178,650 matches
-
vorba de o mare valoare estetică; pe de altă parte, sînt prins de acțiune, de personaje care mi-au devenit familiare și dragi." Este o altă lecție dată intelectualului român - cultura nonșalantă, deloc rigidă. Cultura nu este un set de reguli de viață, de comportament. Faptul că ești autorul "teoriei secundarului" nu te împiedică să constați cît de plăcute pot fi un serial S.F. sau o carte "ușoară", de citit pe plajă: Țin minte că se făcea o glumă răutăcioasă în
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
ne mai gândisem să prânzim în Berlinul de Est. Pe noi ne așteptau acum desfătările din Berlinul de Vest... În jurul orei douăsprezece, ne așezaserăm la coada din dreptul stației de metrou pe unde se trecea dincolo, dacă aveai pașaportul în regulă. Cu pașapoartele noastre purtând ștampila deplasărilor prin zona occidentală, stăteam la coada de pe Friederichstrasse, dacă nu greșesc. Tot așteptând, observasem un lucru ciudat. Nu departe de noi, se mai afla încă o coadă, paralelă. Dar câtă deosebire... Cei din coada
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
în care toate manualele prezentate vor fi apreciate de către aceeași comisie de evaluatori, și nu ca până acum când un manual a fost apreciat de către doi membri ai respectivului Consiliu, altul de alți doi ș.a.m.d. Dar să schimbi regulile la jumătatea procesului este ca și cum arbitrul (MEC), la pauza dintre două reprize ale unui meci, ar hotărî să nu se mai joace la două porți, ci la una singură, iar portar unic să fie desemnat (nici măcar prin tragere la sorți
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
să-și acopere uriașele cheltuieli pe care le presupun o zugrăveală, mici recondiționări ale mobilierului și buna funcționare a closetelor. De ce insist asupra acestui din urmă amănunt? Deoarece, vorba unui călător prin România, în acești ani, totul ar fi în regulă la noi, pînă la întrebarea cine trage apa.
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
interesează tinerii, ci propria sa supraviețuire. Conduse de foști tineri, aceste fundații trăiesc din discoteci sau din cîrciumi cu acces fără restricții de vîrstă în care tinerii de azi sînt storși de banii de buzunar. Excepțiile, cîte or fi, întăresc regula. Din nefericire nici măcar părinții acestor tineri nu sînt dornici să le încurajeze un real spirit de independență, chiar și în familiile bogate. Acestea produc copii de bani gata pe bandă rulantă, condamîndu-i la un infantilism cu urmări tragice. Tineri adulți
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
numai cu greu își pot închipui alt secol XIX decît acela al lui Ghica. Nu cu muzeul Carnavalet ar trebui să-l comparăm pe autorul Scrisorilor, ci cu un pictor de locuri, oameni și moravuri care a creat, în bună regulă, un secol al XIX-lea românesc după chipul și asemănarea fantasmelor sale artistice. Aproape nu mai are rost să ne întrebăm despre adevărul reprezentărilor. Ele sînt plauzibile într-un asemenea grad, încît nu pot fi infirmate. Așa se întîmplă de
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
recenzii rapide), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, invocînd din capul locului "bovarismul sintezei" din oricare "culegere de recenzioare" și "vanitatea" foiletonului. Precaut, autorul nu se lasă purtat prea tare de "metonimicul" "vis de glorie al recenziei", dar conștient că există o regulă și în acest joc, așa cum sînt și limite, admite și chiar jubilează în fața virtuților foiletonisticii. Foiletonul presupune "discernămînt veloce", "verdict imediat", el "nu stă la taclale", e atent la unic, la noutate, lucru foarte important pentru că "istoria noutății e o
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
ar fi predat atunci cu arme și bagaje în mîinile propagandei comuniste, trăgînd săptămînal portretul lui Ceaușescu pe prima pagină și destinîndu-le pe toate celelalte cultului său. Să nu uit: d-na Șipoș menționa și o excepție (una singură!) de la regula acestei lașități generale și anume pe dl. Nicolae Breban, demisionar de la conducerea României literare și din partidul comunist, ca formă de refuz a întoarcerii la ortodoxia stalinistă în cultură pe care Tezele o proclamau. Nu-mi face nici o plăcere să
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
fapt cunoscut, nici nu ne aparține, ea fiind treaba artistului sau a lui Dumnezeu... Nici aparatul-foto dus la ochi de insul vioi, ager, numai priviri rapid ațintite; nici alcătuirea mecanică a uneltei sale de luat imagini nu fac excepție de la regula meșterilor transfigurând realitatea până la o a doua ei geneză... Pe cine l-a tras în poză I. Cucu, acela nu se mai recunoaște, fiind cum nu s-a mai văzut el singur niciodată... Cum nici măcar nu s-a închipuit el
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
pagini, ba chiar scurte fragmente de proză. Spun fals-jurnal pentru că scrisul lui Iustin Panța este contactul cu viața și gândurile de zi cu zi, scriitorul analizându-și gesturile, mișcările, întâmplările, întâlnirile și relațiile cu oamenii și obiectele, încercând să găsească reguli, adevăruri absolute sau doar perspective nebănuite, particulare ori generale. De altfel, pe parcursul întregii cărți, autorul își definește scrisul foarte clar: Totul, dar absolut tot ceea ce se întâmplă este miraculos și obligatoriu: orice sentiment, orice stare de spirit; apoi tot ce
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
reumatice în plină vară. Aceasta este imaginea pe care mi-am făcut-o, preț de patru ediții (dar, care a fost confirmată și reconfirmată de amintirile, întinse pe decenii, ale "veteranilor") despre acest festival de film. Cum, însă, excepția confirmă regula, anul acesta Karlovy Vary "cel previzibil și déjà-vu" mi-a oferit câteva surprize dintre cele mai plăcute. Mai întâi că n-a mai plouat sau, mai bine spus, n-a mai plouat tot timpul - dar, sălile de cinema au fost
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
schimb, nici el menționat de d-na Cordoș, recurge la termen chiar în titlul cărții sale de la Editura Mirton, 2000, Fenomenul proletcultist în literatura română. Alături de M. Nițescu, pe care d-na Cordoș îl consideră excepția cea mai importantă de la regula folosirii prudente a termenului. Argumentele d-nei Cordoș sînt de bun-simț și le reiau doar fiindcă multe dintre lucrurile la care se referă au fost uitate. Proletcultism este un calc după cuvîntul rusesc însemnînd cultură proletară și a fost creat de
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
ei (obținute prin căsătorie), Posada și Mogoșoaia (fără a mai pune la socoteală casa din București), unde dădea recepții sau primea lume din straturile înalte ale societății bucureștene. Diplomații țărilor în conflict, aflați în misiune la București, se întîlneau, de regulă, la castelele Marthei Bibescu. Contele Czernin, ambasadorul Austro-Ungariei la București, viitor prim-ministru era un obișnuit al casei. La 16 aprilie 1915 Czernin se întîlnește la Mogoșoaia cu maiorul englez Thomson, amantul Marthei. Autoarea notează mîndră de sine: "Czernin spune
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
bucura în liniște și încet de o mulțime de arabescuri și ciudățenii crescute, totuși, din solul purei realități. Și, de asemenea, un cititor care nu se lasă ușor intimidat, pentru că există un fel de cod secret al acestor texte, niște reguli ale unui joc intelectualist, extrem de livresc de multe ori, care, ca și în cazul lui Șerban Foarță, de exemplu, te pot face să dai înapoi. Citite în volum, mult mai mult decît în revistă, aceste texte își arată dintr-o dată
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
Pavel Șușară Pus în fața criticii necruțătoare a consilierului municipal și exilat de pe Cîmpul tineretului încă înainte de a se fi instalat acolo, simpozionul de la Cărbunari s-a desfășurat tot la... Cărbunari. De data aceasta, îngăduindu-și o derogare de la regulile instituite în edițiile trecute, n-au mai participat cinci debutanți, ci doar patru: Mircea Bochiș, managerul artistic al simpozionului, Ioan Marchiș, Mircea Roman, venit special din Anglia, și Vasili Djabrailov din Ucraina. Ca element de noutate imediată, marmura n-a
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
care poartă exact acest nume: Inefabilul (în cel mai pur spirit bănulescian, individul respectiv chiar ajunsese să fie poreclit de concetățenii aparținînd de aceeași "provincie de sud-est": Domnul Inefabil). Mai precis, interesul scriitorului s-ar îndrepta nu către ceea ce violează regulile concretului, ci spre "partea nevăzută a lucrurilor întîmplate", cu o formulare a aceluiași personaj. Monica Spiridon propune o interpretare care pleacă de la ideea că repetiția, succesiunea de instanțe repetitive avînd la bază un original prestigios reprezintă regula de constituire și
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
către ceea ce violează regulile concretului, ci spre "partea nevăzută a lucrurilor întîmplate", cu o formulare a aceluiași personaj. Monica Spiridon propune o interpretare care pleacă de la ideea că repetiția, succesiunea de instanțe repetitive avînd la bază un original prestigios reprezintă regula de constituire și modul de a fi pentru lumea ficțională a lui Bănulescu, pentru personajele sale. Exemplele oferite (iubirea dintre Aram Telguran și Iapa-Roșie se "organizează" în jurul Cîntării Cîntărilor, pe care el i-o recită ei; orașul Metropolis se consideră
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
e o formă de propagandă leninistă, nimeni nu-l căuta pe Constantin Noica din dragoste pentru Nicolae Ceaușescu sau din simpatie pentru politica culturală a Suzanei Gâdea. A proclama astăzi astfel de năzbîtii e o simplă aflare în treabă. De regulă, se recurge la un vulgar sofism. De vreme ce, izolați la munte, dădeam impresia că se putea funcționa normal în contextul mizerabil de atunci, înseamnă că, indirect, legitimam acel context, calificîndu-l drept respirabil. E ca și cum ai spune: de vreme ce ai supraviețuit unui taifun
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
se exclud nu numai ca date de pornire, ci și ca miză. Domnul de Sainte Colombe este ultimul sacerdot al muzicii făcute în singurătate, al unei muzici elitiste numai pentru inițiați, compozitori și interpreți de clasă, care nu se supune regulilor spectacolului, fie el și de curte ' și mergînd toată viața pe această cale, el reușește să ajungă la muzica adevărată, în stare să deschidă o poartă către lumea de dincolo, către soția sa moartă. Domnul Marin Marais, cîndva elev al
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
s-au grăbit să diagnosticheze "ferocele antiliberalism eminescian", ignoră faptul esențial că în epoca sa liberalismul era în stare fluidă și nu realizase fuziunea dintre opinii și convingeri. Concordanța dintre acestea nu putea fi apanajul claselor sociale tinere ci, de regulă, al aristocrației. Nu e mai puțin adevărat însă că retorica găunoasă a tribunilor liberali, dintre care se detașa gongoricul C.A. Rosetti, i-a întărit poetului convingerea că un liberalism ce propunea edificarea instituțiilor libertății fără domnia moralei este o
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
vorbi despre ele, chiar repetitiv, ar constitui o inanitate. Dacă cel mai mare cîștig al societății românești după "Eliberarea" din 1989 îl reprezintă dreptul la opinie, "la expresia slobodă" (drept în relație cu care încălcările ce se mai produc, "ale regulilor elementare ale criticii, acum, în climatul de libertate instaurat după decembrie", nu sînt doar niște "erori", ci "adevărate atentate", cu consecințe dintre cele mai grave asupra societății civile), aceasta presupune o reinstaurare a pluralității punctelor de vedere, implicînd polemica. Regimul
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
au generat o altă replică, venită în apărarea lui Liiceanu, semnată de Andrei Cornea, apărută în "22". O apărare inutilă a lui Liiceanu, cam așa apare în contextul "dosarului". În loc să denunțe imposibilitatea clară de a avea o discuție normală, unde regulile comunicării să fie acceptate, Andrei Cornea încearcă să răspundă "serios" - textul e frumos, dar firul polemicii se pierde. Cam asta-i polemica groenlandeză - atacuri paralele, mult zgomot pentru nimic. Un text amintit în "dosar" este reacția lui Sebastian la vederea
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
mai interesați de străini decît de grădini, iar străinii călători în Principate destul de interesați de grădinile românilor, din moment ce Dolores Toma găsește adesea la aceștia informații mai bogate și mai amănunțite decît în multe dintre documentele românești. Nu e însă o regulă absolută: Negruzzi ne lasă, de pildă, cîteva mărturii literare despre ce înseamnă pentru noi grădina ("grădinuța"), extrem de interesante și, crede autoarea, pe nedrept ignorate pînă acum. Dar ce descoperă, de fapt, Dolores Toma? Mai întîi, spuneam, că am avut și
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
să devină cît mai străin sau să-și păstreze legături cu transparența limbii native, dar și prin conștiința lingvistică pe care o pun în evidență: a importanței limbii în genere, a funcției unora dintre nivelurile ei (fonic, sintactic, semantic), a regulilor specifice fiecărui nivel. O descriere generală a fenomenului ar presupune o sistematizare în funcție de mai multe criterii: după cum limbilor li se atribuie sau nu un nume (glotonim) și deci o identitate imaginară extratextuală, după cum acoperă un întreg text sau doar fragmente
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
din nou, nu întîmplător, chiar la început și la sfîrșit - oamenii nu mai sînt nici măcar pioni, nebuni și ture ale unui joc de șah. Sînt simple chei. Ei se deplasează în spațiu transportați/ telepurtați de un "portchei". Un obiect - de regulă, uzat - , oricare, de care se agață, cîrduri-cîrduri, precum cheile de un breloc. Care-i duce spre o destinație nu totdeauna cunoscută și arareori de ei aleasă. 2 . În volumul trei din Harry Potter, mașina timpului, reprezentată printr-un ceas cu
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]