3,646 matches
-
Românii nu ar fi fost deci niciodată atinși în mod real de comunism, ci ar fi fost victimile unui complot internațional (la Ialta, aliații occidentali au cedat România lui Stalin, în anii '50, agenții sovietici de origine evreiască au organizat represiunea etc). Cu excepția lui Ceaușescu și a câtorva membri din vârful ierarhiei partidului, niciun român nu pare să se simtă responsabil sau nu este considerat a fi responsabil pentru epurarea și/sau eliminarea elitelor tradiționale. Astfel, nu numai că dezbaterea publică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
La nivel național, în ciuda faptului că Proclamația de la Timișoara insistă, la punctul patru, asupra solidarității interetnice, ambiguitatea națională pe care au evocat-o deja reunește adesea toate partidele sau identitățile de partid care se legitimează în raport cu națiunea română. Mai ales represiunea protestelor din Piața Universității este cea care coagulează simbolic mesajul anticomunist și îl distinge de FSN. Referitor la aceasta, împărtășim părerea lui Alexandru Gussi: "printre evenimentele din 1990, manifestația desfășurată între 22 aprilie și 13 iunie în Piața Universității din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivaj centrat pe trecutul comunist pare a evidenția în ochii celei mai mari părți a analiștilor tranziției post-comuniste. Regimul comunist, așa cum este el prezent în studiile postcomuniste, este o dictatură care divizează profund societatea. Această viziune nu este fără temei: represiunea oricărei opoziții politice, poliția secretă omniprezentă, lagăre de muncă forțată erau mijloacele obișnuite de exercitare a puterii. Faptul că aceste partide au mobilizat atâtea resurse pentru a reprima opoziția sau să-i împiedice emergența ne face să ne gândim că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
socialismului real"; 1984-1985: perestroica sovietică; În timpul acestor perioade, generațiile au trăit experiențe politice foarte diferite. Comunismul cunoscut de cei mai în vârstă nu este cel trăit de tinerii de treizeci de ani; primii traversează anii stalinismului cu tot entuziasmul și represiunile orbitare, ceilalți nu cunosc decât comunismul gorbaciovian cu discuțiile sale și considerația sa față de disidenți. Sigur viziunile asupra comunismului nu sunt doar rezultatul unei experiențe pur individuale-atitudinale și opiniile se transmit de asemenea prin socializarea familială, prin școală și prin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comunismului, venirea la putere a comunismului reprezintă o profundă bulversare, o schimbare radicală. Acestei generații, comunismul îi apare ca inevitabil și irezistibil în același timp. Aducem în acest sens mărturiile persoanelor care s-au opus politic regimului după ce au suferit represiunea, ele reiau o activitate profesională fără nicio dorință de a mai duce o activitate politica, cel puțin înainte de 1989. Această generație este destul de divizată în judecățile sale asupra comunismului în epoca actuală, el este considerat un sistem rău. Comunismul este
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nu mai pot pune erorile doar pe seama unei situații extraordinare: revoluție, război civil, conflict cu imperialismul mondial etc. Este epoca comunismului "normalizat" fără rupturi majore, dar de asemenea cu diferențe naționale mai evidente decât înainte. Puterea este mult mai suplă, represiunea mai puțin evidentă. Un consens proguvernamental se stabilește în societate. Puțin numeroasă este generația perestroicăi cea care a cunoscut comunismul în starea mutațiilor profunde. Între 1985 1990, comunismul este decadent, se descompune, pune în discuție temeliile sale, produce forțe care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o suită logică, care desemna vinovații la început o minoritate (călăi) -, apoi șefii lor politici (nomenclatura comunistă) și, în sfârșit, comunismul în totalitate, sistemul în ansamblu. Clivajul dintre victime și călăi devine chiar de la început foarte important pentru identificarea responsabililor represiunilor și izolarea lor în mod simbolic de comunitate. Dar acest efort rămâne mai curând simbolic: un mic număr de rsponsabili de condamnările arbitrare, de morți din lagăre, de torturi și de presiuni psihologice au fost condamnați. Ceea ce este mai interesant
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și pe unii nevinovați. Lagărele de muncă forțată din perioada 1952-1962 au fost ocupate în principal cu militanți antifasciști care se opuneau regimului comunist. Epurările din perioada 1971-1972 îi loveau mai ales pe membrii partidului comunist care criticau politica oficială. Represiunile dintre 1985-1989 au atins o paletă largă de opozanți ai politicii regimului, comuniști și necomuniști laolaltă. 10 Datele provin din două surse: Universitatea din Dusseldorf(www.-public.rz.uni-duesseldorf.de/~nordsiew/) și "Arhivele Adam Carr" (www.iosphere.net.au/~lance
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Mai mult, această absență a obstacolelor se datorează unei situații incredibile și amuzante, în absurdul ei: deși s-a aflat în situația de a atrage atenția Securității prin diferite fapte neconforme cu "dogma", aparenta lipsă de interes a organelor de represiune nu poate fi explicată decât prin faptul că poetul Mircea Ivănescu, angajat la Agerpres, locul din care se rescria strâmb istoria și se răspândea viral dezinformarea în anii radicali ai comunismului, a fost, fără să știe, ofițer sub acoperire. E
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
adevăratul nivel al tulburărilor dintr-o societate. Nemulțumirile ar putea să nu se arate dacă nu există o scânteie care să le scoată la lumină. Un aspect și mai important este că indicatorii tulburărilor sociale nu iau în calcul rolul represiunii și modul în care aceasta afectează statisticile. Guvernările dictatoriale de peste tot în lume reprimă protestele sociale. Existența acestui nivel subiacent de neliniște socială a fost demonstrată de crizele din Germania de Est, Cehoslovacia, Polonia și Ungaria în 1989-1990. Prin combinarea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ori să emită judecăți pe seama societății socialiste și comuniste, setea de putere a unor nebuni sugrumând idealurile sociale, dictatorii "în neputința lor, au devenit represivi, criminali în spatele unei retorici găunoase. Securitatea, miliția și propaganda au devenit armele de temut ale represiunii" (3054). Se pare că starea autorului se radicalizase. Dacă se mai adaugă faptul că în acest an s-a căsătorit și tânăra familie, bazată nu pe relații atât de trainice, așteaptă și un copil, tacâmul primului volum este complet. Cititorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
niciodată legătură cu adevărul." De făcut, în acest context, următoarea remarcă: filozoful german, considerat un demn urmaș al lui Heidegger, numește kynism rezistența la convențiile sociale nenaturale și chiar antinaturale, așa-numita atitudine de jos. În timp ce prin cinism înțelege o represiune, acea atitudine de sus, potentată. Oricum, cert e că "se observă un contrast uluitor între adâncimea tragediei lumești a poetului și o înseninare lăuntrică, rămasă o enigmă pentru toți", subliniază Theodor Codreanu, acesta fiind de părere că Mihai Eminescu, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
12. A se lua contact discret cu toate direcțiile fabricilor pentru organizarea în interior a serviciului de informații. 13. Răspândirea de literatură anticomunistă”. Consiliul de Miniștri a restituit D.G.P. un plan cu 16 puncte, mai amplu și mai profund, privind represiunea contra mișcării comuniste. Dintre acestea, cele mai importante măsuri au fost: „2. Întărirea granițelor, în special la Nistru și Dobrogea. 3. Încurajarea social-democraților și manevrarea în masele muncitorești. 4. Circulări din partea Ministerului de Justiție pentru o represiune mai severă prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai profund, privind represiunea contra mișcării comuniste. Dintre acestea, cele mai importante măsuri au fost: „2. Întărirea granițelor, în special la Nistru și Dobrogea. 3. Încurajarea social-democraților și manevrarea în masele muncitorești. 4. Circulări din partea Ministerului de Justiție pentru o represiune mai severă prin Parchete. 5. Măsuri contra colportorilor de știri false sau exagerate. 6. Publicarea avantajelor ce le au muncitorii de la CFR și schimbarea personalului de conducere de la ateliere. 7. Reacțiune contra comuniștilor prin alte mijloace decât cele represive. 8
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prim-ministru, a doua zi acesta primind „depline puteri pentru conducerea statului român”, fapt care a inaugurat intrarea României într-o nouă constelație politică. Pe plan intern, recrudescența acțiunilor extremiste de dreapta a luat amploare, iar regele a balansat între represiuni dure și tentative de apropiere de mișcarea legionară. La 21 februarie 1938, Corneliu Zelea Codreanu a decis dizolvarea Partidului „Totul pentru Țară”, în conformitate cu noile dispoziții ale autorităților. O lună mai târziu, la 26 martie 1938, Codreanu a trimis o scrisoare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru a urma un curs de 6 săptămâni, după care sunt retrimiși în România ca „ofițeri politici”. Formarea unui corp de propagandă a fost confirmat - „se verifică” -, componenții acestuia fiind atât elemente germane din Transilvania, cât și legionari refugiați din cauza represiunilor îndreptate contra lor. În perioada 1 ianuarie-15 martie 1939, numai din orașele Sighișoara și Mediaș au solicitat să plece în Germania, sub diferite pretexte, 53 de tineri (38 de băieți și 15 fete), cu vârste cuprinse între 24 și 40
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
străine, ci și-a făcut datoria față de Neam și Legiune pedepsind pe ucigașul lui Corneliu Codreanu”, într-un război care se purta între mișcarea legionară și regimul regelui Carol al II-lea. Asasinarea lui Armand Călinescu a condus la o represiune severă a autorităților. Cei nouă asasini au fost aduși la locul crimei, împușcați și lăsați în stradă timp de mai multe zile. Apoi, în fiecare județ al României au fost arestați și executați trei-cinci legionari, de regulă cei cunoscuți, conducătorii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
iredentei maghiare și ucrainene, care au fost scoase din categoria grupelor minoritare „din cauza importanței și caracterului lor agresiv” și trebuiau urmărite „cu strășnicie” pentru a stopa propaganda periculoasă siguranței statului. În plus, O.G.I. a menționat că orice act de represiune trebuie să corespundă „unei perfecte legalități” din partea autorităților. - Cazurile de spionaj, terorism, sabotaj, alarmism, defetism, greve și rebeliuni trebuiau urmărite „cu toată perseverența” și anihilate înainte de a produce acte concrete. Pentru neutralizarea acestor acțiuni, O.G.I. a prevăzut că se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
județ va fi pedepsită cu destituirea, că legionarii servesc ca auxiliari ai poliției și că organele de poliție pot face apel la membrii mișcării atunci când consideră necesar acest lucru. Totuși, conflictele cu Poliția legionară, care a acționat ca organe de represiune, anchetă, justiție și execuție, au impus directorului general emiterea Ordinului Circular nr. 34.331/1 octombrie 1940, prin care li s-a atras atenția că legionarii nu au dreptul să execute operații polițienești în afara cadrului legal. Adresa nr. 71.716
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
toți din județul Târnava Mică și toți fiind dovediți că se aflau în slujba serviciului de spionaj de la Budapesta. Tot în luna februarie, mareșalul Ion Antonescu a ordonat redactarea unei legi, similare cu cea din Ungaria, privind extinderea măsurilor de represiune împotriva celor ce încearcă să treacă frontiera: „Față de legea făcută de unguri împotriva celor care trec frontiera din Ardealul de Nord, deci împotriva Românilor, se va redacta și la noi o lege similară, care se va publica pentru a răspunde
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a intervenit ca factor determinant în activitatea Poliției de Siguranță. Totuși, pentru o dezvoltare pozitivă a raporturilor dintre cetățeni și stat s-a ajuns la concluzia că „mai bine este să se prevină decât să se ajungă la măsuri de represiune”. Cea mai importantă latură a acțiunilor desfășurate o reprezenta «tehnica informativă», care cuprindea trei compartimente: 1. căutarea și culegerea informațiilor; 2. verificarea și raportarea informațiilor; 3. centralizarea și exploatarea informațiilor. Pentru un randament maxim, s-a cerut funcționarilor de siguranță
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
art. 248; - abuzul în serviciu în formă calificată, prevăzut de art. 248^1; - luarea de mită, prevăzută de art. 254; - darea de mită, prevăzută de art. 255; - traficul de influență, prevăzut de art. 257; - tortură, prevăzută de art. 267^1; - represiunea nedreaptă, prevăzută de art. 268; - evadarea, prevăzută de art. 269; - înlesnirea evadării, prevăzută de art. 270; - nerespectarea hotărârilor judecătorești, prevăzută de art. 271; - neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, din culpă, prevăzute de art. 273 alin. 2; - neîndeplinirea
LEGE nr. 137 din 24 iulie 1997 privind graţierea unor pedepse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117817_a_119146]
-
încolo urgențele nu mai țin de creștere, încă o sămînță de floarea-soarelui, polițist de o tablă pe umăr, așa mestec în gînd și despic marea taină a exprimării, tablă, sergent îmi zicea, agent, subcomisar acum, să nu fie forța de represiune, întinerim, femeia lîngă care am ajuns și-a marcat părul de blondă și cercei mari, rotunzi, așa se poartă, a stat mereu în ușa vagonului și eu la spart semințe? măcar din Tîrgu Frumos sta pe acolo! Pașcani pe la chioșcuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din ele încercînd să obțină controlul asupra unei anumite zone. Cu mari ezitări, Poarta a fost de acord în 1905 cu instituirea unei supravegheri internaționale a finanțelor Macedoniei. Așa cum am subliniat, reforma nu constituia o rezolvare a problemei, ca și represiunea armată. Prin 1908, guvernul otoman își concentrase majoritatea forțelor în regiune. Eșecul lui de a controla situația le demonstrase ofițerilor din armată evidenta incapacitate a guvernului lui Abdul Hamid. După cum am văzut, revolta Junilor Turci a avut drept centru Salonicul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
toate reușitele militare, viitorul era destul de sumbru. Îndoielile anterioare ale habsburgilor referitoare la loialitatea grupurilor naționale în război s-au dovedit curînd nefondate. Slavii de sud, precum și majoritatea naționalităților, luptau cu curaj. Au fost luate bineînțeles măsuri de control și represiune pe teritoriul monarhiei, ca și pe cel al tuturor statelor beligerante. Au fost interzise ziarele, iar cei suspecți de trădare erau întemnițați. Au existat și unele acte de rezistență, dar nimic nu s-a comparat cu revolta din cadrul armatei franceze
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]