilor Regatului Napoli, situat pe dealul cu același nume. Aici găsim Galeria Națională din Napoli (cu ceva picturi ale lui Tiziano, Caravaggio ... cam subțire), precum și alt muzeu de porțelanuri. Închei trecerea în revistă cu Palatul Regal, din Piazza Plebiscito, construit la începutul
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1344249143.html [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
cu numai puțin de un million și jumătate de volume, printre care și cele 1800 de papirusuri recuperate de la Herculaneum. Fratele Pompeiului. Fațada vestică, cea dinspre dinspre Piața Plebiscitului (pentru unirea de la 1860), este decorată cu statuile marilor regi al Regatului Napoli, ce privesc la grupurile ecvestre cu Carol al III-lea de Bourbon (fondator al dinastiei de Bourbon) și fiul său Ferdinand IV în șei. Păzesc intrarea în Bazilica San Francesco di Paola, ce aduce, ușor, cu Pantheonul din Roma
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1344249143.html [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
Piazza del Gesu Nuovo. Biserica Gesu Nuovo, cu o fațadă nonconvențională, are un interior baroc impresionant. În aceeași piață se află Basilica Santa Chiara, cea mai mare clădire gotică din oraș, care adăpostește mormintele a 12 regi și regine ale regatelor Napoli și Sicilia. O piață supravegheată permanent de armată. Am avut o stare de neliniște. La Duomo di Napoli se păstrează sângele lui San Gennaro, patronul orașului. O altă biserică impunătoare a orașului, Madre di Buon Consiglio, aduce cu cea
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1344249143.html [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
să vă spun că pe la 1030, ducele Sergiu al IV îi chemă pe normanzi să apere zona de amenințarea bizantină, salvând astfel Napoli (Noua cetate), fosta colonie grecească, preluată de romani, devenită ducat bizantin, ulterior independent și, apoi, capitală a regatului napolitan până la crearea Italiei Mari. (va urma) Sergiu GĂBUREAC Napoli, Italia Iulie 2012 Referință Bibliografică: Sergiu GABUREAC - CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (1) - NAPOLI / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 584, Anul II, 06 august 2012
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1344249143.html [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
1210 din 24 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Tetrarhul Irod Antipa se afla în vechiul palat al Asmoneilor în sala hărților unde cei doi cartografi greci trimiși de procuratorul Ponțiu Pilat în semn de curtoazie, îi arătau o hartă a regatului său întocmită pe piele de vițel. Tetrarhul însă nu era prea atent la detaliile pe care cei doi i le prezentau, dar faptul că procuratorul îi arătase atenție aici la Ierusalim îl obliga să acorde și el toată considerația experților
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1398348675.html [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]