2,230 matches
-
aici cei care participă nu se dovedesc mai buni democrați. Cum nu sunt mai buni democrați nici cetățenii ruși care participă în organizații voluntare (Rose și Weller, 2003). Atunci când Rose și Weller integrează capitalul social paradigmei clasice în ecuația de regresie, puterea de explicație a modelului nu crește decât foarte modest. Mai mult, indicatorii cei mai importanți rămân atitudinile civice. Aceasta înseamnă că nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu copilului adoptat. Stresul este însă crescut acolo unde sănătatea psiho-fizică a copilului adoptat este precară, plasamentele sunt multiple și există resentimente în familie datorate așteptărilor neîmplinite. In acest capitol autoarea dă dovadă de abilitatea utilizării regresiei ca metodă statistică de finețe și de capacitatea de a formula explicații privind relația dintre copilul adoptat și mama adoptivă, prin intermediul unor factori cum ar fi serviciile de asistare, sănătatea copilului, îngrijirea copiilor într-o instituție de ocrotire etc. Prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
statistică de finețe și de capacitatea de a formula explicații privind relația dintre copilul adoptat și mama adoptivă, prin intermediul unor factori cum ar fi serviciile de asistare, sănătatea copilului, îngrijirea copiilor într-o instituție de ocrotire etc. Prin analiza de regresie, autoarea confirmă în propria cercetare enunțurile altor cercetători care indică importanța informării corecte a părinților adoptatori și nevoia acestora de servicii consultative, prezența resurselor informaționale fiind un factor care are o influență pozitivă asupra formării relațiilor afective adoptive. Capitolul 6
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
20 % și de probleme mai profunde. Cea mai frecventă problemă raportată de părinți a fost comportamentul de furt manifestat de copiii adoptați. Părinții au corelat imediat aceste probleme cu apartenența rasială. De semnalat însă că, aceste probleme au cunoscut o regresie odată cu trecerea de vârsta adolescenței. Un alt aspect important relevat de studiul lui Altstein și Simon 199 în cea de-a treia etapă (1983-1984), face referire la stima de sine a copiilor adoptați. Autorii nu au găsit diferențe din acest
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
culoare adoptat), în timp ce satisfacțiile resimțite de ceilalți părinți au făcut referire la sfera restrânsă a relațiilor părinte-copil. Referitor la dificultățile inițial întâmpinate, Zastrow 204 identifică opoziția rudelor față de decizia de a adopta transrasial, dar și această opoziție a cunoscut o regresie în timp. Dintre dificultățile preconizate de părinți că vor apărea pe viitor, când copiii vor crește, semnificative au fost: dificultatea de a-l ajuta pe copil să înțeleagă cultura persoanelor de culoare și de a-l ajuta să-și dezvolte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și stres în familiile care au adoptat transrasial cauzate nu numai de problemele obișnuite de genul: rivalitate între frați, probleme școlare, dificultăți de comunicare părinți-copii, ci pentru aproximativ 20 % și de probleme mai profunde problemele de comportament au înregistrat o regresie în timp Etapa III: majoritatea părinților sunt satisfăcuți de adopție și ar recomanda-o și altora în perioada de adolescență, copiii adoptați au prezentat o relație mai rece cu părinții adoptatori, decât copiii biologici, relație care însă a cunoscut o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
75 .534 2 4 Relația mamei cu partenerul marital Relația părinților post-adopție 3,60 .903 1 4 Interesul nostru vizează însă identificarea factorilor predictori ai conduitei mamelor adoptatoare și testarea ipotezei generale. În acest scop au fost efectuate analize de regresie bivariate și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul 5.18. Nu s-au identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează mult sub 10, iar toleranța statistică se situează peste 0,2341. În analiza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul 5.18. Nu s-au identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează mult sub 10, iar toleranța statistică se situează peste 0,2341. În analiza de regresie au fost introduse numai acele variabile independente care, s-au dovedit a se asocia semnificativ cu variabilele dependente (vezi tabelul 5.17). Câteva precizări, referitoare la rezultatele analizei de asociere a variabilelor, considerăm că sunt necesare. În primul rând, trebuie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
considerăm că sunt necesare. În primul rând, trebuie semnalat faptul că, dintre variabilele dimensiunii socio-demografice, doar vârsta copilului se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Dintre variabilele dimensiunii istoric de plasament cele care au fost păstrate și introduse în analiza de regresie au fost variabilele referitoare la protecția copilului în centru de plasament, respectiv în forme multiple de protecție, în principal asistență maternală și centru de plasament. Faptul că, un copil a beneficiat numai de asistență maternală anterior adopției sau a fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
179 Dintre caracteristicile copiilor, dezvoltarea fizică și problemele medicale nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilul pe nici una dintre dimensiuni și nici relația mamei cu partenerul marital. Prin urmare aceste variabile nu au fost introduse în modelele de regresie. În schimb tulburările de comportament se asociază cu toate variabilele dependente. Tulburările emoționale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului se asociază doar cu o parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările emoționale (β = -0,407) și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, manifestate de copil în momentul adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la 650 de chiriași și 278 de proprietari pentru care dispuneau de mai multe caracteristici (vârstă, educație, venit, numărul de adulți și de copii din familia respectivăă furnizate în cadrul unei anchete anuale. Pentru sub-eșantionul de chiriași, au procedat la o regresie a diferenței dintre chiria plătită de familie și chiria medie din orașul de reședință în raport cu caracteristicile familiei și cu chiria medie din orașul de origine. Coeficientul chiriei din orașul de origine a reieșit ca fiind semnificativ de pozitiv. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
puțin scump (decât primul găsită atunci când provin la început dintr-un oraș mai puțin scump. Ar face asta pentru a contracara efectul punctului de referință care îi incitase să închirieze un apartament prea scump atunci când au ajuns în oraș. Rezultatele regresiei confirmă această intuiție. În sfârșit, autorii au testat alte trei ipoteze care ar putea, ca și punctele de referință, să explice cele două efecte observate: diferențele de gusturi sau o informație imperfectă pentru toți noii sosiți (care i-ar face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
1,5 2,1 5,2 5,1 5,3 6,5 24,5 212,6 Raport 4,3 5,2 4,3 11,5 40,6 Sursă: Grullon, Kanatas și Weston (2004Ă Relația este robustă la testele statistice. O regresie care controlează o baterie de variabile (mărimea întreprinderii, profitabilitatea, vârsta, piața de cotare, volatilitatea rezultatelor și în sfârșit prețul și lichiditatea titlululiă arată că, toate lucrurile fiind egale în rest, o creștere de 10% a cheltuielilor publicitare crește în medie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
cincime din suma alocată în materie de cheltuieli publicitare, numărul de acționari ar urca cu 74% (și numărul de acționari din întreprindere cu 14%Ă. Incidența «vizibilității» întreprinderii asupra numărului de acționari este de altfel fără îndoială subestimată în această regresie pentru că unele dintre variabilele de control utilizate (mărime, profitabilitate, vârstă sau piațăă pot juca un rol la fel ca și cheltuielile publicitare pentru a crește impresia de familiaritate a investitorilor. Concluzie Nu este surprinzător să constatăm că efortul publicitar are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
în curs (1995Ă și în sfârșit probabilitatea pe care o subscriu la introducerea la Bursă a unei societăți din fiecare sector. Ei au descoperit că evaluările financiare făcute de subiecți sunt pozitiv și puternic corelate unele cu altele. Făcând o regresie a evaluărilor finaciare asupra imaginilor mentale și evaluărilor afective, au putut observa că diferitele măsurări afective explică evoluțiile finaciare în mod foarte semnificativ. Cu cât un sector era mai bine evaluat afectiv, cu atât performanțele sale trecute și viitoare erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
apărut în ceea ce constituie jurnalul academic de referință în domeniul finanțelor: Journal of Finance. Pentru fiecare zi de cotare, cei doi cercetători au relevat performanța indicelui de piață și nivelul de însorire. Apoi au compilat rezultatele și au verificat cu ajutorul regresiilor dacă vremea de afară are o influență asupra performanțelor. Rezultatele obținute indică faptul că pentru 18 din cele 26 de piețe financiare studiate, este clar că cu cât este mai frumos afară, cu atât se comportă piața mai bine. Între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
percepția care o are cu privire la atitudinea sa față de risc -între prudent și aventurosla preferința pentru prezent-între nerăbdător și prevăzătorsau față de impulsivitatea sa-între impulsiv și ponderat. O dată obținute scorurile respective și pozițiile respective pe scările de măsurare, autorii au putut face regresia patrimoniului declarat în anchetă asupra parametrilor psihologici. Rezultatele arată că efectele asupra patrimoniului cauzate de aversiunea față de risc, nerăbdarea și altruismul familial sunt semnificative și conforme cu previziunile. Au o putere explicativă foarte puternică cu privire la diferențele de patrimoniu între familii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
și 49 de ani, autorii au putut colecta în același timp informații asupra ratei de economii autoreportate, asupra nivelului de educație și statul în care educația a fost primită, precum și alte elemente sociale, economice și demografice. Apoi au condus o regresie a ratei de economii pe aceste variabile diferite presum și pe o variabilă reconstruită: numărul de ani de la punerea în practică a programului. Dacă repondentul X a intrat la liceu în 1970 într-un stat care a lansat programul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
o variabilă reconstruită: numărul de ani de la punerea în practică a programului. Dacă repondentul X a intrat la liceu în 1970 într-un stat care a lansat programul în 1966, atunci variabila în cauză valorează 4 pentru individul X. Rezultatele regresiei arată că rata de economii a repondentului supus programelor în discuție este superioară celor care au studiat în state care nu au oferit finanțare pentru așa ceva. Concret, rata de economii a unui individ care a intrat la liceu la 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
dacă, da sa nu, beneficiaseră de o formare financiară în interiorul firmei lor. După ce au observat că indivizii care au asistat la seminarii de formare erau în același timp mai bine plătiți și mai bine educați, Lusardi a trecut la o regresie a raportului bogăție/venit permanent asupra diferitelor caracteristici ale menajelor. El a constatat că, toate celelalte date fiind egale, educația financiară în firmă sporește foarte semnificativ raportul de bogăție al familiilor, fie că este luată în considerare numai bogăția financiară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
salariați americani la 643 de palnuri de economii pentru pensii în funcție de numărul de fonduri propuse în sânul planurilor respective. Pentru a vedea dacă numărul de alternative are cu adevărat o incidență asupra ratei de participare a salariaților, ei au realizat regresii incluzând controale multiple asupra caracteristicilor planurilor, firmelor și salariaților. Concluzia lor este că efectiv salariații sunt cu atât mai puțin înclinați să participe la planurile respective cu cât acestea comportă un număr mare de fonduri (monetare, obligatare, acțiuni sau mixteă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
criticase?» La fiecare din cele cinci întrebări, subiecții trebuiau să răspundă prin «Niciodată», «Uneori» sau «Adesea». Răspunsurile erau apoi înregistrate numeric și adăugate pentru a forma un scor global care reflecta nivelul de deprimare. Autorii au trecut apoi la o regresie a scorului respectiv pe mai multe variabile incluzând tipul de contract pe locuință, vârsta, starea civilă, venitul familiei, nivelul de educație și nivelul de stress simțit de individ. În situații echivalente, chiriașii au apărut ca simțind cea mai pronunțată stare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]