2,352 matches
-
românească. Paradigma latinistă a Școlii Ardelene a stabilit cadrul de referință al memoriei istorice românești, în raport cu care s-au definit și contra-definit formulele ulterioare ale românismului identitar și ale conștiinței istorice românești. Un aspect crucial, a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs al analizei, a fost raportul dintre ceea ce am numit "avangarda reflecției istoriografice" și "ariergarda consensului societal". Prima este inovativă și heterodoxă, locul în care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
desființarea vizelor (București,6.12.1971); Acord privind cooperarea în domeniul turismului (București, 1.03.1972); Convenție privind asistența juridică în materie civilă și penală (Rabat, 30.08.1972). Convorbirile dintre regele Hassan al II-lea și președintele României au reliefat caracterul constructiv al scurtei vizite la Rabat, convenindu-se întreprinderea măsurilor necesare pentru concretizarea unor acțiuni de cooperare în importante domenii de activitate: industrie, lucrări publice, agricultură, prospectări petroliere, fiind semnat un aide-mémoire. Alte acorduri: Acord privind promovarea și protejarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
colaborării economice, tehnico-științifice, culturale ș.a., precum și prin schimburi de delegații la nivelul conducerilor pe linie de stat și de partid. La 7 februarie 1968, o delegație de partid, condusă de E. Bodnăraș a efectuat o vizită în Cuba, care a reliefat dorința celor două părți de a întări și lărgi relațiile de prietenie și colaborare în toate domeniile de activitate. În luna mai 1972, a vizitat România o delegație condusă de Fidel Castro, în calitate de prim-secretar al C.C al P.C. din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
sau străin. Profesorul Gheorghe Hasan patrona aceste întruniri. Intervențiile sale erau o aleasă desfătare pentru auditoriu. Dotat cu un talent pedagogic superior, profesorul Gheorghe Mustață a ajuns la stadiul de a oficia cursurile. Explicațiile clare, documentate și insistența de a reliefa relația structură - funcție, au făcut din el un real profesor emeritus. Totdeauna a vorbit stând în picioare, deci respect pentru auditoriu, dragoste pentru știință și arta comunicării. Fondul lecțiilor exprima elaborare, cărări către finalitate. Ușurința de exprimare orală i-a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
marea monografie a județului Vaslui, ce rămâne încă așteptată. Structurată pe mici capitole, „Amprentele” sunt ajutate de autor prin mijloace specifice creatorlui și interpușilor lui, dar cunoscători ai Văii Racovei și Pungeștilor, foști colegi și prieteni de-o viață, să reliefeze valoric realitatea, ajungându-se astfel, ca punctual, să aflăm în totalitate ce și-a propus autorul: care le-a fost copilăria, lor și a părinților și strămoșilor lor,cum au învățat carte și la care biserică s-au botezat și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și sprijinul acordat autorului în editarea lucrării de față. Mihai-Ștefan Ceaușu I. FAMILIA, ASCENDENȚA, ORIZONTUL INTELECTUAL ȘI POLITIC I.1. Familia Balș În decursul timpului, cei ce s-au aplecat în mod direct sau tangențial asupra istoriei familiei Balș au reliefat în mod unanim faptul că aceasta a fost una din cele mai vechi case boierești din Moldova, rădăcinile sale pierzându-se în negura veacurilor. În acest sens, principele Dimitrie Cantemir, în celebra sa Descriptio Moldaviae, consemna această familie în rândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
rămânea incertă, pe 5 aprilie 1781, Vasile Balș, în calitatea sa de însărcinat cu afacerile Bucovinei, a înaintat un nou memoriu Consiliului Aulic de Război din Viena, în care aducea completări celui din noiembrie 1780. Noua lucrare a boierului bucovinean reliefa autorităților imperiale, în spiritul ideilor iluministe, că starea de înapoiere din provincie se datora fostei stăpâniri turcești, ce a influențat locuitorii, atât în obiceiuri, cât și în felul de a munci. Obiceiurile urâte ale națiunii, iluministul le punea în principal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
menirea de a evidenția în mod pregnant, pentru factorii de decizie de la Viena, ceea ce însemna sau putea să însemne stăpânirea exercitată de Rusia asupra Mării Negre, pentru devenirea estului și a sud-estului european 68. Această insistență asupra Rusiei își propunea să reliefeze pericolul potențial prezentat de Rusia, pentru Austria și Țările Române și, de aici, concluzia necesității ca Imperiul habsburgic să-și extindă granițele și asupra celor două provincii românești: "La această dispoziție a raporturilor politice ale Europei, la această poziție a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
știe ce iaste binele și ce iaste răul, că să poată fi oameni de cinste și ca să să poată ține cu învățăturile lor în stare mai bună și mai cinstită și mai fericită, ca să fie și înțălepți"119. Totodată era reliefat avantajul școlii pentru națiunea română, în ansamblul ei, în procesul de emancipare prin cultură, subliniindu-se faptul că existența a "mai mulți oameni înțelepți și învățați, spre cinstea neamului este"120. Chiar și în perioada reacțiunii postiosefiniste, politica oficială imperială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a ceti spre împlinire și a scrie și numărul hambacului mic"125. În comparație cu marea deschidere a perioadei iosefiniste, "Instruction"-ul consemna faptul că "nu este voința ca prin orașe și târguri și sate să fie toți cu înalte învățături", ceea ce reliefează nu numai reculul perioadei postiosefiniste în planul instrucției și educației, ci și realitatea socială și economică a timpului. De acum înainte, selecția și accesul în școlile de nivel superior celor elementare urmau să fie făcute atât pe criterii valorice, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
valorilor tradiționale ale civilizației creștine europene, angajată în prima linie a campaniei militare dirijate de coaliția monarhilor europeni împotriva expansiunii Franței revoluționare și napoleoniene în Europa. În acest sens, o circulară din 1799 a Administrației Bucovinei difuzată prin intermediul Consistoriului ortodox, reliefa faptul că: "vrăjmașii franțuji pe creștinătate împrăștiază, în multe părți fac prădăciuni și vărsări de sânge omenirii, de iznov au început a face vrăjmășit război asupra pre milostivirii împărăției noastre. Și așa silită s-au văzut împărățeasca noastră mărire a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o schimbare de atitudine a Curții din Viena față de aceste proprietăți situate în afara teritoriului imperial. La acestea s-au adăugat și dificultățile întâmpinate în administrarea profitabilă a moșiilor din Moldova care aparțineau Fondului bisericesc. O situație statistică, întocmită în 1800, reliefa faptul că prin arendarea celor 38 de moșii și realități imobiliare situate în principatul vecin, ce însumau o suprafață de 118.433 de fălci, în perioada 1790-1799 s-a obținut un venit total de 163.374 de florini, rezultând o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
răspîndite în paginile Eseurilor, dar este clar înainte de toate că, formulînd problema, Montaigne pune bazele pe care Hobbes, Locke, Rousseau vor clădi toată filozofia politică a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Continuitatea dintre Montaigne și Rousseau se reliefează cu atît mai bine cu cît răspunsul final, dat de cel de-al doilea în Contractul social, își are originea, ca și interogația inițială a lui Montaigne, într-o reflecție asupra unor fapte etnografice : la Rousseau, aceea din Discurs asupra
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Următoarele opt cînturi vor înfățișa inima și mintea urcînd încet încet spre unitatea pozitivă, iar al treisprezecelea va idealiza existența redevenită normală. Printr-o asemenea creație, geniul italian își va îndeplini misiunea, mentală și socială totodată, căreia religia pozitivă îi reliefează caracterul chiar mai accentuat poetic decît filozofic : sinteză pe care „cea mai estetică dintre toate populațiile” va trebui să o realizeze. Acest loc de frunte acordat Italiei, artelor și limbii sale clarifică unul dintre aspectele cele mai semnificative ale gîndirii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
voi să învățați, să învățați mult, să ajungeți oameni mari și să veniți doar în vizită aici, pentru că truda pământului este neostoită, iar pământurile noastre nu mai sunt ale noastre. Bunicul avea o carismă aparte, iar obrajii săi rotunzi îi reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sau al unor încărcături ușoare footnote> lui trasă de un măgăruș și striga cât îl țineau puterile în dorința de-a atrage potențiali clienți: „păcură, vând păcură, veniți de luați păcură”. Emisia sa vocală era atât de puternică și ochii reliefau siguranță, răceală, detașare, încât eu, copil fiind, „înghețam” și mă înfricoșa insistența cu care ne privea și îndemna la negoț. De cum îi auzeam vocea pe stradă, lăsam orice provocare a jocului nostru stradal, intram în curte, trăgeam cheia în broasca
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
primul copil din școală, grație iscusinței mamei, care a introdus modelul manșetelor brodate, ulterior dantelate asemenea unor „arabescuri” migăloase și extrem de rafinate. La noi totul era „accesat” de mână, fața de bancă avea monograma noastră și o broderie centrală ce reliefa un buchet de lăcrămioare. Halatul de laborator avea marginea lucrată într-o dantelă vaporoasă, traista de la atelier era atent personalizată, până și pănglicuța de pe cap avea ceva din rafinamentul și dibăcia mamei. Oricât de mult s-ar fi străduit mama
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
economice, politice, sociale, culturale, precizate cu atenție în declarație. La 7 decembrie a fost alcătuit primul Consiliu de Directori ai Republicii, avându-l ca Președinte pe Pantelimon Erhan. Declarația Sfatului Țării a fost primită cu mare bucurie și în România, reliefându-se renașterea puternică a mișcării de eliberare din Basarabia, după un secol de stăpânire străină, cu consecințe foarte grave pentru românismul basarabean, insistându-se, totodată, asupra importanței momentului în continuarea luptei pentru realizarea idealului național. Sfatul Țării și Consiliul Directorilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din Actul Unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În urma acestei hotărâri, Sfatul Țării de la Chișinău s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat. Unirea necondiționată cu România reliefa decizia clasei politice basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. Douăzeci și doi de ani românii au trăit liniștiți și fericiți în hotarele reîntregite ale României Mari, până când s-au ridicat alți poftitori de împărțire a Lumii și de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
grave consecințe pentru România și poporul nostru. Pe aceștia, Dumnezeu să nu-i mai îngăduie în neputințele lor ci să-i prăvălească pe locul nemerniciei lor, iar poporul român să nu-i ierte în vecii vecilor! Golgota poporului român este reliefată cum nu se poate mai bine de versurile poetului Ion Filipoiu: „Fost-au fost odinioară pe aceste plaiuri mândre Țara Daciei ferice, neasemuită între Celelalte țări pe care le-avusese lumea veche, Și-i era cârmaci un rege care nu
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Ipoteștii reprezintă locul dominant al imaginii întâiei iubiri; asocierea între sentimentul consumat în deplină inocență și durerea provocată de moartea prematură a iubitei, ce marchează profund și iremediabil nu doar biografia eminesciană, ci opera în întregul ei, este menit să reliefeze pregnant acest adevăr. Partea ultimă a lucrării propune o viziune sintetizatoare a celor susținute în capitolele anterioare. Întemeiat pe exemple cu valoare generalizatoare ce sunt analizate ca atare, parcursul interpretativ se direcționează de la real la sublimare, pătrunzând în magma vulcanică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
jucate de (și în) viața unei opere de geniu: să fie deschisă infinitelor sensuri. (Umberto Eco, Opera aperta). Mai mult decât atât, este o condiție sine qua non. Dar până a pune în discuție morfologia geniului, e cazul să se reliefeze prin ce semne s-a particularizat, înainte de toate, copilul obișnuit în ochii altora. Revenind la spațiul ipoteștean și admițând că geniul este un dat al naturii (sub al cărui suflu oamenii obișnuiți, oricâte eforturi ar face, nu vor putea sta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
distinge însă din întreaga sa operă venele groase ale omului matur Eminescu, dar și vinișoarele albăstrii, abia perceptibile ale copilăriei. Nervurile accentuate de mai târziu își găsesc originea în ultimele și se cade ca în primul rând ele să fie reliefate, căci sfântă după expresia barbiană e doar nunta, începutul 139. Cum literatura e o aventură a ființei 140, nu strică deloc momentul unui exercițiu pe cât de folositor, pe atât de riscant: reliefarea iubirii găsite și regăsite în raiul copilăriei fermecate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
spațiului mioritic se simte parcă în permanentă, legănată înaintare, într-un infinit ondulat 190. Așadar, visul eminescian poate fi reprezentat în arealul unui plai mioritic, în care dorul ni se pare mai naiv, mai sănătos, mai organic 191. Lucian Blaga reliefează faptul esențial că spiritul își ia energiile de care are nevoie de oriunde acestea îi stau la dispoziție 192. În Diana, spre exemplu, Eminescu indică în subsidiar melancolia ca sursă a creației; la întrebarea ce caută, în fond, poetul unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
măzărichea punea lanțuri înflorite picioarelor... o căldură, un miros pătrundea raiul. El s-apropie de lac și, trecându-l pe unde era vad, veni în insulă. Albinele încunjurară bâzâind pe noul și tânărul împărat 182. Ca și în poezie, proza reliefează, în ipostază sublimată, libertatea absolută în care trăia copilul neurmărit de ochii nimănui, ceea ce îi dădea o profundă notă de liniște sufletească. Liber cu natura firii sale, în firea naturii poetul se simțea un mic dumnezeu, căci: O bucată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]