7,442 matches
-
acum ai făcut sau de când ai făcut armata ? probabil vă știe că nu sunteți așa de pregătiți. Mai mare rușinea, au venit nemții să vă învețe! Numai de v-ar da solda de sublocotenent. Îmi vei scrie imediat adresa de la regiment, nu mă mai necăji ca de data aceasta. De numiri, nu se știe încă rezultatul, cred că până la 1 noiembrie se va ști. Eu stau încă în școală. Doamna directoare bănuiește că vom fi aici în continuare, așa că mi-am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
al vremurilor prin care trecem. Pa, Sandy. N.A.Din cauza vremurilor excepționale ofițerul din el avea să rememoreze (p.50 din primul volum la Cartea „Călător...prin vâltoarea vremii”): ...” N-am terminat lunile de suplinire că am fost rechemat urgent la regimentul aflat cu sediul în Focșani și repartizat a ocupa poziție în sectorul fortificat din apropiere. Mai întâi la Suraia, iar apoi în Focșani, cu sarcină de pregătire a noilor contingente pentru că semnele războiului băteau și la ușile noastre.” Suraia 5
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
completare făcută de profesor: „Spre jumătatea lui februarie 1941 am fost chemat la Tg. Ocna, la Corpul de armată pentru a II-a oară în legătură cu dosarul din iunie 1940, la cedarea Basarabiei. Declarația mea, privind pe colonelul Dumitru Burducea, comandantul regimentului, nu-l incrimina pe colonel, ci am relatat și a II-a oară faptul că, nu e vinovat că nu ne-am împotrivit rușilor, el ar fi vrut acest lucru, dar toți ostașii basarabeni au fugit acasă și regimentul nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
comandantul regimentului, nu-l incrimina pe colonel, ci am relatat și a II-a oară faptul că, nu e vinovat că nu ne-am împotrivit rușilor, el ar fi vrut acest lucru, dar toți ostașii basarabeni au fugit acasă și regimentul nu rămăsese decât cu circa 200 de oameni. Colonelul Burducea a fost țap ispășitor, a fost trecut la pensie. Se făcea astfel o mare nedreptate unui om așa de bun, de cinstit și corect care a pornit de la „copil de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de Ștefan cel Mare. Cei doi mari tartori ai războiului, Hitler și Stalin, se înțeleseseră deja, iar noi „cei aflați la răscruci de lume și vremuri”, am trebuit să ne supunem. În retragere suntem devansați de tancurile rusești și averea regimentului și oamenii se volatilizează pe peronul gării Chișinău. Regimentul nostru fiind format din basarabeni, am rămas doar noi, cei din alte regiuni, și după două zile ajungem cu greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
războiului, Hitler și Stalin, se înțeleseseră deja, iar noi „cei aflați la răscruci de lume și vremuri”, am trebuit să ne supunem. În retragere suntem devansați de tancurile rusești și averea regimentului și oamenii se volatilizează pe peronul gării Chișinău. Regimentul nostru fiind format din basarabeni, am rămas doar noi, cei din alte regiuni, și după două zile ajungem cu greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi ? Drapelul regimentului nostru a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
gării Chișinău. Regimentul nostru fiind format din basarabeni, am rămas doar noi, cei din alte regiuni, și după două zile ajungem cu greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi ? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, sublocotenentul în rezervă Cireș Stelian. Acesta a rugat pe comandantul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe catarg, se încinge cu ea pe sub cămașă, ajungând cu bine
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi ? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, sublocotenentul în rezervă Cireș Stelian. Acesta a rugat pe comandantul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe catarg, se încinge cu ea pe sub cămașă, ajungând cu bine la Huși, salvând astfel onoarea regimentului, onoarea noastră ca ostași. Era începutul calvarului României Mari, în fatidica vară a anului 1940. De
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
țară de un conșcolar de la Bârlad, sublocotenentul în rezervă Cireș Stelian. Acesta a rugat pe comandantul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe catarg, se încinge cu ea pe sub cămașă, ajungând cu bine la Huși, salvând astfel onoarea regimentului, onoarea noastră ca ostași. Era începutul calvarului României Mari, în fatidica vară a anului 1940. De nedescris, necuprinsa disperare a dezastrului nostru național!” Dar ce vină avea comandantul părăsit de oșteni, se întreba acum Alexandru Mânăstireanu. 8 februarie 1941, Focșani
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
se pare că e așa de ușor să i aranjez eu fata din Poești. Scrie că îi plătește întreținerea și tot, numai să stea la discreția lui. Visează verzi și...uscate. Țuțule, sunt chiar la ora când tu pleci la regiment, mă gândesc mult de tot la tine. Aș fi vrut să-ți scriu după ce aranjez cu doctorul (analizele) dar ar fi trecut prea mult timp. După 5, când dau drumul la copii, o iau pe Marilena și mă duc să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
apărare și priveam spre postul de comandă al batalionului de unde s-a tras o rachetă și când am văzut lumina ei, am înțeles că „Războiul” începuse și pentru noi. Linia frontului și-a urmat calea conform planurilor cu jertfele inerente. Regimentul se afla cu două batalioane pe Prut, iar batalionul din care făceam parte rămânea pe acea linie fortificată. Peste câteva zile sunt trimis în concediu până la 1 august. Revin cu soția la Priponeștii mei, în care stăruia îngrijorarea maximă, mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai mare dintre noi, pe Mitrea... era și el într-un fel de concediu și când nu i s-a terminat bine permisia, disciplinat, cum a fost familia noastră toată viața, ca de altfel toți priponeștenii, a plecat repede-repede la regiment, undeva pe la Buzău. La câteva zile a fost anunțat de la Primărie că băiatul lui a murit sfârtecat de o bombă întâmplătoare... Ce o fi fost în realitate, familia nu a știut niciodată, tata a rămas cu mare rană în suflet
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pus cartea în mână și se bucura triumfător când, inimos, reușeam să silabisesc cuvintele tipărite... Unul din ginerii lui tata, Vasile I. Matei, soțul Ruxandei, tatăl copilului lor, a căzut în același război, tocmai la Cotul Donului, ca artilerist la Regimentul de Cavalerie din Bârlad, rămânând după el un hectar de pământ cu care i-a fost împroprietărită soția pentru jertfa de sânge a soțului ei, pământ pe care i l-a luat mai apoi gospodăria colectivă, iar ea de supărare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
sugestia mamei, care motiva că e război și că trebuie și binecuvântarea bisericii pentru căsătoria noastră. În cele trei zile petrecute la Buciumeni, nu uit că pe deasupra noastră zburau numeroase avioane cu destinația frontului”... După consumarea concediului, se întoarce la regiment, iar la 1 noiembrie 1941 este demobilizat și împreună cu soția pleacă la postul de învățător pe care îl avea la Mălăiești-Râfov, Prahova. La 17 februarie 1942 primește ordin de mobilizare. Ajunge la Focșani, iar pe 22 februarie, cu efectivul batalionului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Sandu. Adnotarea aceasta mă trimite din nou la carte. Scrie acolo (p. 56), „în decembrie 1942, la Odessa, în parcul gării Kremidovka, m-a izbit existența mormântului unui sergent român, căzut la cucerirea orașului amintit. Se numea Țarălungă Cezar din regimentul 2 roșiori, din Bârlad (probabil coleg și cunoscut cu cumnatul meu Vasile I Matei din Priponești, despre care am scris ). Văzusem hectare de cimitire la Dalnik și Vakarjani, dar acum, tocmai numele acestui sergent” l-a făcut să tresalte. Zece
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
multe decât voiam eu să știu. Așa am aflat de marea tragedie din această familie greu încercate de război! Colegul mai avea încă doi frați mai mari decât el. Toți cei trei frați erau învățători și ofițeri de rezervă la regimentul din Galați de care depindeau. La începutul războiului toți trei au luptat în jurul localității Oancea, chiar în apropierea satului lor și că, atunci, în iulie 1941, toți trei au căzut la datorie în cursul unei săptămâni fatale! Era exact ca
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nostru, Armata Roșie, a continuat să aresteze și să ia prizonieri ofițeri și ostași români, adăugându-i la cei peste o sută de mii pomeniți, cum a fost cazul și cu sergentul Nacu Panaite din Priponești, cumnatul profesorului, ostaș în Regimentul 12 Infanterie Bârlad, care a distrus pe câmpul de luptă un tanc rusesc T. 34, faptă pentru care a fost decorat și avansat în grad, dar la revenirea din prizonierat, în noiembrie 1946, pentru ea a fost returnat în lagărul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
În continuare, pentru a avea rezultate notabile, un asemenea serviciu trebuia să dispună de mijloace de informații, de legătură, personal bine pregătit și un serviciu de contraspionaj. Erau bine precizate atribuțiile la nivel de armată, corp de armată, divizie, brigadă, regiment și batalion, organizarea serviciului la diferite arme, precum și modul de a interoga prizonierii și a studia presa străină. Tot aici a apărut, pentru prima dată, un capitol intitulat «Serviciul Secret» care, „este dirijat la Marele Cartier General de către un ofițer
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
simpatia populară a regelui Ferdinand. Acesta a reușit să aplaneze problemele politice, însă nu a avut același succes și în ce privește propria sa familie, confruntându-se cu așa-numita criză dinastică. În luna august 1918, prințul moștenitor Carol și-a părăsit regimentul și a plecat la Odessa unde, la 31 august/13 septembrie 1918, s-a căsătorit cu Ioana Maria Valentina (Zizi) Lambrino, provocând astfel prima criză dinastică. Prima măsură a regelui a fost arestarea prințului și trimiterea sa la mănăstirea Horaița
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a lansat zvonul că cei doi curieri au fost anchetați și forțați să-și divulge tovarășii. În urma «anchetelor», au fost arestați Iacob Sebastian (Svirepui), Filat Canareica (Tilionief), Sava Savelovici (Zabarov), Silifon Terente, Iftimie Roman și Ichim V. Ștefan, soldat în Regimentul 38 Infanterie. Conducătorul acestei acțiuni, Flor Ivanovici, nu a putut fi arestat, deoarece lipsea din țară în perioada respectivă, iar capturarea curierilor comuniști a precipitat evenimentele. În încheiere se impun unele concluzii referitoare la acțiunile comuniste întreprinse contra României în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Arad, iar populația română s-a adunat în fața hotelului unde era cazat pentru a-și manifesta bucuria, bande de teroriști aparținând Organizației „Căștile de Oțel” au apărut și au masacrat circa 300 de oameni cu mitralierele. Sublocotenentul Nicolae Negoiță, din Regimentul 7 Vânători, a fost împușcat în cap, la 25 septembrie 1918, de către doi teroriști unguri. În zilele premergătoare datei de 1 Decembrie 1918, trenurile care mergeau spre Alba-Iulia cu delegați români au fost atacate și ciuruite de gloanțe. După Marea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
I. Urmanczy, a asasinat la Beliș (Munții Apuseni) 45 de țărani români. În prima zi a anului 1919, maiorul Barabas și oamenii din subordinea lui au atacat în gara Țigani un tren militar în care se găsea Batalionul 2 din Regimentul 16 Infanterie, omorând mai mulți militari. Cinci soldați români au fost luați prizonieri, fiind găsiți după câteva zile, într-un grajd din Zalău, „oribil mutilați”. Ancheta declanșată imediat a dovedit că vinovatul principal a fost dr. Apaty din Cluj, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
telegraf. Principala acțiune derulată pe teren de elementele umane ale Biroului de Informații al Secției Militare a fost documentarea și combaterea acțiunilor subversive ale unităților militare sau paramilitare ungare. La 5 decembrie 1918, în comuna Lăpușul Românesc, militari unguri din Regimentul 39 Infanterie Debrețin au deschis focul asupra unui grup de români, ucigând 26 și rănind 90 dintre aceștia. În localitățile Chereuș, Covăsinți și Curți, Secția Militară a documentat asasinarea a 160 de congeneri de către teroriști maghiari. Punctul culminant al acțiunilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
studii; - Biroul Atașați Militari; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. La rândul ei, Secția IX Contrainformații a fost restructurată într-un mod asemănător: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare; - Biroul Centre Contrainformative, acestea fiind organizate în garnizoanele militare, în statul-major al marilor unități, în regimente, unități de jandarmi și oficii de poliție; - Biroul Jandarmerie și Siguranță; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. În scopul întăririi sistemului informativ, alături de Instrucțiunile provizorii... au mai intrat în vigoare și alte norme elaborate de Marele Stat Major, care să stabilească metodologia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de la gradul de maior în sus puteau accede definitiv în Serviciul de Informații și numai în condițiile în care au satisfăcut toate stagiile prevăzute în regulamente. La gradul de colonel, ofițerii erau obligați să activeze 2 ani la comandă de regiment sau detașament, după care să revină la ocupația inițială. În caz că acest lucru nu mai era posibil, din diverse motive, cadrele militare aveau posibilitatea să fie avansate până la gradul de general de divizie. Funcțiile de șef de diviziune, șef de secție
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]