KorAP: Find »[drukola/base=reprezentație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...175 >

4,361 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

noțiune unitatea în sinteza celor diverse devine necesară. În mod analitic reprezentații diverse se pot readuce sub o noțiune (operații despre care tractează logica generală). Ci logica transcendentală ne-nvață a reduce la noțiuni nu reprezentațiile, ci sinteza pură a reprezentațiilor. Primul lucru ce trebuie să ni se fi dat apriori spre a putea avea cunoștință despre obiecte este varietatea intuițiunei pure; sinteza acestei varietăți prin imaginație este al doilea lucru, dar tot încă nu ni dă cunoștință. Noțiunile, cari acordă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
a putea avea cunoștință despre obiecte este varietatea intuițiunei pure; sinteza acestei varietăți prin imaginație este al doilea lucru, dar tot încă nu ni dă cunoștință. Noțiunile, cari acordă unitate acestei sinteze pure și cari constau numai și numai în reprezentația acestei necesare unități sintetice, adaogă un al treilea element la cunoștința unui obiect ce ni se prezintă și se-ntemeiază pe inteligență. Aceeași funcție care dă unitate diferitelor reprezentații dintr-un județ dă unitate într-o intuițiune și sintezei numa

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unitate acestei sinteze pure și cari constau numai și numai în reprezentația acestei necesare unități sintetice, adaogă un al treilea element la cunoștința unui obiect ce ni se prezintă și se-ntemeiază pe inteligență. Aceeași funcție care dă unitate diferitelor reprezentații dintr-un județ dă unitate într-o intuițiune și sintezei numa de diferite reprezentații, care c-o expresie generală se numește noțiune intelectuală pură. Așadar aceeași inteligență depune în reprezentațiile sale un cuprins transcendental prin mijlocul unității sintetice dintre cele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unități sintetice, adaogă un al treilea element la cunoștința unui obiect ce ni se prezintă și se-ntemeiază pe inteligență. Aceeași funcție care dă unitate diferitelor reprezentații dintr-un județ dă unitate într-o intuițiune și sintezei numa de diferite reprezentații, care c-o expresie generală se numește noțiune intelectuală pură. Așadar aceeași inteligență depune în reprezentațiile sale un cuprins transcendental prin mijlocul unității sintetice dintre cele diverse din intuițiune-n general, și o face aceasta prin aceleași operații cu cari

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se-ntemeiază pe inteligență. Aceeași funcție care dă unitate diferitelor reprezentații dintr-un județ dă unitate într-o intuițiune și sintezei numa de diferite reprezentații, care c-o expresie generală se numește noțiune intelectuală pură. Așadar aceeași inteligență depune în reprezentațiile sale un cuprins transcendental prin mijlocul unității sintetice dintre cele diverse din intuițiune-n general, și o face aceasta prin aceleași operații cu cari? dă noțiunilor forma logică a unui județ prin mijlocul unității analitice, din care cauză la-nceput

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
un cuprins transcendental prin mijlocul unității sintetice dintre cele diverse din intuițiune-n general, și o face aceasta prin aceleași operații cu cari? dă noțiunilor forma logică a unui județ prin mijlocul unității analitice, din care cauză la-nceput citatele reprezentații se numesc noțiuni intelectuale pure, cari se aplică apriori la obiecte, ceea ce logica generală nu poate face. {EminescuOpXIV 398} {EminescuOpXIV 399} În acest mod se nasc tocmai pe-atîtea noțiuni intelectuale pure cari se aplică apriori asupra obiectelor intuițiunei pe câte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mai extinsă. Întrebuințarea noțiunilor intelectuale pure s-ar schimba însă cu totul, dacă am voi să le tractăm ca pe niște producte empirice. {EminescuOpXIV 403} TRANZlȚIE la DEDUCEREA TRANSCENDENTALĂ A CATEGORIILOR Numai două cazuri sânt cu putință în care o reprezentație sintetică să coincidă cu obiectele ei, să se poată referi laolaltă în mod necesar și să [se] întîlnească oarecum. Sau obiectul să facă cu putință reprezentația sau aceasta obiectul. În cazul dentăi referința e numai empirică, și reprezentația nu-i

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
la DEDUCEREA TRANSCENDENTALĂ A CATEGORIILOR Numai două cazuri sânt cu putință în care o reprezentație sintetică să coincidă cu obiectele ei, să se poată referi laolaltă în mod necesar și să [se] întîlnească oarecum. Sau obiectul să facă cu putință reprezentația sau aceasta obiectul. În cazul dentăi referința e numai empirică, și reprezentația nu-i niciodată apriori posibilă. Și acesta-i cazul la fenomene în privirea tuturor celora din ele ce aparțin simțirei. În cazul al 109r doilea însă, deși reprezentația

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
care o reprezentație sintetică să coincidă cu obiectele ei, să se poată referi laolaltă în mod necesar și să [se] întîlnească oarecum. Sau obiectul să facă cu putință reprezentația sau aceasta obiectul. În cazul dentăi referința e numai empirică, și reprezentația nu-i niciodată apriori posibilă. Și acesta-i cazul la fenomene în privirea tuturor celora din ele ce aparțin simțirei. În cazul al 109r doilea însă, deși reprezentația în sine însăși nu-și produce obiectul ei în privirea esistenței (căci

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
reprezentația sau aceasta obiectul. În cazul dentăi referința e numai empirică, și reprezentația nu-i niciodată apriori posibilă. Și acesta-i cazul la fenomene în privirea tuturor celora din ele ce aparțin simțirei. În cazul al 109r doilea însă, deși reprezentația în sine însăși nu-și produce obiectul ei în privirea esistenței (căci nu este vorba de cauzalitatea ei prin mijlocul voinței) totuși reprezentația este apriori determinativă în privirea obiectului ei dacă numai prin ea ni-i cu putință de a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
fenomene în privirea tuturor celora din ele ce aparțin simțirei. În cazul al 109r doilea însă, deși reprezentația în sine însăși nu-și produce obiectul ei în privirea esistenței (căci nu este vorba de cauzalitatea ei prin mijlocul voinței) totuși reprezentația este apriori determinativă în privirea obiectului ei dacă numai prin ea ni-i cu putință de a cunoaște ceva ca obiect. Există însă numai două condiții sub cari cunoștința unui obiect e cu putință; întîi, intuițiunea prin care el este

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
obiecte, are tot pe atâta nevoie de o lămurire a putinței unei asemenea referiri; de aceea vom trebui să cumpănim izvoarele subiective cari formează baza apriorică pentru posibilitatea experienței nu după constituția lor empirică, ci după cea transcendentală. Dacă fiecare reprezentație singulară ar fi străină de oricare alta, izolată oarecum și desparțită de ea, atunci nu s-ar naște niciodată ceea ce numim cunoștință, care este un întreg de reprezentații comparate și combinate. Dacă eu [î-]i atribuiesc simțului, pentru că conține diversitate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
experienței nu după constituția lor empirică, ci după cea transcendentală. Dacă fiecare reprezentație singulară ar fi străină de oricare alta, izolată oarecum și desparțită de ea, atunci nu s-ar naște niciodată ceea ce numim cunoștință, care este un întreg de reprezentații comparate și combinate. Dacă eu [î-]i atribuiesc simțului, pentru că conține diversitate în intuițiunea sa, o sinopse, atuncea acestei sinopse îi corespunde întotdeauna o sinteză, așa că receptivitatea numai combinată cu spontaneitate face cu putință cunoștințe. Aceasta este rațiunea unei triple

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în intuițiunea sa, o sinopse, atuncea acestei sinopse îi corespunde întotdeauna o sinteză, așa că receptivitatea numai combinată cu spontaneitate face cu putință cunoștințe. Aceasta este rațiunea unei triple sinteze care provine în mod necesar în orice cunoștință, și anume; aprehensiunea reprezentațiilor ca modificații ale sufletului în intuițiune, reproducția lor în imaginație și recognițiunea lor în noțiune. Aceasta ne conduc la trei izvoare subiective ale cunoștinței cari fac cu putință inteligența și prin ea toată esperiența, ca un product empiric al inteligenței

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Din aceste considerante lectorul nu va putea evita obscuritatea relativă, care pe un drum neîmblat încă e inevitabilă la început, dar care sper că în capul menționat se va chiarifica în deplină transparență. 1. Despre sinteza aprehensiunei în intuițiune Răsară reprezentațiile noastre de unde or voi, fie cauzate prin influința obiectelor esterioare sau prin cauze interne, nască-se apriori sau empiric ca fenomene; totuși, ca modificațiuni ale sufletului, ele aparțin simțului interior și ca atari toate cunoștințele noastre sânt în urma-urmelor supuse

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
care trebuiește pusă de fundament la toate cele următoare. Orice intuițiune conține o varietate care n-ar putea [fi] reprezentată ca atare dacă sufletul n-ar distinge timpul în consecuțiunea dupăolaltă a impresiilor; căci, ca conținute într-o clipă, fiecare reprezentație nu e nimic alta decât unitatea absolută. Reprezentația e un ghem absolut, unul și dat simultan Răsfirarea acestui ghem simultan e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce conține. Din nefericire

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
următoare. Orice intuițiune conține o varietate care n-ar putea [fi] reprezentată ca atare dacă sufletul n-ar distinge timpul în consecuțiunea dupăolaltă a impresiilor; căci, ca conținute într-o clipă, fiecare reprezentație nu e nimic alta decât unitatea absolută. Reprezentația e un ghem absolut, unul și dat simultan Răsfirarea acestui ghem simultan e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce conține. Din nefericire atât torsul cât și fuiorul țin întruna. Cine

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
care toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce conține. Din nefericire atât torsul cât și fuiorul țin întruna. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică. Pentru ca din această varietate să se nască unitate a intuițiunei (ca-n reprezentația spațiului bunăoară) sânt necesare mai întîi: percurgerea acestei varietăți și după aceea resumarea ei,. pe care operație o numesc sinteza aprehensiunei, pentru că țintește de-a dreptul la intuițiune, care drept că prezintă ceva variu, dar care nu poate produce niciodată

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pe care operație o numesc sinteza aprehensiunei, pentru că țintește de-a dreptul la intuițiune, care drept că prezintă ceva variu, dar care nu poate produce niciodată fără o sinteză provenită în ea această varietate ca atare, adică implicită într-o reprezentație. Această sinteza a aprehensiunei trebuie deci să se poată aplica și apriori, în pnvirea reprezentațiilor ce nu-s empince. Căci fără ea n-am avea apriori nici reprezentația spațiului nici acea a timpului, neputîndu-se produce acestea decât prin sinteza celor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
drept că prezintă ceva variu, dar care nu poate produce niciodată fără o sinteză provenită în ea această varietate ca atare, adică implicită într-o reprezentație. Această sinteza a aprehensiunei trebuie deci să se poată aplica și apriori, în pnvirea reprezentațiilor ce nu-s empince. Căci fără ea n-am avea apriori nici reprezentația spațiului nici acea a timpului, neputîndu-se produce acestea decât prin sinteza celor varie pe cari ni le prezintă sensibilitatea în receptivitatea ei primordială. Avem deci o sinteză

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sinteză provenită în ea această varietate ca atare, adică implicită într-o reprezentație. Această sinteza a aprehensiunei trebuie deci să se poată aplica și apriori, în pnvirea reprezentațiilor ce nu-s empince. Căci fără ea n-am avea apriori nici reprezentația spațiului nici acea a timpului, neputîndu-se produce acestea decât prin sinteza celor varie pe cari ni le prezintă sensibilitatea în receptivitatea ei primordială. Avem deci o sinteză pură a aprehensiunei. Despre sinteza reproducerei în imaginație E o lege numai empirică

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
acea a timpului, neputîndu-se produce acestea decât prin sinteza celor varie pe cari ni le prezintă sensibilitatea în receptivitatea ei primordială. Avem deci o sinteză pură a aprehensiunei. Despre sinteza reproducerei în imaginație E o lege numai empirică după care reprezentații ce s-au urmat sau acompaniat adesea se asoțiază în urmă laolaltă și se pun într-o legătură după care, și fără prezența obiectului, una din aceste reprezentații produce în suflet o tranziție la cealaltă, după o regulă stabilă. Această

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Despre sinteza reproducerei în imaginație E o lege numai empirică după care reprezentații ce s-au urmat sau acompaniat adesea se asoțiază în urmă laolaltă și se pun într-o legătură după care, și fără prezența obiectului, una din aceste reprezentații produce în suflet o tranziție la cealaltă, după o regulă stabilă. Această regulă a reproducerei presupune însă ca fenomenele însele să fie în realitate supuse unei asemenea regule [... ] [... ] și trebuie să accepem o sinteză transcendentală pură a lor care să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
care presupune cu necesitate reproductibilitatea fenomenelor). Acuma-i evident că, dacă trag o linie în gândire sau voiesc să-mi reprezint vremea dintre o amiazăzi și alta sau să-mi închipui un număr, trebuie să-mi fixez în cuget aceste reprezentații varie una după alta. Dar dac-aș pierde mereu din cuget reprezentația antecedentă (primele părți ale liniei, părțile premergătoare ale timpului, unitățile închipuite dupăolaltă) si dacă nu le-aș reproduce în vremea ce progresez la cele următoare, atunci nu mi-

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
o linie în gândire sau voiesc să-mi reprezint vremea dintre o amiazăzi și alta sau să-mi închipui un număr, trebuie să-mi fixez în cuget aceste reprezentații varie una după alta. Dar dac-aș pierde mereu din cuget reprezentația antecedentă (primele părți ale liniei, părțile premergătoare ale timpului, unitățile închipuite dupăolaltă) si dacă nu le-aș reproduce în vremea ce progresez la cele următoare, atunci nu mi-ar putea succede nici o reprezentație întreagă și [nici] una din sus numitele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]