14,075 matches
-
să-ți vină la masă cu șervet pe mână. Și, în general, să-ți vină la masă. El își mișcă ființa pe jumătate zeificată numai după ce te-a văzut că te-ai așezat, că te-ai foit, că ai schimbat replici ușor crispate cu comeseana, stânjenit, că ai dat ochișorii roată de măcar o sută de ori, că ai lovit discret cu pumnul în peretele din spatele tău, că ți-ai smuls jumătate din podoaba capilară și deja te uiți pofticios la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
care actorul nu găsește puterea să o refuze. Se așază amân doi la măsuța din hol, călcând în picioare, în trecere, orice speranță a pompierului de serviciu. Actorul se întoarce spre pompier și declară cu o dicție impecabilă, ca și când e replica de final într-o piesă cu personajul principal pe patul de moarte: — Pompiere, te-am văzut zilele trecute pictând. Am venit să-mi faci portretul! Olgăi Tudorache i l-ai făcut! Acu să mi-l faci și mie! Modestia pompierului
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
foarte mult în echilibrul istoriei, pentru țara lui. Uneori, ambasadorul se poate găsi într-o "pasă" dificilă, însă, tocmai atunci va trebui să fie complet stăpân pe el însuși. Un vechi autor spaniol citează, referindu-se la acest subiect, o replică a ambasadorului lui Filip al III-lea19 la Curtea Franței. Don Pedro de Toledo (acesta era numele ambasadorului) stătea într-o zi de vorbă, la Louvre, cu regele Henric al IV-lea20. Acesta, care trata afacerile uneori prea puțin cavalerește și care
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
pândă în căutare de noi motive de bârfă. Aceștia sunt oamenii neîmpăcați cu ei înșiși. Există o polifonie a vocilor și la Mihaela Alexa. Numai că dialogul, de multe ori intens dramatic, nu este decât un monolog în care fiecare replică schimbă emițătorul și receptorul într-o suveică harnică. Prin urmare, Ana va fi antagonista, iar Karina - protagonista - pentru ca în multe situații, rolurile să se schimbe. De fapt e vorba de unul și același personaj și avansez ideea că personajul este
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de ce persista acea senzație că cineva o supraveghează? Dar nu numai Ana poate deveni antagonistul. El, străinul intră într-un ipotetic dialog cu Karina, o continuare de fapt a scurtelor scrisori pe care străinul i le strecoară în cutia poștală. Replicile sunt scurte, dar dialogul extrem de dinamic: -Unde ești? -În mintea ta. -Cum ai intrat? -Tu mi-ai deschis și m-ai lăsat să intru. Mi-ai permis să circul nestingherit. -De ce faci astă? -Pentru că ai nevoie de o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ceva. Secretara o trecu prin filtrul razelor sale x din cap până în picioare, cu aroganță și superioritate, strâmbându-se ca și concluzie. - Primul culoar la dreapta. - Vă mulțumesc pentru amabilitate! accentuă intenționat Karina ultimul cuvânt. Își reținu cu greu o replică tăioasă, acidă mușcându-și limba. O iritau oamenii care-i tratau pe alții ca pe niște ființe inferioare fără ca măcar să-i cunoască. De aceea „lumea ei” era atât de frumoasă, nu existau grade de superioritate. Acolo domneau iubirea, respectul, egalitatea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
bine nu că mă hipnotizezi cu ei și nu mă mai pot concentra în discuțiile cu celelalte concurente. Mai bine cu tine că știi să-ți scoți în evidență picioarele îmbrăcând această fustiță minusculă. Veselia se accentua cu fiecare nouă replică. Era încă nehotărât când Karina nu mai auzi nimic. Era el, nu se mai îndoia. Dar glumele lui malițioase și frivole cu acele domnișoare care îl încurajau cu râsetele lor aveau efectul cuțitelor înfipte în inimă. Străinul... acolo, în lumea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
dorești. Am nevoie însă de libertate, nu-mi place să fiu constrâns de nimeni și nimic. Te doresc, dar va trebui ca tu să faci acest pas, să-mi arăți că și tu mă dorești la fel de mult. - Asta e o replică universală? Le-o spui tuturor ca mai apoi să poți să o faci pe-a nevinovatul când pleci? Să spui că femeia a avut inițiativa, tu doar te-ai conformat cerințelor ei? - Nu, spun asta ca să-ți amintesc de unde a
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pune-i un nume fără sens, algebric, numește-l Acapo sau Bebito sau Futoque, un lucru care nu semnifică nimic și căruia să îi dea el semnificație; pune într-o pălărie silabe, scoate trei și dă-i așa nume". Avito replică: "Taci!taci!taci!" și rămâne cu Apolodoro, fără să-l confirme sau să-l rectifice după roadele pe care le poate da. * Visul Marinei se face mai profund, coboară în realitățile eterne. Se simte izvor de viață când dă piept
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pe poet: "Și la cât să se vândă asta?". "Cu trei pesetas", răspunde poetul și librarul replică: "Îmi pare scump". Și atunci poetul exclamă: "Dar vă avertizez că este aur pur". "De aur pur?, în acest caz nu-mi convine", replică librarul dându-i înapoi tomulețul. Crede-mă, până la aur pur, trebuie să știi a-l prețui cum prețuiesc seniorii Consiliului aurul pur al lui Quijote. Alte multe lucruri mi-a spus don Fulgencio, lăsându-mă convins, și la ieșire mi-
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Panorama lumii clasice 1, Nigel Spivey atrage atenția că, în unele privințe, aspectul civic al teatrului îl făcea să semene izbitor cu alte spații publice ale orașului. Aici, ca și în tribunalele ateniene, se desfășurau adevărate „agones” (confruntări, schimb de replici și discursuri asemănătoare celor din timpul unui procesă. Pe de o parte exista o competiție între personajele și ideile din cadrul fiecărei piese; pe de altă parte, o competiție între trei dramaturgi, fiecare dornic de izbândă. La teatru, ca și în
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de o parte exista o competiție între personajele și ideile din cadrul fiecărei piese; pe de altă parte, o competiție între trei dramaturgi, fiecare dornic de izbândă. La teatru, ca și în adunarea democratică ce se întrunea pe Pnyx erau schimbate replici puternice, în așa fel încât să convingă audiența să decidă ale cui argumente sunt mai valide. Nu-i de mirare că termenul folosit pentru a desemna un dramaturg și un regizor de teatru era identic cu cel folosit pentru a
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
foarte ușor împotriva ei (versurile 577 - 584Ă. Discursul ei se lansează într-un atac violent la adresa mamei. Stihomitia reprezintă o parte obligatorie a agonului, iar absența ei ar priva dezbaterea de vigoare; stihomitia este un schimb rapid și continuu de replici în care cele două personaje ale agonului pronunță pe rând câte un vers, răspunzând într-o manieră strânsă versului precedent. Ea sugerează neliniștea, 46 nerăbdarea, iritarea, furia personajelor 1. Remarcabilă este măiestria cu care autorul conduce acest dialog, gradația ascendentă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
pe rând câte un vers, răspunzând într-o manieră strânsă versului precedent. Ea sugerează neliniștea, 46 nerăbdarea, iritarea, furia personajelor 1. Remarcabilă este măiestria cu care autorul conduce acest dialog, gradația ascendentă, de mare forță pe care o cunoaște succesiunea replicilor; Clitemnestra pronunță amenințări sălbatice, Electra îi răspunde la fel; de mare efect dramatic este intrarea în scenă, chiar în acest moment, a bătrânului preceptor care descrie cu o extraordinară putere intuitivă concursul de la Delfi, la care Oreste și-ar fi
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
singurătatea. În față șanselor oferite de Jupiter, Electra se înclină, însă Oreste îi răspunde orgolios: „Eu sunt libertatea mea”2; zeul devine neputincios în fața ființei umane care descoperă că nu există nici Bine, nici Rău și care îi dă următoarea replică: „Tu ești zeu, iar eu sunt liber”. Când mulțimea care-l hulea este cuprinsă de tăcere în fața noului rege, acesta le arată că a ucis din dragoste pentru ea, luând asupră-și întreaga vină, cu toate remușcările pe care le
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
eu, ... Ți-am zis de la început că poți să-ți faci super reclamă, dacă nu ai fost în stare să pui o firmă luminoasă ca să te poată localiza clienții, dacă nu ai vrut să o iei pas cu pas.... Localizare... replică fostul meu client... Păi nu am zis că e vis-a-vis de Piața 1 mai (piața centrală a orașului)? Ba da, prietene... dar vis-a-vis mai sunt încă 40 de firme. Tu care ești? * un alt client care a mers pe mâna
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
veți constata că nu contravin legilor morale cuprinse În Scrierile Sfinte, ci dimpotrivă, le explică și le aplică vieții de azi, În veșnică schimbare. Adevărurile revelate cuprind lucruri cunoscute, dar și mai puțin cunoscute, și de aceea ne așteptăm la replicile celor ce refuză să caute adevărul și să Înțeleagă. Ignoranța Însă ne-a adus În pragul pieirii, și dacă nu vom depune toate eforturile pentru a o depăși, prin curajul de a accepta ceea ce ni se dezvăluie, treptat, În această
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
activă în jur în timp ce Ministrul e deocamdată pasiv, mortificat, citește ziarul sau se scobește în nas sau face o pasență etc. După un timp de joc mut, va suna telefonul, Jeni va răspunde. După ce va închide telefonul va rosti prima replică, declanșînd dialogul cu Ministrul. În cele ce urmează autorul a renunțat la indicații scenice, considerînd că regizorul își va crea oricum cadrul și mișcarea care-i convin. Este de presupus că regizorul și actorii vor ști să completeze replicile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
prima replică, declanșînd dialogul cu Ministrul. În cele ce urmează autorul a renunțat la indicații scenice, considerînd că regizorul își va crea oricum cadrul și mișcarea care-i convin. Este de presupus că regizorul și actorii vor ști să completeze replicile cu gesturi care să dea scenelor o gradație firească de la normalitate la demență paroxistică și invers. Vor trebui să apară și momente de joc fără text. Un decor interesant și o muzică adecvată vor fi de mare ajutor. JENI: Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
plac tragediile. Sînt prea triste. CHARLES: Dacă-s tragedii! Cum ai vrea să fie? Eu m-am bucurat de ea. Din piese înveți mereu cîte ceva... EMMA: Adică mergi la teatru să înveți? Ce? CHARLES: Morala... s-o desprinzi din replici. EMMA: Ce prostie! Din piese nu e nimic de învățat. Că prințul l-a ucis pe rege sau că-i pe dos... CHARLES: Emma, ești o superficială. Eu am citit undeva... EMMA: Ai citit? Unde? CHARLES: Nu mai știu exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
indicate în piesa lui Caragiale, poate cu ceva accesorii moderne. Fiecare are gazete în mînă, pe care le vor citi la moment. Să se înțeleagă faptul că personajele au vîrste diferite de la un moment la altul și chiar de la o replică la alta, trecînd de pildă de la relativa tinerețe la decrepitudinea totală. LEONIDA (rar): Cît... crezi... că... a... durat... toiul... Re....voluției? EFIMIȚA (repede): Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA (conformîndu-se apelului): Cît... crezi... că... a durat toiul... Re...voluției? EFIMIȚA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nene! EFIMIȚA: Adio, soro! (ciocnesc și beau, apoi își reiau gazetele). 7. Intră grupul de cetățeni agitați comentează între ei, mai interpelează publicul, mai mult îl acuză, îl ceartă ca și cum el ar fi "societatea", fiecare în alt sector al publicului. Replicile se pot repeta cît e nevoie, crescendo, pînă la insulte, adresarea se face cînd unui spectator, cînd brusc altuia cu violență și sarcasm. Publicul trebuie să se simtă efectiv insultat, agresat: Ce mai e nou?! Ha! Prost monșer. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
plama, șoptit): De la ogeac. Blagoslovenia hahamului. LEONIDA: Care haham? EFIMIȚA: Te faci chinez? (îi întinde telefonul, se duce, ia gazeta, dar de fapt trage cu urechea) LEONIDA: (cam îngrijorat): Salutare, onorabile. În cele ce urmează Leonida va spune la telefon replicile lui Jupîn Dumitrache umil, speriat, iar Rică pe ale lui Chiriac foarte autoritar, strașnic, deși el cere indicații. În timpul acesta Leonida are joc mut cu Efimița care e lîngă el. RICĂ: Jupîne! LEONIDA: Da, puiule! RICĂ: Trebuie să facem mandat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
LEONIDA: Aprob pozitiv. (constată fără emfază) O, ce noapte furtunoasă. EFIMIȚA (indiferentă): Ce oribilă tragedie. LEONIDA: Destinul mă persecută implacabil. Totul rămîne într-un silențiu lugubru. O pauză mai lungă. Deodată se aud bătăi de orologiu. Ele vor continua pe replicile următoare, dar nu în ritm normal ci "pe sărite" ca și cum ar fi un ceas defect. LEONIDA: Ce să fie asta frate? EFIMIȚA: Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA:Ți-a plăcut venerabilul? EFIMIȚA: Ei, nu asta frate! LEONIDA: Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
e fericit? 16. Efimița stă în patul ei Rica urcă și el lîngă ea, încep un joc de preludiu erotic. În cele ce urmează scena se va desfășura astfel: Efimița și Rică vor face sus o partidă de amor rostind replicile lui Caragiale (nu neapărat în ordinea de mai jos) cu înțeles evident asupra a ceea ce ei tocmai efectuează și în tonalitatea adecvată. De pildă, cînd Rică o mușcă pasionat, Efimița se va supăra în glumă și va spune: "Ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]